2018-10-22 10:49


Egiptul, sub cravaşă militară. Judecătorul Adly Mansour a preluat interimatul la Cairo

 |  19:10
Egiptul, sub cravaşă militară. Judecătorul Adly Mansour a preluat interimatul la Cairo

Intervenţia promptă a armatei a liniştit momentan Egiptul, divizat mai multe zile de proteste violente soldate cu morţi şi răniţi, în care s-au confruntat opozanţi şi susţinători ai lui Mohamed Morsi, primul şef de stat egiptean ales democratic.

În urma plecării lui Morsi, liderul Fraţilor Musulmani şi câteva sute de adepţi ai acestei mişcări au fost arestaţi. Preşedinţia interimară a Egiptului a fost preluată de către  judecătorul Adly Mansour, care a depus joi jurământul ca şef al Curţii Constituţionale, şi ulterior ca preşedinte interimar al Egiptului, potrivit planului de tranziţie impus de armată.

Lider cu figură neutră

 

Mansour a fost desemnat de către armată să conducă cea mai populată ţară arabă, succedându-i preşedintelui islamist demis. Un consiliu consultativ civil va fi format pentru elaborarea unei noi Constituţii, iar din această structură ar urma să facă parte reprezentanţii tuturor forţelor politice din Egipt. După depunerea jurământului, Mansour a ţinut un scurt discurs întrerupt periodic de aplauze şi la încheierea căruia a fost ovaţionat. Preşedintele interimar a primit cu mândrie şi recunoştinţă noua funcţie şi şi-a exprimat speranţa că protestatarii vor continua să păstreze steagul revoluţiei. Paradoxal, Mansour a fost numit preşedintele Curţii Constituţionale chiar de Morsi, la jumătatea lui mai, funcţie pe care a preluat-o de două zile, scrie Mediafax. Anterior, acesta a lucrat în tribunale religioase, încadrate de statul egiptean, unde emitea fatwa sau decrete pe teme religioase, dar şi în tribunale civile şi penale. Faţă de principalii lideri ai opoziţiei, precum laureatul Premiului Nobel pentru Pace Mohammed ElBaradei, sau fostul lider al Ligii Arabe, Amr Moussa, numele lui Mansour nu a apărut niciodată printre potenţialii succesori ai lui Morsi. În plus, imaginea sa nu a figurat niciodată printre cele afişate în timpul reuniunilor opozanţilor regimului Fraţilor Musulmani, care s-au bucurat miercuri de anunţul sosirii sale la putere, la conducerea unui Guvern de tranziţie. Aparentul anonimat al său poate fi o explicaţie pentru faptul că militarii au dorit să avanseze o figură neutră pentru a asigura tranziţia care se anunţă dificilă.

Tranziţie către anticipate

 

Împreună cu opoziţia, militarii au suspendat Constituţia şi au promis organizarea de alegeri generale anticipate, a anunţat şeful Statului Major, generalul El-Sisi. Schimbarea neaşteptată a puterii fără alegeri a îngrijorat comunitatea internaţională care a cerut calmarea forţelor de la Cairo. Kremlinul, dar şi UE au îndemnat forţele politice din Egipt să fie „reţinute” şi să rămână într-un cadru democratic. Autorităţile de la Ankara au calificat joi drept antidemocratică destituirea lui Morsi şi au făcut apel la eliberarea fără întârziere a acestuia, potrivit Agerpres.

Fraţii Musulmani, vânaţi de poliţie

 

Forţele de poliţie au dispus joi arestarea a 300 de membri ai Fraţilor Musulmani, formaţiunea fostului preşedinte Mohamed Morsi, şi a liderului acestei mişcări. Iniţial, surse din serviciile de securitate au anunţat arestarea lui Saad al-Katatni, liderul Partidului Libertăţii şi Justiţiei (PLJ), formaţiunea politică a confreriei, şi a lui Rashad Bayoumi, adjunctul Ghidului suprem al mişcării. Ministerul de Interne a confirmat că „membrii Fraţilor Musulmani” sunt căutaţi după emiterea unor mandate de arestare pe numele lor.

SUA, criticate pentru timiditate

 

Declarându-se „profund îngrijorat” în faţa înlăturării lui Morsi şi a suspendării Constituţiei, preşedintele Obama a cerut miercuri revenirea rapidă la un Guvern civil. În plus, preşedintele american a cerut armatei să fie rezervată, să nu recurgă la arestări arbitrare. De câteva luni, experţii au criticat dur reacţia timidă a SUA în faţa eşecului lui Morsi de a pune în aplicare reformele democratice, într-o ţară căreia Washingtonul îi acordă anual 1,3 miliarde de dolari ca ajutor militar. Însă aceste sume nu mai pot merge, potrivit legii americane, către o ţară în care a avut loc o lovitură de stat.

Tradiţia loviturilor de stat

 

Armata, care l-a demis pe Mohamed Morsi în numele poporului, are o lungă tradiţie în schimbarea puterii în Egipt, care se întoarce până la Revoluția din 1952. În plus, militarii s-au implicat direct de mai multe ori în administrarea statului odată cu înlăturarea lui Hosni Mubarak, în februarie 2011.

Atunci, chiar Mubarak, înlăturat de la putere după 18 zile de revoltă populară, a desemnat Consiliul Suprem al Forţelor Armate (CSFA), condus de ministrul Apărării Mohamed Hussein Tantawi, să „administreze afacerile ţării”. În noiembrie, după ce armata a refuzat să cedeze puterea, mii de protestatari au ocupat piaţa Tahrir. În decurs de cinci zile au murit 42 de persoane.

În august 2012, Mohamed Morsi, învingător în al doilea tur al alegerilor prezidenţiale, îşi consolidează considerabil puterile. Ulterior, generalul Abdel Fattah al-Sissi, şeful serviciilor militare, îl înlocuieşte pe mareşalul Tantawi.

În ianuarie 2013 izbucnesc violenţe între manifestanţi şi poliţie. Mor 60 de persoane într-o săptămână. În iulie, armata îi acordă lui Morsi 48 de ore pentru „a răspunde revendicărilor poporului”. După expirarea ultimatumului, militarii impun propria „foaie de parcurs”.

Supravegheat de armată

 

Fostul preşedinte egiptean Mohamed Morsi a fost separat de echipa sa şi transferat la Ministerul Apărării, a afirmat joi dimineaţă Gehad al-Haddad, înalt responsabil al Fraţilor Musulmani. Anterior, al-Haddad precizase că fostul lider egiptean şi toată echipa prezidenţială se aflau „în reşedinţa supravegheată la clubul Gărzii republicane a preşedinţiei”.


Aparut in:

Ultima modificare in data de :2013-07-04

TAGURI: Egipt, Mansour, interimat, armată
loading...





Comenteaza pe facebook




Comenteaza pe site


Random image



Ultimele stiri






loading...