2019-04-24 05:17


Suflet candriu, de papugiu…

 |  15:23
Cezar Pârlog

Fix două sute douăzeci şi cinci de zile pînă la Ziua Bunăvoinţei, cifră rotundă; eveniment, tată! Am stat strîmb – o mai veche hernie la lombarele patru şi cinci – şi am chibzuit drept, ca un judecător de pace în exerciţiul funcţiunii. Da, recunosc, şi cu teama de a nu da colţul lumii ăsteia cu datorii neplătite. Aşa se cuvine şi aşa e frumos de ziua asta mare; Dumnezeu e sus şi vede. Fie, şi cu cîteva muşte pe căciulă. Pe care fiecare le are şi trebuie să le recunoască.

Aveam în alte timpuri o amică. Buuuuună. La toate. Ba chiar cu proxime vederi de uniune parafată şi semnată la sfatul popular de către nenea ăla cu tricolor în diagonală, nas roşu, pantalonii necălcaţi şi supărat pe viaţă că nu-i sînt plătite triplu orele lucrate în weekend. Într-un ceas rău de lipsă de inspiraţie – a mea, a ei, încă nu e clar, se studiază – m-a prins cu alta. Şi m-a şters din zona ei de disponibilităţi culinare, casnice, dar mai ales fizice. Cu eforturi şi poveşti frumoase, am reuşit să o ţin pe-aproape încă niște ani, cu o eternă speranţă, încurcată de vorbe, rare întîlniri furate, sms-uri mieroase şi dulci, ca o irezistibilă hîrtie de muşte. Ca un modest literat, răsfăţător de cuvinte şi mereu cu un dicţionar de sinonime la îndemînă, în buzunarul din spate al blugilor. Că nu se ştie cum se roteşte, ca pămîntul, s-au mai văzut cazuri; poate o fi nevoie pe undeva…

Cînd scriam cîte ceva, murindu-mi lăudătorii, îi trimiteam şi ei un link. Îmi răspundea prompt, mereu ofticată, că asta n-o ajută cu nimic, din moment ce nu se regăseşte pe nicăieri. Şi că acolo e vorba numai de „persoane din prezentul meu actual”. Iar pentru ea, sînt doar crude amintiri posttraumatice care cedează destul de greu şi numai după patru de Sedatif PC, pe care le are mereu la îndemînă, în poşeta aia vişinie din piele ecologică. Nu-i pericol, că nu dă dependenţă, e ceva homeopat.  

Concluzionînd, pentru că vine Ziua Bunăvoinţei cu ofertele ei promoţionale, sandviciuri la juma’ de preţ, excursii şi tot tacîmul, mai pluteşte în aer şi vreun posibil sfîrşit de lume şi de Pămînt, cred că al zecelea din ultimii trei ani, başca nişte cutremure catastrofale care aşteaptă după colţ, am zis că nu-i rău să o trec aici, în jos de pagină, să fac un gest frumos care să o bucure şi pe ea măcar un pic: da, Mimi din Cilibia a fost cea mai bună gagică a mea, la pat şi oriunde, cu ţîţe mari, moi şi cu nasul de vultur carpatin. Mmmmm!

Pe bune!

*

Cezar Pârlog este autorul volumului de proză scurtă „Flori, fete, fiţe sau băieţi”, apărut la Editura Tracus Arte în anul 2014, care a obţinut Premiul Naţional „Vasile Voiculescu” la secţiunea proză, ediţia XXVI, 2015 şi al volumului „Life stuff sau Învăţături pentru Andreea”, în curs de apariţie la aceeaşi editură.


Aparut in:

Ultima modificare in data de :2016-03-31

TAGURI: suflet candriu, papugiu, dumnezeu, exercitiu, colt
loading...





Comenteaza pe facebook




Comenteaza pe site


ILIUTA
01 Apr 2016

Superb ! Un autor foarte talentat !
CREIONUL CHIMIC
01 Apr 2016

Se pare că este domn cel care-a avut-o pe amica Mimi - multi-funcțională de-altfel -:) afirmând despre ea la modul generic lucruri ”ideale” pentru un bărbat obosit care n-are unde să-și plece capul ostenit de mintea-i febrilă, plină de idei, fraze, rime sau concepte, flash-uri venite-n ajutor, formând conexiuni...ajutat bine-nțeles și de imaginația sa vie...deci, nespunând mare lucru despre ea ori relația cu ea, fiindcă pe lângă cărturărie, a băgat la cap cum că ”un gentimon gustă și tace...” nu umple văzduhul ori iarmarocul cu vorbe despre ea, precum țăranii, bădăranii, deconspirând nume, prenume, faze sau adrese, despre tipele avute-n palmares!
CREIONUL CHIMIC
01 Apr 2016

Bine...a pierdut pe barba lui pentru că s-a frecat motănește marcând noi teritorii cucerite, zgândărit de mustățile-radar care l-au atenționat că-i bine să mai sară de pe sofa pe altă banchetă, de mașină eventual... ups! iată-l prins în flagrant-delict în timp ce-și imprima mirosul propriu de un alt obraz fin (roz, alb sau arămiu), admirând concomitent un alt nas...drept, cârn sau...tot acvilin!
CREIONUL CHIMIC
01 Apr 2016

Așa a simțit amica, datorită organului său dezvoltat de vultur, cum i se făcu omului de alt PH, ahtiat de-a inspira pe nări și un altfel de parfum (de damă) desfătându-se totodată și tactil...ieșind puțin din aceleași tipare, un pic străin, nu și straniu -, doar diferit, precum mâncarea care, chiar dacă e hrănitoare, fiind aceeași...ți se face lehamite de ea!
CREIONUL CHIMIC
01 Apr 2016

Ei...chia și-acum, după ceva timp omul încă se mai linge fin pe bot, amușinând spre amintire (proaspătă și vie-n minte) despre cele petrecute, mirosul fiind unul din simțurile care ne (re)aduc cel mai bine pe cărări deja bătatorite prin cele petrecute ieri, sau alaltăieri! Dovadă – pielea – accesoriu natural chiar și nenatural, precum poșeta vișinie!
CREIONUL CHIMIC
01 Apr 2016

Să nu uităm de mirosul canapelelor interioare de mașină luată rapid pe sub mână, gen ”prima casă”... la fel fiind și cu amica (prima, a doua sau cele ulterioare...) văzându-i cu ochii minții caroseria (suplă dar rezistentă, de cursă lungă), având canapele din piele naturală (confortabile), sistem de frână prompt mergând cu tot felul de uleiuri (de la cel specific, pân’la cel de floarea-soarelui, de bucătărie), iar în caz de accident – pneuri rezistente, air-beg-uri generoase care să protejeze pe șofer (sîc!) indiferent de natura ori sursa accidentului dată de altă mașină, cu înălțime sau dimensiuni ample, depășite sau subțiate, fine...care-a intrat direct pe contrasens cu farurile-aprinse (chiar și-n amiaza mare)prin faza lungă, de-ntâlnire!
CREIONUL CHIMIC
01 Apr 2016

Cert este pentru cine știe să citească în cheia potrivită ăst’ pățanie că Mimi (made in Cilibia), moldoveancă certă precum localitatea alăturea de Iași care, dacă n-a fost frumoasă fost-a o tipă deosebită...din moment ce, cât p-aci să fie legiferată printr-o cununie legătura mieros-lipicioasă din care și-a scos picioarele chiar ea, după ce fu prins muscoiul (sau bondarul...) care s-a săturat de mierea de rapiță trecând la cea polifloră, zburând spre săturare, din floare-n floare! Geaba-apoi se întâlniră și se sfătuiră să rămână împreună, pentru că ea - post-traumatizată și cu amorul propriu fiert că nu-i actualizată în noua bază de date, măcar reliefată...în cărți de povești care-ncep cu ” a fost odată ca niciodată”, și-astea terminându-se adesea sec, incert...
CREIONUL CHIMIC
01 Apr 2016

Ce n-anvățat madamma: așa cum orice mașină nou-nouță (indiferent de marcă), sport, clasică sau limuzină...la un moment dat rămâne fără de șofer, iar după ceva timp chiar ea - rablă ajunge, așa și omul (sau șoferul) trecut prin viață simțindu-se la răsărit - rege în junglă, mai spre asfințit – se vede-un cuțu’ mic, cu coada-ntre picioare care zace, cel mult.... la soare!
CREIONUL CHIMIC
01 Apr 2016

P.S. Tare mi-e ca Mimi cea diminutivată, parcă venită de pe altă planetă ori a fost/ este-ntr-adevăr cilibie (fină, grațioasă, un pic arhaică, precum terminologia), pentru că sensul cuvântului azi…este folosit doar în sens ironic, aproape periorativ.
CREIONUL CHIMIC
01 Apr 2016

P.P.S. Poate-i descendentă din Fanar?! Titlul de CELEBI (adică nobil) a fost dat fiilor de sultani, iar mai apoi oricărui negustor din Stambul…mde, cine știe? Poate n-a știut să-și chivernisească (neguțătorească) ”averea” (nasul și cupele…moi și atot-cuprinzătoare) alături de treburile fizice sau casnice, la care a fost și este, MESERIAȘĂ! Halal! Parcă specific pentru sfârșit de lume, nu-nainte de a se face cumva pace într-o zi de 13 nov.(poate nu de Vineri -:) mirosind déjà a iarnă!
CEZAR PARLOG
02 Apr 2016

ILIUTA - multumiri! cuvintele sint inca mari. Dar incercam sa ne ridicam la inaltimea lor. Cindva poate vom reusi..
Random image



Ultimele stiri






STARBAG