2017-11-21 01:10


Relația energetică dintre Turcia și Federația Rusă. Turcia câștigă pe termen lung

 |  12:43
Relația energetică dintre Turcia și Federația Rusă. Turcia câștigă pe termen lung

Relațiile ruso-turce sunt foarte complicate și au un istoric foarte lung. Cele două state au fost adversari regionali în aproape întreaga lor existență, situație care nu de puține ori a dus la conflicte armate. În plus, au interese contradictorii pe o suprafață foarte întinsă: în Marea Neagră, în zona Caucazului, Asia Centrală și in Orientul Mijlociu. În zilele noastre una dintre cele mai importante mize o reprezintă resursele energetice.

Aproximativ 55%-60% din tot gazul natural importat de Turcia provine din Federația Rusă. Vorbim de aproximativ 27 de miliarde de metri cubi, o cifră cu doar 6% mai mică decât cea a Germaniei (cel mai mare client al Rusiei). Este o rată mare de dependență, comparativă cu cea a Poloniei, Greciei, Sloveniei și Austriei. Este, totodată, și o cifră cu un potențial de risc destul de ridicat, mai ales că Federația Rusă este cunoscută pentru modul în care folosește energia pentru a pune presiune pe guvernele străine. Mai mult, Rusia avea în plan inclusiv construirea de depozite de gaz pe teritoriul Turciei, cu scopul final de a-și crea chiar mai multe pârghii cu care să încerce să influențeze guvernul turc.

Dată fiind această situație, Turcia are toate motivele să nu-și adâncească dependența de gazul rusesc. Dimpotrivă, are motivația necesară să mențină rata actuală de dependență de gazul rusesc. Asta măcar până când Azerbaijanul crește rata de exploatare din Shah Deniz II și până când situația din Orientul Mijlociu se va mai liniști pentru ca, eventual, Turcia să poată crește importurile din Iran. Deocamdată, în jur de 20% din gazul turcesc provine din Iran. Dar nu sunt de neglijat nici planurile Turciei cu privire la gazul natural lichefiat. Turcia are deja două terminale de regazificare (Marmara Ereğlisi și EgeGaz Aliaga LNG) și are în vedere construirea unui al treilea în apropierea graniței cu Libanul. Pe lângă cele menționate mai sus, de ani de zile Ankara curtează Trukmenistanul pentru construirea conductei Trans-Caspice, un plan care s-ar putea concretiza în anii următori, chiar și cu opoziția acerbă a Federației Ruse.

Relația energetică dintre Turcia și Federația Rusă. Turcia câștigă pe termen lung
zoom

Sursa: U.S. Energy Administration

Pe lângă aceste planuri de diversificare a surselor energetice, Turcia mai intenționează să se poziționeze și ca stat de tranzit pentru gazul care s-ar duce dinspre Asia Centrală și Orientul Mijlociu înspre Europa. Un astfel de plan nu vine în contradicție cu planurile rusești de extindere a infrastructurii energetice din regiune (vorbim aici de TurkStream și Blue Stream II). Dimpotrivă, TurkStream ar consolida poziția Turciei ca stat de tranzit. Dar aceste planuri ar avea potențialul de a-i adânci dependența de gazul rusesc și de a consolida poziția regională geopolitică a Federației Ruse, lucru care în sine contravine intereselor Turciei.

 

Relația energetică dintre Turcia și Federația Rusă. Turcia câștigă pe termen lung
zoom

Sursa: caspianbarrel.org

Situația planului TurkStream

La începutul lunii decembrie Federația Rusă a luat decizia să suspende negocierile purtate cu privire la proiectul TurkStream. Motivele invocate au fost faptul că Turcia cumpără ilegal petrol de la Statul Islamic, faptul că armata turcă permite Statului Islamic să opereze și, bineînțeles, doborârea avionului rusesc de către aviația turcă. Luând în considerare planurile energetice ale Turciei, este destul de clar că niciunul dintre aceste motive nu poate fi real. Mai degrabă, suspendarea negocierilor ar fi putut fi cauzată de reticența Turciei de a accepta proiectul, de opoziția Uniunii Europene, dar și datorită propriilor problemele financiare.

 

Relația energetică dintre Turcia și Federația Rusă. Turcia câștigă pe termen lung
zoom

Sursa: Gazprom

În plus, înghețarea proiectului TurkStream nu ar fi avut nicio logică din perspectiva Federației Ruse, întrucât Moscova rămâne practic fără nicio rută alternativă către Europa. South Stream a fost anulat, iar Nord Stream II (către Germania) este serios contestat datorită evenimentelor din Ucraina. Cu alte cuvinte, Federația Rusă, nu Turcia, este cea presată de timp în a-și diversifica clientela. Turcia, oricum, luase demult în calcul reducerea importurilor de resurse energetice rusești din motive de securitate și este improbabil să fi acceptat propunerile venit din partea Federației Ruse.

 

Relația energetică dintre Turcia și Federația Rusă. Turcia câștigă pe termen lung
zoom

Sursa: Nord Stream 2

Deci este discutabil ce interes ar fi avut Moscova să anuleze un proiect critic nevoilor sale geopolitice.

Locul doborârii avionului rusesc în toate aceste calcule

Era de așteptat ca Federația Rusă (și mai ales Președintele Vladimir Putin) să facă mult zgomot datorită acestui lucru. Absența unui răspuns aparent dur ar fi echivalat cu un gest de slăbiciune din partea Rusiei. Dar, în realitate, doborârea avionului rusesc nu poate fi considerat decât un pretext invocat de Moscova pentru a amâna TurkStream (sau mai degrabă de a-l anula). A fost, practic, o retragere onorabilă a Federației Ruse dintr-un joc în care Turcia avea toate avantajele și care în cele din urma ar fi avut același rezultat, doar că ar fi pus Moscova într-o lumină mult mai proastă.

Una peste alta, paradoxal, deși Turcia nu posedă resurse energetice, pe termen lung situația energetică din regiune ar putea să decurgă favorabil Turciei, și nu Rusiei. În ceea ce o privește pe aceasta din urmă, cum a rămas fără nicio altă rută către Europa, este foarte probabil ca în viitorul apropiat să-și întărească susținerea pentru Nord Stream II. Este singura opțiune care teoretic, încă se află în cărți. Orice evoluție în acest sens, însă, va fi într-o legătură strânsă cu ce se întâmplă în Ucraina.


Aparut in:

Ultima modificare in data de :2015-12-18

TAGURI: turcia rusia, erdogan putin, razboi energetic



Comenteaza pe facebook




Comenteaza pe site


Random image



Ultimele stiri






Apa Nova