2017-11-20 02:32


Dificultățile construirii Turkish Stream. Impas economic important al Federației Ruse

 |  21:01
Dificultățile construirii Turkish Stream. Impas economic important al Federației Ruse

În decembrie 2014, ca urmare a crizei din Ucraina, proiectul South Stream a fost anulat. A fost o lovitură grea dată Rusiei, ținând cont că energia este principalul mijloc de șantajare și de influențare a politicilor unor state ale Uniunii Europene. Dar și din cauza faptului că a amplificat impactul sancțiunilor impuse de Vest și a scăderii prețului barilului de petrol.

La scurt timp de la anularea proiectului, Rusia a anunțat derularea unui alt proiect: Turkish Stream. Până la un punct, această nouă conductă ar urma să aibă un traseu identic cu cel al South Stream, însă nu ar mai trece prin Bulgaria cu direcția Europa Centrală, ci ar trece prin Turcia, ulterior prin Grecia și mai apoi prin Italia.

Dar și acest proiect se lovește de o serie de impedimente, care au dus deja la două amânări. Prima amânare a avut loc pe 6 iulie, a doua pe 9 iulie.

Impedimentele geopolitice

Primul și cel mai important impediment geopolitic este opoziția Uniunii Europene ca urmare a faptului că Turkish Stream ar putea bloca decizia strategică a Uniunii Europene de  diversificare a surselor de energie. Teoretic, Turkish Stream ar trebui să treacă prin Grecia și Italia, adică pe traseul conductei Trans-Adriatice (TAP) – inițiativă a UE. Dar Uniunea Europeană mai are și alte planuri de diversificare, cum ar fi construirea Conductei Trans-Caspice, care ar urma să fie conectată la Conducta Trans-Anatoliană (TANAP) și ulterior la Conducta Trans-Adriatică. O conductă a Federației Ruse care s-ar întinde până în Italia ar periclita serios aceste planuri, de aici și opoziția. Or, dacă Federația Rusă nu are nici o perspectivă că va putea extinde cândva Turkish Stream în Uniunea Europeană, atunci de ce ar mai construi-o de la bun început? Singurul avantaj pe care Rusia l-ar putea avea ar fi faptul că ar crește dependența Turciei pe termen scurt, stat al cărui consum de gaze va continua să crească - s-a dublat în ultimii 10 ani. Dar toate acestea sunt cunoscute și Turciei, care, cu toate că pare a fi interesată de construcția conductei, afirmă, în același timp, ambiții regionale mari și este interesată în a-și diversifica sursele de energie - preponderent din Azerbaidjan și Iran. Astfel că rușii trebuie să se aștepte la negocieri dure cu Turcia, care doresc obținerea de condiții avantajoase, precum scăderea prețului la gazul importat din Rusia.

Impedimentul financiar

Cu niște costuri estimate la 10 miliarde de dolari, teoretic, compania Gazprom ar avea suficienți bani pentru a construi întreaga conductă de una singură. Dar, pe de o parte, veniturile companiei sunt diminuate de sancțiunile impuse de Vest asupra Rusiei. Pe de altă parte, Gazprom mai are și alte proiecte în derulare, cum ar fi Power of Siberia, estimat undeva la 100 de miliarde de dolari. Mai intervin în calcule ponderea tot mai mare a gazului lichefiat (LNG) pe piața internațională, gazul iranian – a cărui intrare pe piața europeană e doar o chestiune de timp – și foarte posibil și intrarea pe piața europeană a gazului american, deși acesta din urmă ar fi accesibil preponderent țărilor vest-europene. Finanțarea proiectului Turkish Stream nu constituie deloc o sarcină ușoară nici pentru celelalte țări vizate. Grecia, de exemplu, ar urma să contribuie cu 2 miliarde de dolari la construcția segmentului său de conductă, o parte pe care i-ar împrumuta de la Rusia, dar pe care nu se știe cum i-ar mai returna ulterior. Turcia ar urma să suporte o cheltuială de 3,3 miliarde de dolari, pe care poate că ar fi dispusă să o suporte dacă Rusia ar face concesii cu privire la prețul gazelor. De suport financiar din partea Uniunii Europene nici nu poate fi vorba. Chiar dacă Grecia și Ungaria și-au manifestat interesul, cele două țări nu pot oferi un sprijin economic real, fiind vorba despre două state aflate ele însele într-o situație care necesită ajutorul altora. Așadar, ar fi deci vorba mai mult despre deschiderea unei breșe în interiorul UE, afectând unitatea Uniunii, în schimbul unor pomeni rusești.  

Alte tipuri de impedimente

Pentru construirea Turkish Stream, Gazprom și-a propus într-o primă fază angajarea acelorași companii pe care le-ar fi folosit și pentru construirea primului segment al South Stream. Deși Turkish Stream are traseu comun cu fosta South Stream până undeva aproape de zona economică exclusivă a Bulgariei, din acel punct o ia pe altă rută. Deci companiile ar trebui să suporte alte costuri, alte probleme de ordin ingineresc, logistic și legal (ex. noi studii de fezabilitate, modificarea contractelor). De altfel, compania care trebuia să se ocupe de primul tronson al Turkish Stream este Saipem – o subsidiară a ENI - și care până acum nu a confirmat participarea la proiect exact din motivele menționate mai sus.

Ce ar însemna Turkish Stream pentru România

Scenariul 1: în eventualitatea în care, ipotetic, Turkish Stream ar fi construită doar până în Turcia, România ar putea suferi pe termen mediu-lung. Exportul de gaze prin Turkish Stream ar putea influența în sens negativ politica economică a Turciei cu privire la România.

Scenariul 2: în eventualitatea în care, ipotetic, Turkish Stream ar fi construită până în Italia, România ar fi afectată direct, imediat, dar mai ales pe termen lung. Efectele s-ar simți în timp și ar veni sub forma unei presiuni mari din partea Federației Ruse, favorizate de conciliatorismul unora dintre factorii decizionali europeni. Acesta ar fi cel mai nefavorabil scenariu.

Scenariul 3: în eventualitatea în care Turkish Stream nu este construită, efectele în România ar fi pozitive, prin raportare la primele două scenarii.

Energia - atuul, dar și slăbiciunea Federației Ruse

Atuul constă în abundența de resurse energetice pe care le deține, adică aproape 48 de trilioane de metri cubi de gaz și între 80 și 103 miliarde de barili de petrol – în funcție de sursele consultate. La acestea mai putem adăuga resursele neconvenționale nedescoperite (ex. gaz de șist) și rezervele convenționale nedescoperite încă și care, de asemenea, ar fi foarte mari. Efectul pervers constă în faptul că Federația Rusă se bazează atât de mult pe exportul de resurse energetice, încât are în continuare o economie subdezvoltată, cu o structură deficitară de comerț exterior și excesiv finanțată prin exportul de materii prime, cu precădere a celor energetice. De exemplu, în 2013, resursele energetice au constituit 68% din totalul exporturilor Federației Ruse. Vorbim de aproximativ 350 de miliarde de dolari. De asemenea, energia asigură „hard power”, contractele energetice ale Federației Ruse nefiind fundamentate de principii și reguli comerciale, ci exclusiv geopolitice, de influențare/dominare. Federația Rusă este tot mai frecvent pusă în fața unei dileme: cum să continue să exporte energie unei regiuni care ezită tot mai mult să cumpere de la ea? Ea este obligată să exporte resurse energetice către Europa, în condițiile în care europenii vor să reducă consumul de energie rusească. Cu cât europenii au încercat să reducă această dependență, cu atât Rusia a devenit mai agresivă, ceea ce a atras de la sine eforturi sporite de diversificare din partea europenilor. Recent a început să-și diversifice clientela pentru a face față mai bine eventualelor sancțiuni care ar mai putea fi impuse de Vest pe viitor. Acest lucru va dura ceva timp, întrucât construirea infrastructurii dintre Rusia și statele asiatice - cu precădere China - este un proces lung și costisitor. Din perspectiva Federației Ruse, Uniunea Europeană constituie, prin politica sa de promovare a democrației, libertății, statului de drept și prosperității economice, principala amenințare. Diversificarea surselor de energie și dezvoltarea unei politici comunitare de asigurare a securității energetice la nivel european reprezintă motive de îngrijorare pentru Rusia și pretențiile acesteia de a continua să decidă asupra viitorului unor țări din vecinătatea apropiată în numele asigurării propriei securități.


Aparut in:

Ultima modificare in data de :2015-08-03

TAGURI: turkish stream, impas economic, federatia rusa, ucraina



Comenteaza pe facebook




Comenteaza pe site


Random image



Ultimele stiri






Apa Nova