2017-11-25 00:13


Kim Jong-un își încordează mușchii flasci. Semnificația bombardamentului nord-coreean de pe 20 august

 |  21:01
Kim Jong-un își încordează mușchii flasci. Semnificația bombardamentului nord-coreean de pe 20 august

Pe 20 august, forțele armate sud-coreene și nord-coreene au făcut un schimb de focuri de artilerie peste Zona Demilitarizată, fără să fi fost înregistrate victime. Aparent, ținta focurilor de artilerie nord-coreene a fost un centru de difuzare de mesaje propagandistice sud-coreean. Focurile sud-coreene nu au avut nici o țintă anume, fiind trase doar ca răspuns la gestul similar venit din nord. Ulterior, liderul nord-coreean, Kim Jong-un, a ordonat trupelor sale să se mobilizeze pentru situații de război, o decizie fără doar și poate de fațadă.

Incidentul este unul minor comparativ cu altele care au avut loc în anii anteriori, mai ales cu cel din 2010, care a dus la scufundarea unui vas sud-coreean. Și acesta, ca și cele de dinainte au fost însă inițiate de Coreea de Nord, de cele mai multe ori fără provocare și aparent irațional. Ele nu sunt însă deloc iraționale și de multe ori indică și o anume stare a regimului de la Phenian sau intențiile sale.

Adevăratele motivații ale bombardamentelor

Există patru tipuri de motivații care stau în spatele bombardamentelor. Primul ar fi acela de a forța acceptarea de către Sud a unor decizii luate, aproape de fiecare dată, unilateral de către Nord. De cele mai multe ori, aceste decizii privesc declararea diferitelor sectoare ale Mării Chinei de Est sau ale Mării Galbene ca „no sail zone” sau „no fly zone”. De regulă, declararea unor astfel de zone este făcută cu puțin timp înainte de testarea unor rachete.

Bombardamentele sunt uneori executate și ca un mod de exprimare a unor nemulțumiri. De exemplu, focuri de artilerie au fost trase atunci când Coreea de Sud a găzduit Summitul G20 sau când a luat parte la exerciții militare cu Statele Unite.

Un al treilea tip de motivație este dorința liderilor nord-coreeni de a arăta că sunt dispuși să facă absolut orice pentru a se apăra. În alte cuvinte, vor să creeze percepția de nebunie. Foarte probabil că aceasta este și motivația din spatele mobilizărilor de trupe ordonate de Kim Jong-un ieri.

Dar cel mai frecvent, motivația acestui tip de gesturi este de natură internă, mai exact dorința de a nu fi perceput ca un stat slab - ceea ce oricum este. Astfel, când a avut loc tranziția de putere la Kim Jong-il la Kim Jong-un existau îndoieli cu privire la stabilitatea statului nord-coreean. Cum, de altfel, existau îndoieli foarte serioase - care parțial încă persistă - cu privire la abilitățile administrative ale noului conducător al statului. Spre deosebire de tatăl său, care fusese pregătit din timp pentru preluarea puterii, experiența administrativă a lui Kim Jong-un a început chiar în anul morții tatălui său, în 2011. Adică era un șef de stat fără experiență în guvernare. Astfel, pentru a înlătura orice fel de suspiciune cu privire la abilitățile și la intențiile sale, Kim Jong-un a asumat o retorică agresivă față de vecinul său de la sud, a trecut la epurarea unor persoane cu funcții cheie în regimul tatălui său și a ordonat executarea de teste de rachete și de focuri de artilerie în apropierea sau chiar asupra Coreei de Sud.

Bombardamentul asupra centrului de difuzare de mesaje propagandistice sud-coreean poate exprima nemulțumirea nord-coreenilor cu privire la faptul că sud-coreenii transmit astfel de mesaje - cu toate că și Nordul o face. Pe de altă parte, cum arătam mai sus, poate fi vorba de modul în care vor să fie percepuți, adică nebuni, capabili de orice.

Dar făcând abstracție de acest moment, cele două state sunt, tehnic vorbind, încă în stare de război. Iar acțiunile agresive ale Nordului trebuie privite în primul rând prin prisma stărilor de fapt descrise mai sus. Coreea de Nord este un stat slab, care dorește să-și creeze o imagine a unui stat solid. Liderul nord-coreean este tânăr și fără experiență, care dorește să proiecteze imaginea cuiva care este capabil să facă față provocărilor geopolitice cu care statul său se confruntă și care este capabil să echilibreze lupta pentru putere dintre numeroasele facțiuni din interiorul statului nord-coreean. Din aceste motive, gesturi similare ca cel de pe 20 august se vor repeta, cu siguranță, în pofida pactului încheiat, luni, de cele două state vecine, pentru reducerea tensiunilor, care au avut drept prim efect oprirea difuzoarelor propagandistice. Și poate tocmai pentru că până și Statele Unite au cedat în fața amenințărilor nord-coreene, renunțând la exercițiile militare comune cu partenerii sud-coreeni.

Conflictele dintre Coreea de Sud şi Coreea de Nord din ultimii cinci ani

2010 - ROKS Cheonan, o navă aparținând Forțelor Navale sud-coreene, a fost scufundată în Marea Galbenă. 46 din cei 104 membri ai echipajului și-au pierdut viețile. Aparent, o torpilă nord-coreeană ar fi scufundat vasul.

2010 - Coreea de Nord a tras trei serii de focuri de artilerie în apele dintre cele două state. Focurile au venit la o zi după declararea unilaterală a patru sectoare din Marea Galbenă ca zone „no sail zone”.

2010 - Coreea de Nord a tras 140 de focuri de artilerie și rachete asupra insulei Yeonpyeong și în apele contestate din „no sail zone”, omorând un soldat sud-coreean, patru civili și cauzând pagube materiale importante. Coreea de Sud a răspuns, de asemenea, cu 80 de focuri de artilerie.

2010 - Coreea de Nord a bombardat cu focuri de artilerie un avanpost militar sud-coreean din apropierea graniței.

2010 - Coreea de Sud și Coreea de Nord fac schimb de focuri de artilerie pe deasupra Zonei Demilitarizate.

2011 - Coreea de Nord a tras focuri de artilerie lângă apele teritoriale sud-coreene din vestul țării. Coreea de Sud a răspuns într-un mod similar.

2014 - Coreea de Nord a lansat focuri de artilerie în apele din Marea Galbenă pe care le declarase „no sail zone”. Coreea de Sud a răspuns, de asemenea, cu focuri de artilerie după ce unele obuze nord-coreene au căzut în apele sale teritoriale.

2014 - Coreea de Nord a lansat 30 de rachete în apele Mării Galbene, ca răspuns la exercițiile navale dintre Statele Unite și Coreea de Sud.

2014 - Coreea de Nord a tras focuri de artilerie ca avertisment lângă o navă sud-coreeană aflată în „no sail zone”.

La momentele de mai sus am mai putea adăuga numeroase alte teste de rachete balistice executate în apele interne și internaționale.


Aparut in:

Ultima modificare in data de :2015-08-25

TAGURI: kim-jong-un, bombardament, 20 august



Comenteaza pe facebook




Comenteaza pe site


Random image



Ultimele stiri






Apa Nova