2018-07-20 10:12


ALEGERI RUSIA 2018. Duminică au loc alegeri prezidenţiale. Contracandidaţii lui Vladimir Putin

 |  12:57
ALEGERI RUSIA 2018. Duminică au loc alegeri prezidenţiale. Contracandidaţii lui Vladimir Putin

Alegeri Rusia 2018. Duminică au loc alegeri prezidenţiale în Rusia. Vladimir Putin, care candidează pentru al patrulea mandat, este dat câştigător înainte de startul scrutinului. Cei şapte contracandidaţi ai săi nu adună împreună mai mult de o cincime din voturi.

Alegeri Rusia 2018. Vladimir Putin urmează să obţină o victorie în scrutinul din 18 martie, ceea ce-l va plasa la putere până în 2024, după o campanie electorală ternă în Rusia, dar bogată în confruntări diplomatice între Moscova şi puterile occidentale.

Vladimir Putin, aflat la cârma Rusiei de 18 ani în calitate de preşedinte şi premier, este aşteptat să câştige - fără surprize - al patrulea mandat prezidenţial duminică, care l-ar plasa la conducerea ţării până în 2024.

Preşedintele Vladimir Putin s-a adresat ruşilor într-un mesaj video difuzat în noaptea de joi spre vineri, în care îi îndeamnă să se prezinte la vot duminică în cadrul alegerilor prezidenţiale, apelul său intervenind pe fondul temerilor Kremlinului faţă de o absenţă masivă la urne, relatează France Presse.

'Pe cine să votezi, cum să-ţi aplici dreptul la o alegere liberă, aparţin deciziei personale a fiecăruia. Dar dacă vă sustrageţi acestei alegeri, atunci această alegere esenţială ş decisivă va fi făcută fără ca opinia dumneavoastră să fie luată în considerare', a declarat Putin în mesajul său difuzat de postul de televiziune RT.

Ceilalţi şapte candidaţi pălesc în faţa sa în preferinţele electoratului: candidatul Partidului Comunist, Pavel Grudinin, este cotat cu 7-8% din intenţiile de vot; ultranaţionalistul Vladimir Jirinovski cu 5-6%; jurnalista liberală Ksenia Sobceak, cu 1-2%, în timp ce restul acumulează aproximativ 1%.

Declarat neeligibil din cauza unei condamnări penale, pe care el o denunţă ca fiind orchestrată de putere, principalul opozant al Kremlinului, Aleksei Navalnîi, a cerut ruşilor să boicoteze scrutinul.

După 18 ani de când se află la putere în Rusia, Vladimir Putin pare astăzi mai invincibil decât oricând: va câştiga din nou zdrobitor alegerile din 18 martie. Atunci ce rost mai are votul? Deşi dezaprobă democraţia ca fiind dezordonată şi periculoasă, el doreşte legitimitatea conferită de alegeri. În plus, "orice autocrat vrea să fie iubit", iar Putin "primeşte iubirea dorită" prin "sprijinul ridicat exprimat de mase în alegeri", explică analistul Andrei Kolesnikov de la Centrul Carnegie din Moscova, într-un articol publicat de Associated Press şi preluat de cotidianul Haaretz înaintea alegerilor prezidenţiale din 18 martie din Rusia.

Putin are nevoie de dovezi tangibile că ruşii au nevoie de el şi de viziunea lui de lider de mare putere, decât să se îngrijoreze de libertăţile pe care le încalcă, de corupţia endemică pe care nu a reuşit să o elimine, de sancţiunile pe care le-a atras prin acţiunile sale în Crimeea şi Ucraina. În condiţiile în care se aşteaptă să câştige 80% din voturi, el îşi va consolida în continuare autoritatea asupra Rusiei, o figură de ţar într-o ţară ce nu a cunoscut niciodată o democraţie autentică.

De la ultimele alegeri câştigate de Putin în 2012, ruşii au invadat Ucraina, au anexat Crimeea, au bombardat Siria, au fost acuzaţi că s-au amestecat în alegerile prezidenţiale din Statele Unite şi au susţinut că deţin un nou arsenal nuclear înfricoşător.

"Nimeni nu ne-a ascultat. O să ne ascultaţi acum", a răsunat puternic glasul lui Putin la începutul acestei luni, lăudându-se cu aceste arme.

În cei 14 ani în care a fost preşedinte şi patru în care a fost prim-ministru al celei mai mari ţări din lume, Putin a transformat imaginea globală a Rusiei, i-a consolidat puterea politică şi economică şi şi-a trimis la închisoare adversarii. I-a oferit azil lui Edward Snowden, a potolit extremismul ce măcina de mult Cecenia, a găzduit Jocuri Olimpice fenomenal de scumpe şi a câştigat dreptul de a ţine în acest an Cupa Mondială de fotbal.

Acum în vârstă de 65 de ani, el nu intenţionează să plece curând. Alegerile vor confirma argumentul lui Putin că pentru a îmbunătăţi viaţa în Rusia, ţara are nevoie de continuitate mai mult decât de schimbări drastice, mass-media independente, opoziţie politică, activism de mediu sau drepturi pentru homosexuali şi alte minorităţi, notează AP.

Rusia va rămâne în mod disproporţionat dependentă de preţurile petrolului, iar cei 144 de milioane de locuitori ai săi vor fi în continuare mai săraci decât ar trebui - şi mulţi convinşi că ceilalţi sunt cei care le provoacă lor probleme.

Cea mai importantă misiune a lui Putin în următorii şase ani va fi elaborarea unui plan pentru ceea ce se va întâmpla atunci când mandatul său următor va expira în 2024: pregătirea unui succesor prietenos sau inventarea unei scheme care să-i permită să ţină în continuare frâiele?

Putin cel atotputernic de azi nu prea seamănă cu omul care a început să facă primii paşi ca preşedinte în ajunul noului mileniu.

Catapultat la putere de demisia surprinzătoare a lui Boris Elţîn ca preşedinte, Putin a intrat în noul său birou pe 31 decembrie 1999 într-un costum ce părea prea mare pentru umerii săi. Nivelul său politic scăzut legat de trecutul din cadrul serviciilor secrete KGB îl făcea să pară şovăielnic şi mulţi ruşi l-au considerat doar o marionetă a oligarhilor care trăgeau atunci sforile la Kremlin.

Rusia încă ieşea dintr-o mahmureală tumultuoasă post-sovietică. Presa era plină de titluri despre crime la comandă, armata nu-şi putea permite nici măcar şosete pentru soldaţii săi, iar bugetul ţării era încă dependent de împrumuturi externe. Optsprezece ani mai târziu, prietenii lui Putin conduc economia, iar armata rusă renaşte.

O întreagă generaţie nu a cunoscut niciodată o Rusie fără Vladimir Vladimirovici Putin în funcţia de preşedinte. Şi un număr tot mai mare de alţi lideri - printre care şi preşedintele SUA Donald Trump - îi imită mentalitatea de fortăreaţă naţionalistă asediată.

Mass-media ruseşti cândva curajoase au tăcut. Propaganda Kremlinului are acum o audienţă globală prin intermediul vastelor reţele RT şi Sputnik.

Cu toate acestea, în timp ce Putin pare invulnerabil la suprafaţă, el are motive să-şi facă griji.

Kremlinul reacţionează dur la recentele investigaţii de corupţie efectuate de liderul opoziţiei Aleksei Navalnîi, temându-se că ar putea provoca dezordine publică. Iar lupta pentru succesiune ameninţă să provoace dezbinări dăunătoare în cercul interior al lui Putin.

Între timp, tinerii deziluzionaţi ai Rusiei s-ar putea întoarce împotriva lui. Unii s-au alăturat protestelor lui Navalnîi, iar alţii nu se vor deranja să voteze, secându-l în linişte de puteri.


Aparut in:

Ultima modificare in data de :2018-03-16

TAGURI: vladimir putin, alegeri rusia,





Comenteaza pe facebook




Comenteaza pe site


Random image



Ultimele stiri









Apa Nova