2018-11-22 13:30


FESTIVAL UNIC ÎN ROMÂNIA. Ritualul Dark Bombastic Evening la a 5-a ediţie

 |  13:30
FESTIVAL UNIC ÎN ROMÂNIA. Ritualul Dark Bombastic Evening la a 5-a ediţie

Dark Bombastic Evening(DBE), eveniment inovativ, atipic, experimental, cu tente avangardiste pe repere minimaliste, ajunge anul acesta la a 5-a ediţie. Organizat pentru a 3-a oară la Alba Iulia, acest festival nu se concentrează exclusiv pe cei care urcă pe scenă, ci pe o sumă de elemente care susţin o poveste în sine cum ar fi: expoziţii, lansări de carte, proiecţii de filme, excursii, activităţi şi concepte care sa pună în lumină noi talente.

Unicitatea acestui eveniment este dată şi de condiţiile aproape stricte de participare pentru cei care urcă pe scenă: doar dacă nu au mai cântat în România, să vina în mod special pentru DBE (nu în turneu), să stea cel puţin două seri pentru a simţi atmosfera festivalului şi să fie deschişi la o experienţă frumoasă în România, nu doar să susţină un concert, a declarat pentru Ziarul Puterea Doru Atomei, organizatorul evenimentului.

Puterea: De ce numele de „Dark Bombastic Evening?

Doru Atomei:„Dark” - pentru că iubesc acest sentiment de peste 25 ani. „Bombastic” - pentru că la acea dată trupele invitate reprezentau un pol de interes maxim pentru nişa de gen, fiind şi o premiera participarea lor în cadrul aceluiaşi eveniment. „Evening” - a fost preluat dintr-un concept sub care am lansat DonisArt în România, în 2008, intitulat „Special Evening.”

Puterea: Ce te-a inspirat când te-ai gândit să iniţiezi un asemenea festival?

Doru Atomei: La acea vreme nu l-am gândit ca pe un festival. Era primul eveniment DonisArt în Bucureşti şi mă gândeam că poate ar trebui ca acest Special Evening să fie ceva mai vizibil, mai ales că şi locaţia The Silver Church (atunci proaspăt redecorată) permitea accesul lejer a 7-800 de oameni. La evenimentele precedente, din Braşov, publicul era mult mai restrâns, cocheta sala de teatru Reduta, fiind de fiecare dată mult prea încăpătoare. Dar parfumul acelor momente continua să persiste în mintea mea… mi-aş dori să cred că nu numai în a mea. În următorul an DBE a devenit „festival”, pentru că a fost construit pe durata a doua zile, cu mult mai multe trupe, dar şi un public mult mai restrâns. Am simţit apoi că DBE trebuie să se manifeste outdoor, astfel că, în următorul an, am ajuns în Cetate la Alba Iulia.Acolo am susţinut 2 ediţii, prima de doar 2 zile, a doua de 2 zile plus o noapte de „welcome”. Anul acesta vor fi trei nopţi efective plus una de „welcome”. Aparent nimic nu se repetă, doar se transformă. Realitatea o voi adulmeca, sper corect, după DBE 5.

Puterea: Ce are DBE în plus faţă de alte evenimente asemănătoare din Europa şi ce crezi tu ce-i lipseşte?

Doru Atomei: Nu-mi plac comparaţiile şi nici competiţiile. Pare să fie un mod de abordare corect în vremurile pe care le trăim, dar nu şi adevărat. Cel puţin pentru mine. Componentele după care au fost create, compuse, alcătuite, rulate evenimentele mele sunt simple: inovativ, atipic, experimental, cu tente şi inserţii avangardiste, toate cu accente pe reperele minimaliste. Sau, cum s-ar spune mai simplu, atenţia la detalii. A organiza un eveniment poate fi un lucru nobil, poate fi o plăcere, un ritual, poate fi un job (daca e finanţabil), poate fi orice. Evenimentul în sine eu îl privesc ca pe un moment în timp, unde nu totul gravitează în jurul celui care urcă pe scenă, ci, din contră, toate trebuie să fie privite cu acelaşi interes: locaţie, sonorizare, acustică, confort, decor, condiţii logistice, preţuri la bar, la merchandise, public, afiş, comunicare, promovare, atmosferă, armonie… trăirea şi povestea în sine... Deşi, privit comod şi pragmatic, totul se simplifică astfel: lumea vine să vadă trupa, de la ora x la y, să cumpere merchandise-ul ei şi dacă pot lua autografe şi să facă fotografii cu artiştii, e şi mai bine. Apoi un pahar de vorbă cu prieteni noi şi vechi şi gata, înapoi acasă ca de mâine o luăm de la capăt cu treburile lumeşti…Eu cred mai degrabă în lovemark, în trăire, în sentiment de apartenenţă, de susţinere, de implicare. Participativitatea şi interactivitatea pot muta munţii, reactivitatea doar ni-i dezvăluie şi ne putem mulţumi în a-i privi. E bine în ambele situaţii, simţirea face însă diferenţa.

Dar să răspund şi la aspectul lipsurilor de la DBE.Probabilcă exista multe lucruri de îmbunătaţit, însă mi-ar plăcea să cred că îmbunătăţirea nu se confundă printr-o repetivitate cu mai bune performante. In acest sens am creat şi Agora DBE, întâlniri unde mă văd cu persoane care doresc să afle mai multe despre DBE, dar şi şansa prin care eu pot afla ce alte activităţi se pot implementa în DBE. Dacă este să mă uit în urmă, DBE s-a transformat cu fiecare ediţie, nu ştiu daca în bine sau în mai puţin bine, ştiu însă că am plecat de undeva şi acum sunt în cu totul altă parte. Culmea e că nu mă surprinde absolut deloc (poate că pe unii da şi de aici confuzia sau renunţarea), pentru că am ştiut de unde plec, dar nu mi-am propus să ajung undeva anume. Am simţit, am ascultat păreri, am dezvoltat idei, am deschis noi cai şi, în cele din urmă, am făptuit… Că el continua să existe şi astăzi e un adevăr cert care îmi dă putere şi sens în propria-mi existenţă.

Puterea: Cum privesc autorităţile locale din Alba Iulia iniţiativa ta? Te ajută sau ai dificultăţi în a le convinge că DBE contribuie la o imagine mai bună a oraşului?

Doru Atomei: DBE-ul a avut 2 ediţii în Bucureşti, 2 ediţii în Alba Iulia şi urmează un nou ritual tot în acea frumoasă cetate, în Spaţiile RYMA. La început mi-am creat aşteptări şi am greşit mult. Acum sunt împăcat cu ceea ce se întâmplă, astfel ca orice s-ar întâmplă în direcţie bună, m-ar bucura nespus. Am ajuns în Alba Iulia datorită unor prieteni care au avut o nebunie cu spaţiile lor (chiar le-a ieşit) şi de fiecare dată m-am simţit minunat acolo. Uneori, faptul că nu ţi se pun multe frâne poate fi interpretat ca pe un mare avantaj. Vreau să menţionez că există şi un nucleu de suflete, care, pe lângă voluntariatul lor extraordinar, mă face să mă simt onorat că suntem o echipă. În fiecare an ni se alătură şi altele, ceea ce îmi arată că totul parcă a prins o formă, poate şi un fond, iar cei ce răspund de reperele organizatorice se integrează splendid într-o mare de inimi frumoase ce formează Familia DBE: fără condiţionări, fără restricţii, fără impuneri… doar respect şi voie buna!

Puterea: Ce aşteptări ai de la cei care vin la acest eveniment atât public, cât şi trupe? Eşti mulţumit de spiritul lor civic sau ţi-ai dori mai multă atenţie şi înţelegere din partea acestora?

Doru Atomei: Cum am spus şi mai sus, nu am aşteptări, trăiesc momentul în timp şi atât. Mi-aş dori şi anul acesta să fie vreme bună, să ajungă la Alba Iuliasufletele care simt, vor şi pot şi, nu în ultimul rând, să avem chef de tot pentru un week-end prelungit, pe care încerc sa îl exclud din cotidian. Până acum îmi permit să cred că am reuşit. Aş fi bucuros să nutresc acelaşi sentiment şi pe 18 august dimineaţa. Cât priveşte pe toţi cei prezenţi la DBE, sunt extraordinari! Doar datorită prezenţei şi zâmbetelor lor există şi această noua ediţie! Si pe cât de împăcat, pe atât de împlinit mă simt! Este atât de frumos să vezi bun simţ, prietenie necondiţionată, respect şi… linişte! Deşi, aparent sau nu, avem zgomot la greu.

Puterea: Este costisitor DBE din punct de vedere organizatoric? Este un eveniment care se susţine financiar sau doar unul făcut din pură plăcere?

Doru Atomei: Este un eveniment făcut din pură plăcere, care nu se susţine financiar şi da, care este foarte costisitor. Complet atipic şi ilogic unui sistem în care totul e analizat parcă prin cantitatea de hectolitri vândută sau traficul de pe net, eventual concursuri implorative de like-uri sau de recomandări “impuse”, negocieri parcă prea mercantile cu sponsori sau parteneri diverşi…  probabil că sunt bune şi aceste metode, nu ştiu, ca astea sunt vremurile în care trăim. Fiecare face cum simte şi crede de cuviinţă. În puţinele momente în care reuşesc să stau de vorbă cu mine despre scopul şi rostul DBE, pragmaticul întreabă: „- Nu te simţi mai sărac cu cate o garsonieră pe care o pierzi  în fiecare an? Şi sunt deja vreo 4 ani consecutivi! ”. Idealistul din mine, zâmbind paşnic, răspunde:„ - Sărac, bogat, totul e relativ. Depinde la ce sistem de referinţă se face raportarea.”

Puterea: Ce trupe ţi-ai fi dorit să mai cânte la DBE? Care este aspectul cel mai dificil în convingerea unei trupe underground (sau avangarde) să cânte la Alba Iulia?

Doru Atomei: Păi dorinţe au fost multe, unele s-au materializat, altele nu.  Unele prin voinţă, altele prin neputinţă. Dar nu există nici un regret în urmă pentru ca ceea ce nu s-a putut face la un moment dat… poate fi simplu încadrat în ”aşa a fost sa fie”, heh. Unde există dorinţă, întotdeauna voinţă şi putinţă îşi vor găsi rostul şi utilitatea. Nu e nimic dificil să convingi o trupă să cânte la DBE(indiferent că e Alba Iulia sau orice altă locaţie), atât timp cât îi prezinţi clar şi sincer posibilităţile tale, istoricul online şi bucuria de a-i fi o gazdă ospitalieră. Unii artişti rezonează şi vin cu drag, alţii sunt mai circumspecţi sau li se pare insuficient ceea ce primesc versus ceea ce pot oferi ei. Asta e! Însă nu am făcut rabat de la câteva repere impuse încă de la începuturi: trupa este invitată doar dacă nu a mai cântat în România, să vină în mod special pentru DBE (nu ca o simplă adăugare de data în turneu), să stea cel puţin 2 seri pentru a înţelege şi simţi atmosfera DBE şi, nu în ultimul rând, să fie deschişi la o experienţă frumoasă în România, nu doar să susţină un concert.

Puterea: La ediţia trecută, prestaţia trupelor pe scena a reprezentat un element primordial al celor două zile de festival, însă tot ce s-a întâmplat în jurul scenei, între zidurile cetăţii, a reprezentat un tot unitar. În 2013 ne poţi spune ce se va mai întâmpla în afara prestaţiilor trupelor de pe scena?

Doru Atomei: Sincer îţi spun că încă nu ştiu ce contur final va avea aceasta ediţie. Am avut două întâlniri Agora DBE, urmează o alta la Timişoara, probabil că voi ţine Agora în fiecare oraş unde DonisArt a avut concerte şi, doar după ce voi termina acest circuit, voi aşterne totul pe hârtie şi voi finaliza. E clar că nu vreau să mă limitez la ceea ce a fost anul trecut, însă, deşi pare neprofesionist (şi chiar aşa o fi, nu ştiu), prea multă planificare strică cumva armonia trăirii unui nou ritual DBE. Şi-aşa ca am planificat line-up-ul cu jumătate de an înainte, ceea ce acum poate deveni puţin neatractiv pentru unii…

Puterea: Este DBE o manifestare culturala elitistă, care depăşeşte graniţele muzicii în sine?

Doru Atomei: Mi se pare complet aiurea să se vorbească de elitism în jurul conceptului DBE. Eclectic as putea să cred că da, dar, şi aici, mă contrazic singur, pentru că vad în fiecare an persoane noi, care sunt deschise la experienţe diferite, fără a avea un background muzical specific. Cineva mi-a scris după o întâlnire Agora DBE câteva rânduri care caracterizează incredibil de bine ce am vrut eu să realizez prin DBE: « Trecând peste partea cu muzica, DBE mi se pare a fi un spaţiu liber unde cei care participă se pot manifesta liber şi se pot exprima pe ei înşişi într-un cadru intim, care oferă sentimentul de apartenenţă la o forţă comună. Puterea « mişcării » pe  care ai creat-o prin viziunea ta, prin dorinţa de a face ceva nou, ceva care să îi determine pe oameni să scoată capul deasupra masei, sau societăţii amorfe în care se mişca zi de zi, este un lucru  mare.  Să reuşeşti să reuneşti  nişte oameni care cred în aceleaşi lucruri, care au simţiri asemănătoare şi care se mobilizează în direcţia căreia tu i-ai dat forma,  în care crezi tu şi cred şi ei/credem şi noi…  fie ei chiar şi 100 de oameni (…doar…). E o forţă care pare că trăieşte, se manifesta şi evoluează  în permanenţă.  E un lucru tare frumos.» Şi da, avem şi expoziţii diverse, lansări de carte, proiecţii de filme, excursii, drumeţii, activităţi şi concepte noi care să pună sub lumina reflectoarelor talente care vor să ne arate obsesiile lor artistice, de orice fel ar fi ele… Privit din alt punct de vedere, mă încăpăţânez să cred că putem fi mai buni, mai toleranţi, mai senini. Şi actele artistice, chiar şi cele « stigmatizate » de umbra Dark, pot să ne arate o frumuseţe a normalităţii, o întoarcere la origini, la vremurile când deţineam puţine, dar împărtăşeam multitudini, la vremurile în care trăiam intens şi dăruiam necondiţionat… e aşa numitul Spirit Underground, care nu se lasă umbrit de amăgirea trăirilor prin respiraţii cuantificate financiar sau, mai rău, dominat de compromisuri mizere, unde ideea de competiţie, ca joaca/sport, devine, în cele din urmă, încrâncenare şi frustrare distructivă.

Puterea: Potrivit unor zvonuri festivalul şi-ar putea schimba locul de desfăşurare sau chiar mai mult în 2013 ar fi la ultima ediţie!!! Sunt întemeiate aceste zvonuri? Unde ar fi mai potrivit sa se mute? De ce n-ar fi posibil sa mai continue?

Doru Atomei: Haha… Zvonurile există indiferent de situaţie. Să fim noi sănătoşi şi cu chef de viaţă! Mă bucur că avem deja în România o mulţime de evenimente, întâlniri, festivaluri, unde lumea se poate întâlni şi chiar se simte bine, focusându-se şi pe artişti mai puţin cunoscuţi, nu doar pe headlineri. Acest lucru nu părea a fi activ acum 5 ani şi de aceea a apărut DonisArt. DBE este peste tot, atât timp cat simţi că poţi rezona cu el. Iar modul de manifestare DBE a fost indoor, dar şi outdoor, muzical şi nu numai, în Bucureşti, dar şi în Alba Iulia… deci nu vad de ce ar trebui să fie „mutat”, încadrat sau comparat. Îmi amintesc că la DBE1, aproape jumătate din participanţi au venit din afara României… la DBE4, anul trecut, au fost doar 3 plătitori de bilet din Alba Iulia, deşi a fost a doua ediţie în acest oraş. Deci apartenenţa la o locaţie sau la un oraş pentru DBE poate sa fie înşelătoare, deşi m-aş bucura imens să aflu că, în urma acestor ediţii, ar creste interesul pentru asemenea exprimări artistice. Pentru mine DBE este o stare de spirit ce gravitează în jurul celor care o acceptă liber, necondiţionat şi paşnic. Că e trecut, prezent sau viitor… amintire, trăire sau închipuire… chiar nu mai contează!


Aparut in:

Ultima modificare in data de :639883-07-30

TAGURI: DBE, festival, Doru Atomei
loading...





Comenteaza pe facebook




Comenteaza pe site


Random image



Ultimele stiri






loading...