2016-12-09 21:21

EVENIMENT


Campanie PUTEREA: Dedesubturile sistemului farmaceutic. BOLILE SĂNĂTĂŢII

 |  21:00
Campanie PUTEREA: Dedesubturile sistemului farmaceutic. BOLILE SĂNĂTĂŢII

Despre cum ar trebui să arate o reformă majoră a sistemului sanitar, începând cu transparenţa surselor de finanţare, continuând cu administrarea lor şi încheind cu managementul CNAS, aflăm de la academician prof. dr. Victor Voicu.

Care este traseul parcurs de un medicament de la producător până la pacient?

Medicamentele care sunt deja prezente (şi deci autorizate) în alte pieţe, şi care au primit autorizaţia de punere pe piaţă şi în România, sunt apoi supuse procesului de stabilire a preţului la Ministerul Sănătăţii. Acest preţ se stabileşte pe baza Ordinului MS 75/2009 care reglementează preţurile medicamentelor în România. Principiul de bază al acestui ordin este următorul: se stabileşte o medie a preţurilor de catalog din 12 ţări europene, ţări care practică cele mai scăzute preţuri; deci, teoretic, preţurile medicamentelor de la noi ar trebui să fie printre cele mai mici la nivel european. Şi spun teoretic, pentru că acest ordin nu s-a aplicat întocmai nici până la această dată, deşi datează din 2009. Din păcate, astfel de situaţii nu sunt excepţionale la noi. Se fac legi, a căror aplicare se face adesea trunchiat sau nu se mai face deloc. Nu este suficientă voinţa politică de a emite legi, în lipsa dorinţei sau capacităţii de a le pune în aplicare. Revenind la întrebarea dumneavoastră, parcursul unui medicament până la pacient nu este lipsit de piedici. După stabilirea preţului, medicamentul respectiv începe să fie distribuit în reţeaua de farmacii cu circuit deschis şi/sau în spitale. Producătorul, distribuitorii şi farmaciile trebuie să îşi acopere cheltuielile aferente şi să obţină un profit, pentru că acest sistem nu este filantropic. Întârzierea plăţilor CNAS către oricare dintre aceste verigi generează distorsiunile din piaţă ale sistemului, blocaje despre care aflăm periodic din mass-media, în urma cărora unii sau alţii dintre aceşti actori refuză să mai furnizeze medicamente, să mai aprovizioneze piaţa.

Re-exportarea medicamentelor goneşte producătorii

Lipsa unor citostatice esenţiale de pe piaţă reprezintă o problemă majoră pentru bolnavii de cancer. De ce sunt momente în care, din senin, producătorul decide retragerea unui astfel de medicament de pe piaţă?

Pentru un răspuns precis, ar trebui să facem o analiză de fond a problemei, de la caz la caz. Înainte de orice, trebuie spus că citostaticele sunt în general medicamente scumpe, mai ales cele moderne, cele mai noi. Pot fi în principal două motive ale acestor „dispariţii”. Primul ar fi plăţile tardive în sistem (către farmacii şi spitale), în urma cărora companiile producătoare înregistrează pierderi şi pot decide aşadar limitarea aprovizionării pieţei noastre. Cel de-al doilea este fenomenul de re-exportare (exporturi paralele) de pe piaţa românească: unele medicamente sunt cumpărate din ţară la un preţ mic pentru a fi revândute în afară la un preţ mai mare, cel al pieţei respective; este cunoscut acest fenomen. Întotdeauna o decizie are mai multe consecinţe, mai ales în zona comercialului. Acest fenomen de re-exportare apare în România tocmai din cauza acelor preţuri minimale impuse de ordinul MS din 2009, deşi, evident, scopul principal al acestui ordin era protecţia pacientului român. Trebuie găsită o soluţie să asigurăm piaţa produselor salvatoare de vieţi, pentru că, dacă s-au introdus preţuri minimale, apar rapid şi oportuniştii care profită de context urmărind avantaje comerciale, în cazul nostru cei care cumpără medicamente în România şi le re-exportă. Nu este de dorit să riscăm ca un producător de astfel de medicamente să părăsească piaţa românească din cauza dificultăţilor acestei pieţe.

Cum ar trebui rezolvată problema CNAS care decontează banii pentru medicamentele din programul naţional de sănătate după mai bine de un an?

De fapt, programele de sănătate ar trebui decontate de Ministerul Sănătăţii, pentru că sunt finanţate din bugetul acestuia. Fondul Naţional Unic de asigurări sociale de sănătate, care reprezintă bugetul CNAS, provine în special din contribuţiile angajatului şi angajatorului, însumând 10,7% din impozitele pe salarii; recent, o parte dintre pensionari plătesc, la rândul lor, o contribuţie pentru sănătate. Aceşti bani, teoretic, ar trebui să se strângă la Casa Naţională, prin Ministerul Finanţelor, CNAS folosindu-i în special pentru plăţi legate de medicamentele compensate sau gratuite şi asistenţa spitalicească. Bugetul Ministerului Sănătăţii este distinct şi are o destinaţie bine definită: medicina preventivă (cum ar fi campaniile de vaccinare), urgenţele medicale şi programele naţionale de sănătate.

CNAS trebuie reformată, asemenea întregului sistem naţional de sănătate. Sistemul s-a deteriorat progresiv, pe parcursul ultimilor 20 de ani. Nu măsurile care au fost luate au fost greşite, ci modul în care au fost aplicate legile din domeniu. Pentru a relua tema de mai sus, banii pentru asigurările de sănătate sunt banii populaţiei strânşi într-un scop foarte clar, nu au ce să caute la Ministerul Finanţelor. Ei ar trebui depuşi într-un cont diferit şi administrat autonom de o structură de tip bancar, sub control public. După părerea mea, managementul acestor fonduri ar trebui să fie făcut de o structură prestigioasă specializată, poate chiar internaţională.

Problema, pe care toată lumea o ştie, este că există o corupţie nefericită în sistemul sanitar, tocmai datorită  modului netransparent de cheltuire a banilor. Aceşti bani, despre care toată lumea spune că sunt insuficienţi (aşa-numita subfinanţare a sistemului sanitar), nici măcar nu se întorc în totalitate la pacienţi, sau să fie cheltuiţi în beneficiul sistemului sanitar. Valoarea acestor impozite pe salarii şi pensii dedicate asistenţei medicale şi care sunt plătite lunar de către angajat şi angajator nu este făcută publică şi nici nu este vărsată către sistemul sanitar cu periodicitatea cu care este colectată. Prin urmare, ar trebui făcută o reformă majoră a sistemului, începând cu transparenţa surselor de finanţare, continuând cu administrarea lor şi încheind poate cu managementul acestei CNAS, reformă care să permită utilizarea corectă şi transparentă a banilor.

Şi mai avem o problemă esenţială, aceea a achiziţiilor din sistemul sanitar. Aceste achiziţii nu ar trebui să ţină de liberul arbitru sau chiar arbitrariul managerilor instituţiilor sanitare. În ţările către care privim cu respect, există structuri care analizează beneficiul şi siguranţa pentru pacient a anumitor medicamente şi echipamente, implicit aşadar raportul cost-eficienţă al achiziţiilor propuse în acest sens. Aceste structuri monitorizează şi analizează achiziţiile spitalelor şi nu permit să se cheltuiască banii ineficient. Putem cita ca exemplu în acest sens Health Technology Assessment din Anglia, care monitorizează şi face politica achiziţiilor publice, pe bază de dovezi ale eficienţei produselor şi echipamentelor propuse spre achiziţionare. La noi, de câte ori nu s-au cumpărat aparate scumpe care au stat mai apoi prin subsoluri, nedesfăcute? Şi asta nu datorită incompetenţei pe care o reclamă unii, ci pentru că avem de-a face adesea cu ineficienţă, lipsă de transparenţă şi corupţie.

Ce măsuri ar trebui să ia Ministerul Sănătăţii pentru a-i ajuta pe acei oameni, bolnavi de cancer, ce se confruntă cu lipsa tratamentului?

 Dacă o parte din aceste medicamente nu se mai găsesc pe piaţa românească din diverse motive, MS este organul abilitat care are dreptul să importe acele cantităţi necesare pentru bolnavii care au prescriere pentru medicamentule respective, sau în alte condiţii speciale.

Privatizarea sitemului, o eroare

Ce se mai poate face cu sistemul sanitar românesc?

Sistemul sanitar trebuie complet reformat. De exemplu, una din marile probleme, care duce la proasta funcţionare, este politizarea managementului său. Ce să caute membri de partid în conducerea sistemului sanitar, persoane a căror numire nu a avut drept criterii de selecţie competenţa şi autoritatea profesională şi morală? Această politizare evidenţiază faptul că sunt foarte multe interese în sistem, deşi n-ar trebui să fie promovat decât un singur interes, acela al pacientului. Dacă sistemul este considerat de unii ca o sursă de venit pentru oamenii politici, scopul de bază este pierdut din start. Este o eroare majoră, care repetă, după 20 de ani, politica şi erorile comunismului.

În contextul proiectului noii legi a sănătăţii, s-a vehiculat conceptul de privatizare. Cum vedeţi acest lucru?

Orice stat trebuie să îşi organizeze sistemul de sănătate. Privatizarea are sens însă numai în măsura în care vine să completeze ceea ce oferă sistemul public, deci poate avea un rol de complementaritate, şi nu de substituire sau acaparare a acestuia şi, mai ales, nu folosind fondurile sistemului public! Companiile private vizează eficienţa în modul lor de funcţionare, dar, cu excepţia organizaţiilor nonprofit, acestea nu fac acte filantropice, ci urmăresc maximizarea profitului propriu. Statul însă are obligaţii faţă de contribuabili, el trebuie să facă investiţii în sistemul public de sănătate şi să îşi apere cetăţenii, având sănătatea populaţiei ca obiectiv şi concept strategic. Prin urmare, consider că acest concept de privatizare a sistemului public este o eroare.


Aparut in:

Ultima modificare in data de :639554-05-25

TAGURI: Victor Voicu, Ministerul-Sanatatii, CNAS, Ministerul-de Finante



Comenteaza pe facebook




Comenteaza pe site

MARKUS
20 Feb 2012

campanie in 2000 de exemplare si 115 vizualizari, fatuco ? :))))))))))))))))))))))))
SUGESTIE
20 Feb 2012

poate face investigatii jurmalistice si in afacerea cu studiile clinice
IRIMIA CEZAR
28 Feb 2012

Excelent , Domnule Academician, excelent! Cu deosebit respect , Cezar Irimia

Adauga un comentariu

Random image

Citeste si...

Institutul Cantacuzino revine la Ministerul Sănătății Institutul National de Cercetare "Cantacuzino" revine, de joi, printr-o ordonanta a Guvernului, in... Acum 11 ore | (1)
Campania "Nu antibiotice la întâmplare", lansată de Ministerul Sănătăţii Ministrul Sănătăţii, Vlad Voiculescu, a declarat luni, într-o conferinţă de presă, că... 21 Noi 2016 | (1)