2016-12-05 16:33

MONDEN


Jurnal american - Episodoul 15

 |  16:17
Jurnal american - Episodoul 15

Propaganda televizată cunoscută sub numele de „filmamerican” popularizează până la saturaţie o ţară dinamică, străpunsă de zgârie-norişi montată pe ritmuri de viaţă unanim ameţitoare. Realitatea corespunde perfectimaginarului în Manhattan, ceva mai potolit în Chicago şi încă vreo câtevaoraşe cunoscute, care au onoarea de a deţine un centru aşa cum scrie la carte,şi aproape deloc în restul teritoriului. Imediat ce ai urcat în maşină şi aidepăşit supraestimata arie urbană, ai impresia că ori te-ai teleportat, fără să-ţidai seama, pe altă planetă, ori că plăteşti preţul psihic asociat stresuluiurban. Altfel nu se explică ruptura bruscă şi totală dintre peisajul futuristal centrului şi întinderile nesfârşite, împărţite în zone rezidenţiale şi zonepustii. America nu este ţara zgârie-norilor, ci patria unei generozităţispaţiale a cărei adevărată măsură trebuie experimentată direct pentru a fi pedeplin înţeleasă.

Şoselele imense se desfăşoară, calme şi nepăsătoare,peste toate peisajele. Chiar şi când ai părăsit autostrada, drumul totautostradă pare. Dacă însă insişti suficient, poţi să dai şi de căi rutiere cunumai două benzi, unde te poţi simţi, din acest punct de vedere, ca acasă. De-alungul lor sunt aşezate, paşnice, aproape adormite şi neinteresate de ce credceilalţi, orăşele care încă aduc, îngrijorător de bine, cu platourile defilmare din „Doctor Queen – Medicine Woman”. Bine, recunosc, nu mai găseşticăruţe cu coviltir, înlocuite acum, aici, ca peste tot în America, de cele maidrăcoase, fiţoase şi puternice automobile, însă aspectul clădirilor şisentimentul general degajat de aceste aşezări este acela de ritm netulburat denimic. Netulburat nici chiar de foamea turiştilor, care, la 9 seara, după orede zbenguieli în piscina hotelului, pornesc, plini de speranţă, să-şi astâmperepoftele stomacului în aria micului oraş. Lasaţi acasă, voi, cei ce ajungeţiaici, toate obiceiurile şi stereotipurile asociate marelui oraş. În micul oraş,restaurantele se închid, chiar şi sâmbăta, la 8 sau 9 pm. Iată, dacă mai eranevoie, încă o dovadă că sub o singură etichetă: „America”, se ascund realităţicare se bat puternic cap în cap şi foame în foame. Subiectul e vast şiexplicaţiile vor continua în episodul următor.


Aparut in:

Ultima modificare in data de :638936-08-27



Comenteaza pe facebook




Comenteaza pe site

Adauga un comentariu

Random image