2016-12-05 00:33

EVENIMENT


UPDATE. Ambasada SUA condamna în termeni duri scurgerea de documente pe site-ul Wikileaks. Bradley Manning, suspect în cazul scurgerilor de informaţii. Reacţii de condamnare | VEZI VIDEO

 |  19:13
UPDATE. Ambasada SUA condamna în termeni duri scurgerea de documente pe site-ul Wikileaks. Bradley Manning, suspect în cazul scurgerilor de informaţii. Reacţii de condamnare | VEZI VIDEO

Site-ulWikileaks, un portal pe care sunt postate diverse documente oficialeclasificate ca secrete sau confidenţiale, a publicat începând de duminică peste250.000 de informări ale celor 274 de ambasade şi consulate americane dinîntreaga lume. Peste 1.000 de documente fac referiri la ţara noastră sau provinde la Ambasada SUA la Bucureşti.

Pesite-ul cables.wikileaks.org, se regăsesc 1.022 de documente referitoare laRomânia, dintre care 830 provin de la Ambasada SUA la Bucureşti. Dintre acesteadin urmă, 38 sunt clasate drept secrete ("secret"), în timp ce 368sunt publice ("unclassified"), iar 424 sunt confidenţiale("confidential").

Cele251.287 de documente publicate de Wikileaks (o culegere de scurgeri de informaţii,în traducere liberă) au fost trimise de diplomaţi americani la Washington înperioada 28 decembrie 1966 - 28 februarie 2010 şi conţin schimburi deinformaţii confidenţiale sau secrete între cele 274 de ambasade, consulate saumisiuni diplomatice din întreaga lume şi Departamentul de Stat al SUA. Dintreacestea, doar 15.652 de telegrame sunt clasate ca "secrete".

Ţarala care s-au făcut cele mai multe referiri este Irakul (15.365), cele mai multetelegrame au fost trimise de la Ankara, capitala Turciei (7.918), iar de labiroul secretarului de Stat au fost trimise 8.017 documente, potrivit site-uluide informaţii.

Economia românească,supravegheată de diplomaţi

În22 februarie 2010, economia românească şi discuţiile cu FMI erau ţinute subsupraveghere de către diplomaţii americani într-o altă comunicare din 1februarie. În 1 februarie 2010, ambasada de la Bucureşti a trimis mesaje legatede afaceri din sectorul muncii şi drepturile omului. Telegramele secretetrimise de diplomaţi americani acreditaţi la Bucureşti către Washington şipublicate de Wikileaks în luna decembrie 2009, respectiv în luna alegerilorprezidenţiale din România, au fost într-un număr foarte mare.

Ambasada SUA condamnăîn termeni duri incidentul

AmbasadaSUA la Bucureşti a precizat, ieri, la solicitarea Mediafax, că informăriletrimise Washingtonului din alte ţări sunt concepute într-un stil direct şiconţin adesea informaţie în formă brută şi nu au întotdeauna un rol înconturarea deciziilor finale în materie de politici. "Guvernul SUAredactează şi trimite telegrame, acestea fiind o formă eficientă de comunicare globală.Prin natura lor, informările trimise Washingtonului din alte ţări suntconcepute într-un stil direct şi conţin adesea informaţie în formă brută.Telegramele conţin informaţii preliminare şi sunt adesea incomplete. Nureprezintă o reflectare a politicilor şi nu au întotdeauna un rol în conturareadeciziilor finale în materie de politici", explică ambasada. Ambasadaamericană a precizat, de asemenea, că Guvernul SUA consideră securitatea foarteimportantă, motiv pentru care informaţiile comunicate sunt adesea secrete."Luăm măsuri foarte stricte pentru a ne asigura că sistemele noastre şiinformaţiile comunicate sunt sigure. În ultimele săptămâni şi luni, s-au făcutmai mulţi paşi pentru a creşte securitatea sistemelor noastre şi pentru apreveni scurgerile de informaţii", explică ambasada. Pe de altă parte,misiunea diplomatică menţionează că "Departamentul de Stat nu comenteazăcu privire la materialele, inclusiv documentele secrete, care este posibil săfi fost făcute publice". "Condamnăm în termenii cei mai duripublicarea neautorizată a unor documente secrete şi a unor informaţiiconfidenţiale ce ţin de securitatea naţională. Publicând documente secrete careau fost furate, Wikileaks a pus în pericol vieţile şi munca persoanelor careluptă pentru drepturile omului, nu doar cauza în sine. Preşedintele Obamasusţine existenţa în SUA şi în întreaga lume a unor guverne responsabile,transparente, ce răspund pentru faptele lor, dar acţiunile nesăbuite şipericuloase ale Wikileaks contravin acestui obiectiv", se mai arată înrăspunsul Ambasadei SUA la Bucureşti.

Riposta diplomaţilordin întreaga lume

Diplomaţiidin întreaga lume încearcă să organizeze o ripostă după dezvăluirea Wikileaks,informează AFP. Apelul regelui Arabiei Saudite către Statele Unite pentruatacarea Iranului sau datele privind obţinerea de către Iran a unor rachete dinCoreea de Nord - astfel de informaţii au declanşat o undă de şoc cu consecinţeimprevizibile. În condiţiile în care dezvăluirile Wikileaks din Irak şiAfganistan conţineau puţine informaţii de impact, de data aceasta consecinţelear putea fi mult mai grave. Ministrul italian de externe, Franco Frattini, aevocat riscul unui "11 septembrie al diplomaţiei globale, din cauzadeteriorării relaţiilor de încredere dintre ţări". ParteneriiWashingtonului au reluat poziţia Casei Albe, denunţând difuzarea de informaţiiîn mod "iresponsabil şi periculos", cu riscuri mortale asupraindivizilor. Marea Britanie a condamnat "orice publicare neautorizată ainformaţiilor clasificate". Germania consideră că relaţiile sale cu SUAprobabil nu vor fi afectate grav. Franţa a refuzat să confirme "declaraţiiatribuite autorităţilor şi diplomaţilor francezi", denunţând divulgarea"deliberată şi iresponsabilă" a documentelor. Şeful diplomaţieibelgiene, Steven Vanackere, a criticat "confuzia între activitateadiplomatică şi spionaj". Documentele relevă temerile celor mai multedintre ţările arabe faţă de programul nuclear al Iranului, iar dezvăluirileriscă să creeze noi tensiuni în regiune. "Dezvăluirile au impact negativ.Nu sunt bune pentru construirea încrederii", a reacţionat un consilierguvernamental saudit.

Bradley Manning,suspect în cazul scurgerilor de informaţii

Există deja un suspect. Bradley Manning, militaramerican de 23 de ani, ar fi fost cel care a trimis la WikiLeaks în luna aprileînregistrări video care arată un atac dinelicopter al militariloramericani impotriva unor civili irakieni. Tot el ar fi şi cel care că atransmis celor de la WikiLeaks aproape 260.000 de rapoarte care provin de la departamentul de stat şi de la ambasadeleamericane, conform Le Monde. Manninglucra la o unitate de informaţii a armatei americane din Irak şi putea accesaîn permanenţă reţelele informatice securizate, utilizate de militarii şidiplomaţii americani din lumea întreagă. Bradley Manning a fost acuzt în varăfiindcă a comunicat, transmis şi livrat unei surse neautorizate informaţii privindsecuritatea naţională a SUA. Riscă 52 de ani de închisoare.

Dezvăluirile site-ului Wikileaks provoacăreacţii de condamnare la nivel mondial

Dezvăluirea de site-ul Wikileaks a celor aproximativ 250.000 de notediplomatice americane a generat luni reacţii de condamnare din parteaGuvernelor din întreaga lume, Casa Albă calificând această acţiune drept o"crimă gravă".

Wikileaks şi cei care publică acesteinformaţii "sunt criminali", a afirmat Robert Gibbs, purtător decuvânt al preşedinţiei americane, considerând că aceste scurgeri de informaţiiconstituie "grave încălcări ale legii şi o ameninţare gravă pentru ceicare conduc şi contribuie la politica noastră externă".

La rândul său, secretarul de Stat american, Hillary Clinton, s-a referitla un "atac împotriva comunităţii internaţionale".

Ea a discutat anterior cu omologul său turc Ahmet Davutoglu, pe care uninformator al diplomaţilor americani de la Ankara l-a calificat în unele telegramediplomatice drept "excepţional de periculos". În cursul întâlnirii,cei doi "au discutat despre problema Wikileaks şi ministrul AfacerilorExterne a apreciat comentariile directe şi deschise ale secretarului" deStat, a declarat purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat, PhilipCrowley.

Davutoglu, alături de Clinton, a afirmat că ţarasa menţine "un parteneriat strategic" cu Washingtonul.

Documentele, obţinute de Wikileaks şi comunicate mai multor surse mediaimportante, prezintă, în formă neprelucrată, culisele diplomaţiei americane.

Luni, partenerii Washingtonului au preluat retorica folosită de StateleUnite, condamnând metodele site-ului de Internet.

Franţa a denunţat o divulgare "deliberată şi iresponsabilă" deinformaţii confidenţiale.

În Italia, ministrul Afacerilor Externe, Franco Frattini, a afirmat căacesta ar putea fi considerat un "11 septembrie al diplomaţieimondiale".

Mahmoud Ahmadinejad, preşedintele iranian pus pe acelaşi plan cu AdolfHitler în unele note americane, a afirmat că aceste documente sunt "fărăvaloare", considerând că publicarea documentelor "face parte dintr-ocampanie de război al informaţiilor" împotriva Teheranului, orchestrată deStatele Unite.

Dar liderii vizaţi de aceste note s-au grăbit să dea asigurări că aceste"bârfe", potrivit lui Guido Westerwelle, ministrul german alAfacerilor Externe, nu aduc atingere relaţiilor lor cu Washingtonul. Iar unpurtător de cuvânt al premierului britanic David Cameron a dat asigurări că ţara sa va continua să "lucreze strâns cu StateleUnite".

Afganistanul nu consideră că relaţiile sale cu Statele Unite vor avea desuferit, în pofida unor documente care îl descriu pe preşedintele Hamid Karzaidrept "slab" şi pe fratele său Ahmed Wali ca fiind implicat înafaceri de trafic de droguri şi corupţie.

În Orientul Mijlociu, un înalt oficial israelian apreciază că publicareaacestor informaţii nu afectează imaginea Israelului şi că ele confirmă poziţiaoficială a acestei ţări în favoarea unei mai mari fermităţi faţă de Teheran.

În Statele Unite, riposta se articulează în jurul a două axe:procedurile judiciare şi prevenirea unor noi scurgeri de informaţii.

Secretarul Justiţiei, Eric Holder, a amintit că o "anchetă penalăeste în curs de desfăşurare". "(...) Nu suntem deocamdată în măsurăsă furnizăm rezultate, dar ancheta este în curs", a adăugat el.

Casa Albă a anunţat că a ordonat o trecere în revistă a procedurilor desecuritate, pentru a evita noi dezvăluiri.

Dar Sarah Palin, figură importantă a ultraconservatorilor americani, aapreciat pe pagina sa de Facebook că publicarea acestor informaţii "ridicăserioase semne de întrebare legate de incompetenţa administraţiei Obama îngestionarea acestui enorm fiasco". Pe de altă parte, ea l-a calificat peJulian Assange, fondatorul Wikileaks, drept "un agent antiamerican careare sânge pe mâini".

În America Latină, preşedintele venezuelean Hugo Chavez i-a cerut luiClinton să demisioneze, apreciind că "imperiul (american) a fostdezvăluit".

Aliatul său, Ecuadorul, s-a declarat dispus să îl primească pe JulianAssange, care este urmărit de justiţia americană.


Aparut in:

Ultima modificare in data de :638949-06-05

Mai multe imagini:
UPDATE. Ambasada SUA condamna în termeni duri scurgerea de documente pe site-ul Wikileaks. Bradley Manning, suspect în cazul scurgerilor de informaţii. Reacţii de condamnare | VEZI VIDEO
zoom
UPDATE. Ambasada SUA condamna în termeni duri scurgerea de documente pe site-ul Wikileaks. Bradley Manning, suspect în cazul scurgerilor de informaţii. Reacţii de condamnare | VEZI VIDEO
zoom



Comenteaza pe facebook




Comenteaza pe site

Adauga un comentariu

Random image