2017-11-20 02:32


Lansare la București a Președinției olandeze a Consiliului UE. Olanda nici măcar nu ia în calcul aderarea României la Schengen

 |  21:01
Lansare la București a Președinției olandeze a Consiliului UE. Olanda nici măcar nu ia în calcul aderarea României la Schengen

Armonie totală. Așa ar putea fi caracterizată conferința de presă comună, susținută luni, 11 ianuarie, la Reprezentanţa Comisiei Europene din România, cu ocazia lansării Președinției olandeze a Consiliului Uniunii Europene, de Ambasadorul Regatului Țărilor de Jos în România, Stella Ronner-Grubacic, și ministrul Afacerilor Externe al României, Lazăr Comănescu. Au fost discutate câteva dintre punctele considerate majore ale strategiei Olandei pentru următoarele șase luni – atât cât ține mandatul olandez. Ministrul Comănescu a exprimat, în repetate rânduri, suportul total pentru strategia Președinției olandeze. Însă, deși incluse în agenda conferinței, aspecte importante pentru țara noastră din strategia oficială a Olandei nu au fost discutate.

În discursul din cadrul conferinței, ambasadoarea Stella Ronner-Grubacic a ținut să sublinieze că nu doar pe parcursul Președintiei Olandei se va pune accentul pe capitolele enumerate, ci și pe parcursul mandatelor ulterioare, adică ale Slovaciei și Maltei. În linii mari, au fost atinse mai puține aspecte decât în strategia publicată de autoritățile olandeze pe site-ul Ministerului de Externe olandez.

Aspectele relevate în cadrul conferinței

• Inovație și crearea de locuri de muncă - idee nedetaliată, dar ale cărei linii generale sunt trasate în strategia publicată de Ministerul Afacerilor Externe olandez;

• Climă și energie - în 2016 se dorește punerea în aplicare a pachetului pentru energie și climă pentru 2020 prin decarbonizarea economiei – construcțiile, agricultura și transporturile. Este practic o măsură care s-ar încadra în obiectivele planului Europa 2020, care prevede reducerea cu cel puțin 20% a emisiilor de gaze cu efect de seră faţă de nivelurile înregistrate în 1990, creşterea ponderii surselor de energie regenerabile până la 20% si creşterea cu 20% a eficienţei energetice;

• Întărirea monedei euro și finanțarea eficientă;

• Migrație și securitate - aparent Olanda nu ar fi interesată in propunerea de noi măsuri pentru rezolvarea crizei actuale a migranților, ci în a le implementa pe cele propuse deja. Dintre cele menționate au fost înființarea Corpului de Pază European al Frontierelor - a cărui înființare a fost propusă anul trecut de către Comisia Europeană, revizuirea sistemului comun de azil pentru corectarea anumitor deficiențe ale sistemului Dublin și consolidarea biroului european pentru azil. Nu în ultimul rând, a fost reînnoit conceptul de "solidaritate europeană" cu privire la migrație, în mod notabil atât de partea română, cât și de ce olandeză;

• Altele - au fost atinse o serie de sub-puncte, precum scenariul ieșirii Marii Britanii din Uniunea Europeană, creșterea transparenței, întărirea rolului Parlamentului European și simplificarea legislației europene. Cu excepția Brexit-ului, Ambasadorul Olandei nu a precizat niciun mod concret prin care se dorește îndeplinirea acestor obiective.

Poziția Ministerului de Externe al României

Ministrul de Externe român a făcut referire la unele aspecte prioritare pentru țara noastră, precum diversificarea surselor de resurse energetice și importanța Parteneriatului Estic. Ambele sunt unele dintre cele mai utile instrumente pentru limitarea influenței Federației Ruse. Dar cum acestea sunt preocupări preponderent ale statelor din estul și din centrul Europei, este foarte puțin probabil ca vreun efort major să fie făcut de Olanda pentru a susține vreuna dintre ele. Mai ales că pozițiile exprimate de Olanda, de regulă, sunt aliniate celor ale Germaniei – care, la rândul ei, ezită să asume o atitudine de opoziție față de Federația Rusă.

Concluzii

Sunt aspecte destul de importante care în strategia oficială a Olandei au fost incluse, dar care în cadrul conferinței nu au fost discutate. Dintre acestea poate fi menționat cel al Politicii Externe și de Securitate Comune a cărei întărire Olanda și-a propus-o. Rămâne de văzut cum intenționează Olanda să facă acest lucru mai exact, date fiind diferențele dintre statele membre ale Uniunii cu privire la mai multe aspecte de politică externă - cum ar fi relația UE-Federația Rusă.

Lăsând la o parte caracterul previzibil al majorității declarațiilor, pe alocuri, discursul utilizat reflectă o relativă distorsionare a realităților. Astfel, Comisia Europeană ar considera că termenii Convenției Shengen sunt în continuare respectați, chiar și cu reintroducerea controalelor la vamă. Asta deși însuși actul de control vamal contravine principalului obiectiv al Convenției.

De asemenea, s-a discutat de simplificarea legislației, scop pentru care Uniunea Europeană a lansat deja un program, așa-numitul program REFIT (European Commission's Regulatory Fitness and Performance). Ironia face însă ca programul însuși să propună ca și conținut materiale stufoase și greu de implementat.

A fost menționată și Uniunea Energetică, un obiectiv complex, dificil de realizat, date fiind interesele divergente ale membrilor UE cu privire la întărirea cooperării energetice cu Federația Rusă versus diminuarea sau chiar eliminarea ei.

Nu în ultimul rând, întărirea rolului Parlamentului European constituie un obiectiv care contrastează cu ascendența unei Europe tot mai eurosceptice, frământată de criza migranților și în condițiile în care nivelul de adecvare la realitate a elitei politice europene și birocrației este tot mai des contestat.

Un alt lucru care reiese destul de clar din strategia olandeză este că nici nu s-a luat în calcul stoparea fluxului de migranți și aderarea României la spațiul Shengen. Ce-i drept, fără stoparea fluxului de migranți este discutabil și cât de benefică ar mai fi aderarea României la spațiul Shengen. De asemenea, nu a fost luată în calcul nicio măsură geopolitică realistă care chiar să transforme Uniunea într-un actor geopolitic important. Practic, în următoarele 18 luni (cât țin mandatele Olandei, Slovaciei și Maltei) se pare că va fi menținut traseul politic și geopolitic pe care Uniunea s-a înscris deja. Acest lucru care s-ar putea schimba doar în situația în care ar avea loc un eveniment geopolitic semnificativ.


Aparut in:

Ultima modificare in data de :2016-01-12

TAGURI: lansare, bucuresti, presedintie, consiliul ue, olanda, schengen



Comenteaza pe facebook




Comenteaza pe site


HAZNAUA EUROPEANA
12 Ian 2016

Un comunist si o baba hoata , care vrea porturile noastre , dea moaca . Daca nu ajunge saboteaza pina in git .
PERMISE AUTO
13 Ian 2016

De cand cu legea olandeza, prin care care instructorii auto olandezi pot fi "platiti" cu partide de sex (presupun cu factura si chinta fiscala) nu se intrevede nimic bun la orizont. http://www.ziare.com/auto/examen-auto/tara-europeana-unde-poti-plati-lectiile-de-condus-cu-partide-de-sex-1400079
Random image



Ultimele stiri






Apa Nova