2016-12-10 01:28

EVENIMENT


UPDATE. Distribuţia mandatelor în Parlamentul moldovean după numărarea a 91% din voturi. Săracii Europei, între „ oboseala alegătorului şi visurile Bătranului Continent”

 |  19:36
UPDATE. Distribuţia mandatelor în Parlamentul moldovean după numărarea a 91% din voturi. Săracii Europei, între „ oboseala alegătorului şi visurile Bătranului Continent”

Cele trei partide democratice carefac parte din actuala coaliţie de guvernare din R.Moldova ar obţine împreună 57de mandate, potrivit datelor furnizate după numărarea a 91 la sută din voturi,dar acest număr nu este suficient pentru alegerea preşedintelui ţării,relatează PRO TV Chişinău. Potrivit datelor Comisiei ElectoraleCentrale, anunţate la ora 08.30, Partidul Comuniştilor (PCRM) ar obţine 44 demandate, restul de 57 fiind împărţite între Partidul Liberal-Democrat (PLDM),Partidul Democrat (PDM) şi Partidul Liberal (PL). Acest număr le este suficient celor trei partide pentru aforma Guvernul şi pentru a alege preşedintele Parlamentului, însă nu şi pentrudesemnarea şefului statului. Până în prezent doar Partidul Democrat a anunţat că s-ar putea alia cucomuniştii pentru a alege preşedintele ţării, dar cele două partide ar întruniîn total doar 59 de mandate, faţă de 61 necesare.

Moldoveniiau mers la vot după mai bine de un an de instabilitate politică pentru a alegeparlamentarii următorilor 4 ani. Cu o populaţie care ezită între apatie şisperanţă, R. Moldova, cea mai săracă ţară din Europa, a avut parte din nou dealegeri, pentru a treia oară în mai puţin de doi ani, pentru a încerca să iasădin criza politică ce a împiedicat fosta republică sovietică să aleagă unpreşedinte, ameninţându-i stabilitatea şi apropierea de UE, relatează AFP. Ţara este divizată, pe de o parte,între coaliţia aflată la putere, care pledează pentru apropierea de UniuneaEuropeană, şi Partidul Comuniştilor, de cealaltă parte, care militează pentruconsolidarea relaţiilor cu Moscova. AFP remarcă faptul că, potrivit anchetelorde opinie, comuniştii s-ar clasa pe primul loc duminică, cu un scor cuprinsîntre 25 şi 39 de procente, dar nici o formaţiune nu va obţine majoritateaabsolută sau cea necesară alegerii preşedintelui. În acest caz, va trebui caunul dintre partidele coaliţiei proeuropene să susţină PCRM, pentru a ieşi dincriza politică.

DeutcheWelle - R. Moldova, între blazare şi visul european

Postul german de radio Deutche Welle comentează despre "oboseala alegătorului şi visurileEuropei", menţionând că moldovenii, chemaţi pentru a treia oară în decursde 18 luni să-şi aleagă parlamentarii, şi-au pierdut speranţa în politică, iarapatia lor faţă de vot este în creştere. "Este neclar câtde mult va conta Uniunea Europeană în viitorul ţării", mai spune postulgerman de radio. Potrivit DW, populaţia este mult mai preocupată de agravarea traiuluizilnic. Mulţi spun că nu-şi doresc decât stabilitate şi progres economic, deaici şi o stare emoţională între resemnare şi speranţă. Postul german arată cărezultatul alegerilor de duminică este greu de previzionat, atât opoziţiacomunistă, cât şi coaliţia de guvernare putând fi potenţiali învingători încondiţiile în care comuniştii, conduşi de fostul preşedinte Vladimir Voronin, beneficiazăde un sprijin larg, menţionat şi în sondaje, datorat, probabil şi faptului căalianţa de guvernare nu şi-a îndeplinit toate promisiunile. Cu toate acestea,pentru mulţi, viziunea de a se alătura Europei rămâne neştirbită, consideră Deutsche Welle.

"Credcă populaţia nu înţelege încă ce important instrument democratic suntalegerile", a comentat ambasadorul UE, Dirk Schuebel. Europa este deschisăşi pregătită pentru continuarea cooperării cu Moldova. Totuşi, această ţarămică are nevoie să se reformeze din interior - luptând împotriva corupţiei,reformând sistemul judiciar şi administraţia publică. Este nevoie de oschimbare drastică de mentalitate, arată o profesoară care predă germană laUniversitatea Chişinău. Ambasadorul Schuebel spune că în ciuda progreselorfăcute de Moldova, mai este drum lung până când visul european să devinărealitate.

Le Figaro - R.Moldova, laborator al relaţiilor Est-Vest

Le Figaro scrie căR. Moldova, a devenit "un laborator al relaţiilorEst-Vest" şitocmai de aceea alegerile sunt în atenţia Bruxelles-ului şi a Moscovei. PotrivitLe Figaro, Moldova, singură printre vecinii estici ai Uniunii Europene, menţinedirecţia către Vest în timp ce, de un an, Ucraina se apropie spectaculos deMoscova, Belarusul pare menit să rămână o excrescenţă a Rusiei, iar Georgia s-adecis să întindă mâna Kremlinului. Cotidianul francez observă că aceastăorientare proeuropeană, contrar aşteptărilor, nu contrariază Rusia, în măsuraîn care Moldova îşi afişează prudent neutralitatea, adică exclude aderarea laNATO. Referitor la alegeri, Le Figaroconcluzionează că doar patru partide au şanse să intre în parlament, dar,indiferent care va fi învingătorul, este puţin probabil că va avea capacitateade a alege şeful statului şi că se va ieşi din criză.

Potrivit lui Oleg Serebrian, ambasadorulRepublicii Moldova la Paris, există două posibilităţi de a evita coşmarulorganizării unui nou scrutin anul viitor. "Fie Parlamentul va alege unpreşedinte neutru, fie deputaţii vor modifica Constituţia în aşa fel încât săfie posibilă alegerea şefului statului cu un număr mai mic de voturi decât cele61 necesare în prezent", spune acesta.

ITAR-TASS- Alegeri care nu clarifică viitorul

Agenţia de stat ITAR-TASS scrie că blocajulinstituţional al ţării - generat de imposibilitatea alegerii unui preşedinte-nu a fost rezolvat nici de alianţa prooccidentală venită la putere dupăalegerile din 29 iulie 2009 care are probleme legate de lupta internă care se dă între Marian Lupu, liderul PartiduluiDemocrat, şi premierul Vlad Filat. La această rivalitate, s-a adăugato a treia figură - nepopularul avocat al ideii unirii cu România,liderul liberalilor, Mihai Ghimpu, care după ce a obţinutşefiaParlamentului şi mandatul de preşedinte interimar, a continuat săfacăpresiuni cu politicile sale antiruse, ceea ce a complicat relaţiiledintre Chişinău şi Moscova. În această situaţie, şansele de victorie în alegeri ale PartiduluiComuniştilor, de opoziţie, au crescut considerabil, potrivit ITAR-TASS. Agenţiaremarcă subterfugiile autorităţilor pentru a preveni ascensiunea comuniştilor,şi anume schimbarea legii electorale, stimulând activitatea politică. Alegătoriiau primit un buletin de vot de aproape un metru lungime, cu 20 de partide şi 19candidaţi independenţi.

Agenţia rusă menţionează un sondaj potrivitcărora comuniştii ar câştiga între 52 şi 56 de voturi, dar notează că aceştianu exclud posibilitatea fraudării alegerilor, citându-l pe Voronin care aavertizat că pentru prima oară exit-pollurile vor fi organizate de cercetătoridin România, ţară al cărei Guvern sprijină actuala conducere moldoveană.

Dar,dincolo de aceste probleme, ITAR-TASS conchide că orice nouă conducere aMoldovei va avea în faţă mari provocări, de la criza economică şi sărăcie pânăla consolidarea unei societăţi divizate şi reluarea dialogului cu Transnistria,care a primit un argument puternic pentru o despărţire.

Newsweek - Alegerile din Moldova sunto şansă pentru Occident

Alegerileparlamentare din Republica Moldova ar putea fi o şansă pentru EuropaOccidentală de a-și extinde valorile spre Est, învăţând din propriile greşelipe care le-a făcut în fostele ţări sovietice precum Georgia şi Ucraina. În cazcontrar, alegerile ar putea declanşa o nouă revoluţie populară, datoritătinerei generaţii nerăbdătoare și dornică să cunoască beneficiile economice alestatului membru al Uniunii Europene, scrie Newsweek într-un articol intitulat “Revoluţiadecolorată. Următorul test al Occidentului”, citat de Unimedia.

“Nusuntem în 1989, dar consider că în Republica Moldova există o oportunitatereală de consolidare a unui sistem democratic şi pluralist”, susţinevicepreşedintele Consiliului Atlantic, Damon Wilson. Acesta crede că ar fi bineca Partidul Comuniștilor din Republica Moldova, fiind ghidat desocialiştii europeni de centru-stânga, să evolueze într-un partid de tipsocial-democrat. În caz contrar, va fi foarte dificil de a convingecongresmenii sceptici din SUA să accepte o colaborare cu un partid careîmbrăţişează comunismul.

Kommersant - Moldova,balans între Rusia şi Occident

"Estefoarte dificil de a prezice rezultatul alegerilor din Republica Moldova. Îndiferență de celelalte țări post-sovietice, Moldova este o ţară cu un niveldestul de ridicat de democraţie electorală, iar în astfel de ţări rezultatelealegerilor rămân greu de prezis până-n ultimul moment", scrie directorulde programe ruse de la Institutul Finlandez de Relaţii Internaţionale, ArkadiMoșes, pentru cotidianul rusKommersant. Cu atât mai mult, Republica Moldova este o naţiunecu o polarizare internă profundă, ceea ce înseamnă că de la alegeri la alegeripreferinţele se schimbă doar la o mică parte a electoratului. În al doilearând, există și o divizare serioasă ideologică. În timp ce în ţările vecine,cum ar fi Ucraina, trecerea masivă a politicienilor de la o tabără la alta adevenit normă. Însă în Republica Moldova, anul trecut, reprezentanţii tabereloropuse nu au fost în stare să găsească susținerea doar la câțiva deputaţi oponenți.În cazul în care, comuniştii vor reveni la putere, aceștia vor balansa întreOccident şi Rusia, potrivit analistului.

Mizădublă pentru alegerile din Moldova –deblocarea impasului politic şi apropiereade Europa

Aproximativ2,6 milioane de alegători, din R. Moldova au fost chemaţi laurne pentru a-şi alege reprezentanţii, dintr-un număr-record de 20 de partideşi 19 candidaţi independenţi. Miza acestor alegeri este încercarea de a deblocaimpasul politic care durează de mai bine de un an. Birourile de vot s-audeschis la ora 7.00, iar secţiile de votare vor fi deschise până la ora 21.00.2.037 de secţii de votare au fost deschise în 27 de ţări, dintre care şapte înRomânia. Pentru ca alegerile de astăzi să fie validate trebuie să se prezintela vot o treime dintre alegătorii înscrişi pe liste. La ora 15.30 - prezența lavot era de 34.01%, mai mult de o treime dintre alegători, ceea ce înseamnăca alegerile au fost validate.

Conformultimelor sondaje, partidele care vor trece pragul de 4 procente necesar pentrua intra în Parlament vor fi aceleaşi ca la scrutinul anticipat din iulie 2009,convocat după protestele violente din aprilie acelaşi an, în urma victorieicontroversate a comuniştilor la alegeri. Cele patru formaţiuni ale coaliţieiproeuropene - Partidul Liberal-Democrat, Partidul Democrat, Partidul Liberal şiAlianţa Moldova Noastră - au câştigat atunci în faţa Partidului Comuniştilor(PCRM), aflat la putere din 2001 până în 2009. Dar această coaliţie nu dispunede 61 de mandate de deputat, necesare dintr-un total de 101 pentru a alegepreşedintele ţării, aşa cum a fost şi cazul comuniştilor după scrutinul dinaprilie 2009. Dacă scenariul se va repeta şi în urma alegerilor de ieri şipartidele nu se înţeleg asupra candidatului, după două tentative eşuate vor ficonvocate noi alegeri anticipate, dar nu mai devreme de anul viitor.

Potrivitanchetelor de opinie, comuniştii s-ar clasa pe primul loc duminică, cu un scorcuprins între 25 şi 39 de procente, dar nici o formaţiune nu va obţinemajoritatea absolută sau cea necesară alegerii preşedintelui. În acest caz, vatrebui ca unul dintre partidele coaliţiei proeuropene să susţină PCRM, pentru aieşi din criza politică.

PartidulDemocrat şi Partidul Liberal Democrat ar putea juca atunci un rol important, înmăsura în care doresc să se distanţeze de Partidul Liberal al preşedinteluiParlamentului, Mihai Ghimpu. O altă variantă ar fi ca Alianţa aflată până acumla guvernare să câştige majoritatea în Parlament şi să aleagă preşedintele.Partidele care au format Alianţa pentru Integrare Europeană – Partidul LiberalDemocrat, Partidul Liberal, Partidul Democrat şi Alianţa Moldova Noastră arobţine împreună, potrivit sondajelor, numărul necesar de 61 de mandate pentrualegerea şefului statului. Găsirea unui candidat de compromis ar ajuta lastabilizarea ţării, macinată şi de grave probleme economice. Analiştii nuexclud surprizele.

Scandal în ziuaalegerilor

În plină desfășurare a alegerilor, între Partidul LiberalDemocrat și Partidul Democrat s-a iscat un scandal. PLDM a susținut căpreşedintele biroului electoral al secţiei de votare nr. 24 din municipiulBălţi, care este şi reprezentant al PDM, a îngrădit accesul la vot alstudenţilor de la instituţiile de învăţământ din oraş. Pe de altă parte, PD arespins acuzaţiile și susține că este vorba despre o tentativă de discreditarea formațiunii.Comisia Electorală Centrală (CEC) nu a comentat, ieri, incidentulde la Bălţi.

Primele nereguli

Întârzieri în deschiderea secţiilor devotare, lipsa agentului termic, prezenţa organelor de forţă în interiorulsecţiilor de vot, tentative de fraudă, dificultăţi tehnice sunt principalelenereguli depistate de observatori în primele ore de desfăşurare a scrutinuluilegislativ din R. Moldova. Observatorii organizaţiei Promo-LEX care aumonitorizat scrutinul cu ajutorul a2.500 de observatori pe întregteritoriul ţării, repartizaţi în toate secţiile de votare, semnalaseră, până laora prânzului,că un număr de secţii de votare din ţară s-au deschis cuîntârziere. De asemenea, ei au constatat încălcarea procedurilor electorale înunele secţii de votare. Prezenţa persoanelor neautorizate a fost atestatăîn mai multe secţii de votare: este vorba despre persoane fără legitimaţii,persoane fără ecusoane care întreaba alegătorii despre opţiunea de vot, reprezentanţiai poliţiei în secţii de votare, cumpărarea votului contra unor sumei de 100 delei.

Sesizăridepuse la Comisia Electorală

Celpuţin trei contestaţii au fost depuse la Comisia Electorală Centrală din R. Moldova,una fiind o sesizare a PCRM, în contextul derulării scrutinului legislativanticipat. Conform sesizării, PCRM îl acuză pe preşedintele interimar MihaiGhimpu, liderul Partidului Liberal din R. Moldova, că le-a adresat injuriipoliticienilor comunişti în ziua alegerilor. Alte două contestaţii au fostdepuse de PLDM. Liberal-democraţii au sesizat atât Comisia Electorală Centrală,cât şi Consiliul Audiovizualului despre faptul că două televiziuni ar fipromovat candidaţi în ziua scrutinului parlamentar.

.Lungimea buletinului de vot, motiv de glume

În cursa electorală de la Chişinău suntînscrişi 39 de concurenţi electorali- 20 de partide şi 19 independenţi,astfel că lungimea buletinului de vot atinge aproape un metru. Recordulnaţional a fost atins în 1998 când în cursă au intrat 89 de concurenţielectorali.

Lungimea buletinului de vot a fost duminicămotiv de distracţie pentru unii politicieni. Liderul AMN Serafim Urechean afolosit buletinul de vot ca să îşi măsoare nepoata, care l-a însoţit la secţiade votare. După ce a intrat în cabina de votare cu nepoata lui, deşi acestlucru este ilegal, Serafim Urechean a pus-o pe fetiţă să recite o poezie. Şiliderul PL Mihai Ghimpu a glumit pe seama lungimii buletinului de vot. Înaintede a ieşi din secţia de votare, asaltat de jurnalişti, Ghimpu şi-a dat seama căşi-a pierdut soţia în mulţime.

Votulclasei politice. Declaraţiile liderilor principalelor partidedin Moldova

Mihai Ghimpu se aştepatăla 4 ani de guvernare democratică

Preşedinteleinterimar al Republicii Moldova şi în acelaşi timp preşedintele PartiduluiLiberal din Moldova, Mihai Ghimpu, a votat la alegerile parlamentareanticipate, pentru valorile liberale. Ghimpu, care a mers la vot împreună cusoţia sa la Liceul "N. Gogol" din Chişinău, speră ca alegerile deduminică să producă stabilitate politică şi economică. “Am votat aşa cumtrebuie să voteze un om care înţelege că trebuie să depăşim criza socială,economică şi politică", a afirmat el. Mihai Ghimpu şi-a manifestat, deasemenea, optimismul că, prin votul lor, alegătorii din Moldova vor crea omajoritate parlamentară stabilă care să asigure o guvernare democratică pentruo perioadă de patru ani, care să permită ţării o apropiere mai puternică deUniunea Europeană şi "o viaţă mai bună pentru cetăţeni".

Vlad Filat - Zi crucială pentru R.Moldova

Astăzieste o zi crucială pentru Republica Moldova, a declarat liderul PartiduluiLiberal Democrat, premierul Vlad Filat, la ieşirea din secţia de votare. El aspus că rezultatul acestor alegeri va permite ca Republica Moldova să meargă pecalea dezvoltării şi să nu revină la stagnare şi izolare. "Nu suntoptimist, ci realist, pentru că am muncit mult şi am încredere în cetăţeni,care pot să facă diferenţa între minciună, adevăr, valoare şi nonvaloare",a comentatliderul PLDM. Filat s-a arătat convins şi de faptul că prezenţala urne va fi suficientă pentru validarea alegerilor .

Vladimir Voronin - Nu mai este posibilun al doilea 7 aprilie

PreşedintelePartidului Comuniştilor din Republica Moldova (PCRM), Vladimir Voronin, avotat, la alegerile parlamentare anticipate pentru "dezvoltarea economicăa Republicii Moldova" şi "viitorul ei european" şi a exclusposibilitatea contestării rezultatelor prin proteste violente, cum s-aîntâmplat la 7 aprilie 2009, după scrutinul câştigat de comunişti. Liderulcomunist şi-a exprimat speranţa ca în următorii patru ani nu vor mai avea localegeri parlamentare şi că Republica Moldova va avea parte de o stabilitatepolitică. El susţine că, din cauza alegerilor repetate, "poporul resimte ooboseală totală" şi o neîncredere în clasa politică, "că nu suntemcapabili să terminăm cu această criză politică". Marian Lupu -

PreşedintelePartidului Democrat din Moldova (PDM), Marian Lupu, e cu speranţa cărezultatele scrutinului vor ajuta ţara să depăşească actuala criză politică.Liderul democrat nu a exclus varianta unei candidaturi la funcţia de şef alstatului şi, în acelaşi timp, şi-a manifestat disponibilitatea de a purtadialoguri politice în vederea accederii la guvernare cu toate formaţiunilepolitice, inclusiv cu Partidul Comuniştilor din Republica Moldova. PreşedintelePDM susţine că Alianţa pentru Integrare Europeană, aflată acum la guvernare, arputea continua, cu condiţia ca toate partidele care o compun să treacă pragulelectoral. El recunoaşte că PDM va avea un rol important în definitivarea noiimajorităţi parlamentare. "Şi anul trecut de PDM a depins formulaguvernării. Credeţi-mă că şi de această dată situaţia se va repeta", aprecizat Lupu.


Aparut in:

Ultima modificare in data de :638949-05-24



Comenteaza pe facebook




Comenteaza pe site

Adauga un comentariu

Random image