2018-02-25 10:03


Alegerile din Republica Moldova și importanța lor pentru România

 |  21:01
Alegerile din Republica Moldova și importanța lor pentru România

După primul tur al alegerilor prezidențiale din Rep. Moldova, pe primul loc s-a aflat candidatul Partidului Socialiștilor, Igor Dodon, cu 48.22%. Pe locul doi s-a situat candidatul Partidului Acțiune și Solidaritate, Maia Sandu, cu 38,43%. Cât au obținut restul candidaților nici nu mai contează pentru că procentajele sunt infime. Republica Moldova se află deci în fața unui scenariu în care primul Președinte ales direct de populație - înainte era ales de Parlament - să fie unul pro-moscovit.

Ce ar însemna o victorie a lui Dodon

În 2014, Republica Moldova a semnat, împreună cu Ucraina și Georgia, Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană. Acesta servea un dublu scop: de a trage mai mult Republica Moldova din orbita Federației Ruse, și de a fi un prim pas către o eventuală integrare în Uniunea Europeană. Alegerea lui Igor Dodon ca Președinte nu ar însemna automat și renunțarea la Actul de Asociere, dar este rezonabil să ne gândim că acesta va face tot posibilul să-și pună în aplicare agenda electorală, adică să alinieze interesele Republicii Moldova cu cele ale Moscovei, pe cât posibil.

Pe fond, Igor Dodon - care a confundat Uniunea Europeană cu o țară - a fost destul de sincer din acest punct de vedere, declarând public că, deși nu se pronunță împotriva unor relații bune cu UE, Republica Moldova "are urgent nevoie de relații bune, prietenești, strategice cu Federația Rusă". Ce a omis Igor Dodon să precizeze este faptul că, din punctul de vedere al Moscovei, relațiile bune ale Republicii Moldova cu UE și Federația Rusă, în același timp, nu sunt compatibile. Iar istoria recentă a politicii externe a Federației Ruse demonstrează că această perspectivă este pusă cu consecvență în practică de către Kremlin.

Atunci când în Ucraina s-a pus problema "alegerii" între Rusia și UE, Federația Rusă a ales să trateze problema în termeni ultimativi: Est versus Vest. Iar consecințele alegerii Ucrainei s-au văzut la scurt timp după ce aceasta și-a exercitat, în mod suveran și independent, dreptul de a alege Vestul. Peninsula Crimeea a fost anexată ilegal și estul Ucrainei a fost invadat de trupe rusești și de așa-ziși separatiști susținuți de diferitele structuri militare si informative rusești. Un alt exemplu concludent este cel al Georgiei, stat de asemenea invadat de Federația Rusă, în 2008, datorită relațiilor tot mai strânse cu Vestul (NATO).

Din punctul de vedere al Federației Ruse, o agendă pro-UE sau pro-NATO nu este problematică atâta timp cât ea este urmărită doar la nivel declarativ sau politicile nu urmează un traseu ireversibil. Astfel că, în cazul alegerii lui Igor Dodon, ne putem aștepta ca relațiile dintre Republica Moldova și UE (în primul rând România) să aibă de suferit. Poate nu imediat, dar în timp, acest lucru este probabil.

Trecutul comunist și votul din prezent

Din 2009, Republica Moldova s-a aflat într-o permanentă stare de instabilitate politică. Aceasta a început odată cu înlăturarea de la putere a Partidului Comunist, care guvernase țara în întreaga sa existență ca stat independent. Din 2009 până acum, a existat un echilibru foarte fragil între partidele de centru-dreapta - pro-europene - și cele de stânga - pro-ruse. Însă acest echilibru a fost caracterizat de numeroase episoade de blocaj politic, precum dificultățile Parlamentului de a alege un Președinte sau căderea succesivă a diferitelor guverne.

Consecința a fost că, în timp, partidele pro-europene au ajuns să fie percepute ca fiind o sursă a corupției. Această percepție a fost întărită și de mesajele partidelor pro-ruse, care au valorificat în propriul interes, și în interesul Moscovei, nemulțumirea populară generată de problemele economico-politice reale. Vorbim de o lipsă a reformelor structurale necesare pregătirii țării pentru aderarea, în perspectivă, la Uniunea Europeană, de lipsa fondurilor necesare creșterii nivelui de trai al populației și, evident, corupția. Bineînțeles că aceste mesaje nu fac nicio referire la faptul că majoritatea acestor probleme sunt rezultatul direct al trecutului comunist și al prezentului puternic influențat de deciziile Federației Ruse. Acestor factori le mai putem adăuga și existența în continuare a unei populații numeroase pro-ruse, cu precădere în zona Găgăuziei și în nordul Republicii Moldova. Luați împreună, acești factori au contribuit în mare măsură la procentajul obținut de Igor Dodon în primul tur.

Riscul de confruntare

Datorită importanței geo-strategice a Republicii Moldova, importanță care a crescut și mai mult în urma aderării României și a Țărilor Baltice la structurile NATO și UE, dar și în urma orientării Ucrainei către Vest, alegerile pentru președinte de la Chișinău, care vor avea al doilea tur pe 13 noiembrie, sunt de maximă importanță și pentru București. Practic, aceste schimbări au transformat Republica Moldova într-un "stat tampon" între Vest și Est - implicit între Federația Rusă și România. Pe cale de consecință, cu o Republică Moldova condusă de un Președinte pro-rus ar crește riscul unei confruntări Est-Vest la granița României. Din punct de vedere istoric, acesta a fost modul de operare al Federației Ruse, prin urmare nu există niciun motiv să ne așteptăm la altceva.


Aparut in:

Ultima modificare in data de :2016-11-06

TAGURI: alegeri, republica moldova, romania, igor dodon, maia sandu





Comenteaza pe facebook




Comenteaza pe site


Random image



Ultimele stiri






Apa Nova