2017-11-18 06:40


Telefonistică

 |  15:21
Cezar Pârlog

Nu ştiu în ce fel, şi ce conexiune nervoasă să fie vinovată, o fi vreun semn?, dar mi-am amintit brusc cum, într-o seară, şi cu ani în urmă, chiar spre miezul nopţii, după un prelungit dialog devenit incendiar cu o nouă cunoştinţă pescuită de pe net, am trecut la etapa următoare. Devenit rapid persoană de încredere, am primit numărul de mobil încă de la prima strigare; şi, ca să mă revanşez, profund cuceritor, am zis să intercalez şi cîte un sms dialogului de pe Facebook.

Zis şi făcut. Tastez cu mîna stîngă o construcţie specială, caldă, tandră şi seducătoare, trăgînd cu coada ochiului spre monitor, conversaţia trebuia să curgă lin, iar surpriza să fie cu atît mai mare, şi apăs pentru expediere. Zîmbesc pe dinăuntru şi pe dinafară, aşteptînd cu încredere să culeg binemeritaţii lauri. Instantaneu, în liniştea nopţii, un sunet strident şi cunoscut de sms îmi alungă urma de somn. Telefonul consoartei! Am trimis greşit mesajul! Las baltă convorbirea, noua cucerire poate să mai aştepte, şi alerg să-mi apăr familia. Îl găsesc uşor, pe hol, şi încerc să dreg busuiocul. Din discreţie şi lipsa unor aptitudini tehnice, aparatul nu s-a lăsat violat din prima, nu îl mai folosisem niciodată; am noroc, nu are parolă, în cîteva secunde aproape că-l desluşesc, ajung la mesagerie, şi fix în al şaptelea minut, de’, număr magic, şapte zile, şapte arte, şapte note muzicale, transpirat tot, reuşesc să îl şterg. Familia era salvată, făcăleţul rămas paşnic şi la locul lui în debara, divorţul stopat; şi oricum, amiabilele cu rezolvare la notar nu se inventaseră. Ce înseamnă să fii norocos!

Conştient de drama care s-ar fi întîmplat în ziua de azi, cu ecrane touch şi zeci de mii de combinaţii de deschidere, mă gîndesc ca, preventiv, să particip direct la orice nouă achiziţie de resortul telecomunicaţiilor din familie, şi apoi să-mi şi îmbunătăţesc deprinderile tehnice exersînd ilegal la vreun ceas de noapte fără lună plină. Nu se ştie cine-mi mai face vrăji, voodoo, sau îmi pune broaşte rîioase sub preşul de la uşă, vrînd să-mi strice familia; deh, lume rea!

Rea tare, mă!...

(din volumul „Life stuff sau Învăţături pentru Andreea”, aflat în lucru la Editura Tracus Arte)


Aparut in:

Ultima modificare in data de :2016-01-21

TAGURI: telefonista, facebook, dialog



Comenteaza pe facebook




Comenteaza pe site


ALO, ALEIHO….
21 Ian 2016

Bine scris! Asta arată că nu sunteți fermecat și că ”ezistă o explicație” (vorba lui Leana lui Costel) cum de nu v-ajunge vreo amnezie sau o sărăcire a talentului nativ, fiindcă nicio tentă ocultă nu există (deocamdată -:) care să vă dea târcoale pe la uși, pe la ferești cu ceva broaște râioase cusute la gură, ori cu strigoi umblători pe timp de lună plină, nevoit fiind familionul să le aplice niște țăruși ascuțiți corasonului de carne, pe timp de zi (dacă sunt dezgropați), ori niște făcăteți de-a dreptul în ”moalele” capului lor de făpturi ”diafane”, noaptea…sincer vorbind, la ghețăraia de-afară, orice apariție ectoplasmatică s-ar disipa ca un abur în atmosfera asta de Pol Nord; doar dacă-i afurisită rău, ar putea fi prinsă-ntr-un balon de gheață ca-n menghină (pentru scurt timp) fiindcă nu-i voba totuși, de heliu …cel mai probabil fiind răpusă simplu, țărănește… c-o singură (ră)suflare (FRESH) de vin roșu (fiert) ori de țuică (de prună) cu ceva piper negru în/spre ele, nu înainte de-a fi mâncat niște slana afumată cu o funie de usturoi românesc, nu chinezesc (altă armă redutabilă împotriva moroilor -:)
ÎNTR-ADEVăR,
21 Ian 2016

un dialog incendiar poate fi datorat unor contradicții (în sens negativ) dar și în sens erotic (poate erați pe sentimente.ro, cine știe…-:) . Deci erați la ”vânătoare”/”pescuire” de pești (mai bine-zis de peștoaice), chiar sirene…iar cântecul lor (dacă aveați căștile pe urechi) v-a făcut (ca-n vraja mării unduitoare de pe www) să credeți c-ați dat peste peștișorul auriu care v-a și dat un nr.de contact, îndeplinindu-vă déjà o dorință-ascunsă (sîc!), ați escaladat gardul (de siguranță) cu ajutorul net-ului. Aici-e-aici: declik-ul a funcționat, numai că în virtutea obișnuinței (a raportului datorat soaței) a fost dat/transmis ei, consoartei, nu rivalei virtuale! Bine că dormea (sau bucătărea?)…în prima fază, am crezut că de fapt ea e autoarea facebook-stă deghizată, butonând sub plapumă (de nervi), tot aștepând să-i vină soțului Moș Ene pe la gene și să se ridice de la masa de scris…
ORICUM,
21 Ian 2016

Chiar dacă vă prindea că-i umblați la telefon butonând de zor, puteați să intrați ÎN ROL făcând Dvs.pe victima și acuzând-o gelos, tare zelos, că umblă ”cu prostii”, știind că cea mai bună armă este ofensiva, nu defensiva! Iar ea, la început contrariată apoi bucuroasă (pe undeva) că soțul ei mai poate fi gelos, ceea ce înseamnă că mai are/există CEVA acolo (în inima lui) și pentru ea, chiar dacă anii au trecut, sentimentele dintre ei s-au transformat, au luat o altă turnură…erosul și patosul de la-nceput transformându-se mai degrabă în camaraderie, aproape de un fel de frăție/înfrățire care duce încet, încet (cu anii…) la moartea totală a pasiunii, iar atunci când se mai întâmplă, brusc te duce cu gândul la făptuirea de fapt, a unui …INCEST! Măi să fie…gheața de-afară e de vină…te duce la conexiuni nervoase, pe bune -:)
CEZAR PâRLOG
23 Ian 2016

Multumind pentru aprecierea de inceput; se mai întîmplă, deși nu-i încă o regulă. dar mă antrenez, domnule! ;-) Mă bucură revenirea la forma dvs de zile mari, deși este posibil să fie doar o minciună sfruntată, iar în realitate să mă tem pentru concurența pe care mi-ați face-o intrind în păine. A se citi tagma literaților. drept pentru care, am stat strimb si am judecat drept, mi-am propus (fireste ca in ordinea de zi), am deliberat si am decis: preventiv, trebuieste ca sa fiti eliminat. Am ales o unica solutie: impuscat si ars pe rug si aruncat de trei ori pe asfalt dintr-o masina in viteza. Dacă treceti la nivelul următor, cum urcati, liftul din dreapta, va asteapta 3 baieti buni, racketi moldovenieni scosi la reformă. Cu armamenti si rachetele intercontinentale din dotare... Doar preventiv, si ma repet...
EI, Aș….
23 Ian 2016

Singura f(r)ază n-am înțeles-o: în privința minciunii sfruntate. Adicătelea s-aveți de fapt în față un viitor literat care se joacă cu textul Dvs, nu un om simplu care vine/(re)vine prin scris, în forme de zile mari sau nu...decât uneori! Nu-s literat, nu fac parte din tagma Dvs.augustă, mă joc pe net (online) pe temele date, amuzându-mă și amuzându-vă totodată (sper!) pentru imaginația pusă la treabă, menită să smulgă un râs sau surâs binefăcător, NU pentru laurii recunoscuți în genere de critici, care încununează o frunte de maestru care le zice bine, rămânând autentificat in istorie prin cărțile scrise și, mai ales citite... fiindcă marxismul ”binefăcător”, operele tovarășului împușcat ori a altor și-a altor amețiți descoperiți brusc genii științifice (de după gratii) au stat/zac în librării, degeaba!
AșA Că
23 Ian 2016

lăsați răzbunarea pusă la cale, n-are sens. Pentru primul nivel – dacă mă împușcați... cu arme de paintball, accept culoarea galbenă pen’că sunteți gelos pe un novice. Nivelul 2 - dacă mă ardeți pe rug, o să mă-ntoc ca o nălucă răzbunătoare suflând în lumânare ca să se stingă sau lovind lampa cu gaz ca să se spargă, ori acoperind pur și simplu becul care vă dă lumină, drept pentru care enervându-vă, influența-i gata - o să scrieți numai romane întunecate, lugubre...pentru psihopați! Dacă mă dați de asfalt, o să-mi pun dinainte perne pentru fese ori veste anti-glont (că-s groase). La nivelul 3 - rackeții moldoveni sunt ocupați deocamdată cu dărâmarea guvernului de la ei; nu mă pot aștepta decât când cobor din tramvai sau autobuz, fiindcă am interfon la bloc, iar lift...nu există-:). P.S. Rămâne auto-eliminarea, ca să nu mai supăr pe maestru. Ave Cezar!
ANONIM
23 Ian 2016

...eee, minciuna, desi s sigur ca deja ati descoperit o nefiind prea ascunsa printre rinduri, era „bucuria” de a fi revenit la forma dvs buna intr ale elucubratiilor. Desi, era, si la ast subsemnat, „decit” o gluma... Era o gluma? iar oamenii aia care asteapta la usa sa le dau avansul pt lichidare?! Hm, ce-nseamna sa fiu dezordonat. cred ca mi-a cazut notita din agenda. Deh, nu mai stiu astia sa faca nici un carnetel ca lumea! zoboară toate foile alea!...
CEZAR PâRLOG
23 Ian 2016

Nici el, aici prezent si iarasi suptsemnat nu i in vreo zisa augusta tagma. Si îi destul de greu in ziua de azi, fara f-un „antrenor”, „impresar” sau in lipsa unui „alai” sustinator... Tara mică, cultura asemine, vremuri de restriste.. Oricum, apreciem... „spoveditura” si ne bucuram de ea, furata, pe jumate, de pe unde au apucat niste prieteni. ;-) Bine, bine, atunci sa fie galbenul, domnule! Am zis! Ne inclinam, domnule!
HMM...
23 Ian 2016

Anonimul vorbește în numele său și pentru sine (nu și pentru mine), iar ”spoveditura” menționată de C.P. nu există pen'că am vb la viitor (în funcție de intenție) ce-aș face/drege...restul fiind rodul imaginației. Anonimul vb în cimilituri...să-mi explice și mie care-i treaba cu avansul pt. lichidare...a devenit dintr-o dată prea abstract, abscons pentru mine -:)
CEZAR PâRLOG
24 Ian 2016

....treaba cu anonimia este o eroare umana, ce mi apartine total. Pe motiv de graba si necompletare. Cit despre zisul avans, e clar cantr-o noapte fara luna plina: ce ma fac cu avansul achitat deja binevoitorilor cu rachetele intercontinentale in spate daca ne-am impacat?! ;-)
AHA...
24 Ian 2016

V-ați grăbit pentru explicațiuni...nu de alta, numai să nu-mi fac ”felul” ( promis în P.S. -:) eventual ca amețiții ăia proxeneți care s-au suit pe bloc protestând astfel pt.că-s condamnați spre deosebire de mine, pe bună dreptate! Și totuși INTENȚIA se pedepsește - ați ”îndrăznit” să dați avans (ziceți...) fără să vă înfluențat astrul de pe cer (deci fără să fi fost lunatic), cu toate că răspunsul venit ieri....pe lângă ÎNGHEȚUL de-aseară, a fost influențat sigur de farfuria rotundă care domina cerul luminând ca...O LUNĂ PLINĂ! P.S. D-aia urlau câinii din bloc la un moment dat, fiindcă ăia de-afară au fost mătrășiți demult de hingheri....P.P.S. Drept pentru care, rachetele intercontinentale au rămas la sol din pricină de-ngheț, iar ăla responsabil cu apăsarea pe botonul roșu stă în fața unui pahar cu combustibil menit să-l încălzească, gândindu-se serios dacă este atât de nebun, încât să folosească armele din dotare pentru niște amărășteni care scriu comentarii la PUTEREA.
CEZAR PâRLOG
24 Ian 2016

curat amărășteni! ;-)
VERO
09 Feb 2016

amuzant si periculos :)
Random image



Ultimele stiri






Apa Nova