2017-11-24 16:40


Situaţia din Republica Moldova - cauzele interne ale protestelor şi contextul regional. Chişinăul, prins în conflictul de interese dintre Rusia autocrată şi Vestul democratic

 |  21:01
Situaţia din Republica Moldova - cauzele interne ale protestelor şi contextul regional. Chişinăul, prins în conflictul de interese dintre Rusia autocrată şi Vestul democratic

Republica Moldova trece printr-un nou episod de instabilitate, început pe 13 ianuarie, odată cu respingerea de către Președintele Nicolae Timofti a candidatului pentru funcția de prim-ministru al Partidului Democrat. Demonstrațiile au fost, în cea mai mare parte, organizate de facțiunile pro-ruse, iar principala lor cerere a fost organizarea de alegeri parlamentare anticipate. Nu au lipsit însă nici mesaje familiare, precum "Hoții!", "Jos trădătorii!" sau "Nu plecăm acasă!".

Dar lăsând la o parte cele câteva mii de oameni din stradă și sloganurile scandate, legimitatea demonstrațiilor, din perspectivă democratică, trebuie serios pusă sub semnul întrebării din cauza motivației din spatele lor.

O dublă miză: Parlamentul și Președinția

În ciuda declarațiilor unor oficiali moldoveni, alegerile parlamentare anticipate ar crește substanțial riscul deraierii drumului Republicii Moldova către aderarea la Uniunea Europeană pentru simplul fapt că, în momentul de față, perspectivele sunt destul de mari ca partidele pro-europene să piardă. Reputația acestora a avut mult de suferit în urma fraudării sistemului bancar moldovean, a corupției, dar și în urma inabilității lor de a stabiliza statul din punct de vedere economic, social și politic. Pierderea alegerilor anticipate de către partidele pro-europene ar duce la instalarea unui Parlament pro-rus. Or în Republica Moldova, Parlamentul este cel care alege Președintele. Pe cale de consecință, șansele ar fi foarte mari ca noul Președinte moldovean să fie pro-rus, lucru care în sine ar putea duce la reorientarea cu 180 de grade a politicii externe moldovene (diluarea, până la dispariție, a oricărui efort de implementare a măsurilor asumate prin Acordul de Asociere la UE și reorientarea țării către Federația Rusă). Este vorba deci de o dublă miză: Parlamentul și Președinția.

Posibil ca, din acest motiv, România să fi întârziat până acum deblocarea ajutorului financiar către Republica Moldova.

O explicaţie pentru agresivitatea protestatarilor

O diferență notabilă între protestele de acum și cele din trecut a fost reprezentată de nivelul crescut de agresivitate din partea "demonstranților", care nu s-au sfiit să ia cu asalt Parlamentul (gest care deligitimează mișcarea de stradă actuală). În plus, au demonstrat și în fața unui număr mare de instituții, precum Ministerul Apărării, postul public de televiziune Moldova 1, Penitenciarul nr.13, Curtea Constituțională, Centrul Național Anticorupție sau Procuratura Generală. Agresivitatea demonstranților se explică prin faptul că facțiunile pro-ruse sunt presate de timp în a determina dizolvarea Parlamentului actual. Alegerea unui nou președinte va avea loc în martie, astfel că generarea unui proces electoral anticipat și organizarea unui nou Parlament ar trebui să se producă până atunci. Dacă acest lucru nu se întâmpla, sunt imaginabile două scenarii: alegerea unui Președinte pro-european, sau repetarea crizei politice din anii anteriori, atunci când Republica Moldova a avut nu mai puțin de trei președinți interimari (nicio tabără nu avea suficiente voturi în Parlament pentru a-și impune candidatul la funcția de președinte).

Moscova, sursa destabilizării

Sunt numeroși factori interni care au contribuit la instabilitatea actuală, de la corupție, până la ineficiența clasei politice. Cel mai important factor provine însă din exterior, mai exact din Federația Rusă. Iar evenimentele actuale din Moldova nu sunt altceva decât unul dintre numeroasele episoade ale conflictului de interese dintre Federația Rusă și Vest, care a debutat în 2009. Așa cum am mai precizat anterior, Republica Moldova este un „stat tampon” între Vest și Est, motiv pentru care Federația Rusă nu va renunța la încercările de a o destabiliza și de a-i schimba traseul politicii externe. Din acest motiv, ar trebui să ne așteptam și la alte episoade de instabilitate politică peste Prut.

România, sprijin condiţionat

România sprijină Chişinăul din punct de vedere economic și diplomatic. Din punct de vedere economic, Republicii Moldova îi este asigurat un sprijin financiar rambursabil de 150 milioane de euro și unul nerambursabil de 100 milioane. Evident, după îndeplinirea unor paşi minimi de reformă. Din punct de vedere diplomatic, România sprijină Moldova în avansarea pe drumul său european. Evident, şi acest sprijin vine cu un set de condiții. Iar principala cerinţă, și singura care răspunde pe deplin interesului național al Republicii Moldova, este menţinerea fermă a cursului pro-european.

Ar trebui România să facă mai mult? Posibil. Ar putea România să facă mai mult? Este discutabil, în principal având în vedere condițiile interne actuale. Este în interesul României să susțină Republica Moldova cât mai mult posibil. Problemele intervin atunci când vine vorba de voința, competența și coerența clasei politice românești, de capacitatea instituțională și, evident, de resursele disponibile.

Şantajul şi forţa

Evenimentele din Rep. Moldova trebuie însă privite și într-o perspectivă ceva mai largă. Ele fac parte dintr-un proces care se desfășoară simultan de-a lungul întregii granițe vestice rusești, din Turkmenistan până în Georgia și Ucraina. Profitând de o Rusie mult slăbită de sancțiunile economice și de prețul scăzut al barilului de petrol, cea mai mare parte a statelor de la granița de vest a Federației Ruse încearcă să diminueze influența rusă din propriile state sau din alte state invecinate. Până și Belarusul, unul dintre cei mai loiali aliați ai Federației Ruse, încearcă să-și păstreze o portiță de ieșire către Vest. Din acest motiv a și găzduit negocierile cu privire la conflictul din Ucraina. Deocamdată, însă, răspunsul Federației Ruse la aceste schimbări nu este bazat pe negociere și pe acordarea de concesii, ci este unul construit pe instrumentele specifice strategiei rusești a spațiului: șantajul și forța.


Aparut in:

Ultima modificare in data de :2016-01-27

TAGURI: republica moldova, cauze interne, proteste, chisinau, conflict, rusia



Comenteaza pe facebook




Comenteaza pe site


Random image



Ultimele stiri






Apa Nova