2016-12-09 13:45

MONDEN


Mihaela nu e mereu cel mai bine îmbrăcată, iar Andreea - cel mai prost. E exact invers! Irina Schrotter desfiinţează părerile stiliştilor vestimentari

 |  20:12
Mihaela nu e mereu cel mai bine îmbrăcată, iar Andreea - cel mai prost. E exact invers! Irina Schrotter desfiinţează părerile stiliştilor vestimentari

IrinaSchrotter consideră “greşită şi răutăcioasă” părerea anumitor criticivestimentari, care o aşază mereu pe Mihaela Rădulescu la rubrica “bine îmbrăcaţi”,în timp ce Andreea Marin e pusă, mai mereu, la colţ, la categoria “prost îmbrăcaţi”.Privind la apariţiile televizate ale celor două vedete din ultima perioadă,creatoarea de modă este de părere că situaţia stă tocmai invers. Mai mult,Irina Schrotter afirmă, voalat, că iubita lui Dani Oţil devine subiect depaparazzi din proprie iniţiativă şi crede despre anumiţi stilişti că îşipromovează în presă interesele şi clienţii. În cafeneaua unui hotel bucureştean,între două zboruri România - Elveţia, am stat de vorbă cu “mama” SăptămâneiModei de la Iaşi despre afaceri, vedete şi, evident, despre industria creaţieivestimentare.

E o întâmplare că vă găsesc la hotel sau nu aveţi o locuinţă aici, înBucureşti?

Când vin la Bucureşti stau la hotel. Am avut o locuinţă aici, dar amvândut-o.

Să înţeleg că staţi mai mult la Iaşi?

Mai mult în Elveţia. Fiul meu studiază acolo, e la liceu, în clasa aunsprezecea, la Şcoala Americană.

Cum de nu v-aţi mutat în Elveţia?

Băiatul meu mai este încă un an acolo, după care vom vedea unde vadecide să meargă, între America şi Anglia. Am cumpărat acolo o proprietate, darnu mă simt acasă. E o ţară foarte frumoasă, iar eustau în singurul canton italian din Elveţia, în Lugano. Însă pentru mine, acasăe tot în România, din păcate sau din fericire. Eu am rude aici, unchi, mătuşi, caretoţi lucrează cu mine, am mulţi colaboratori, nu mi-e simplu să pun zăvorul şisă plec. Mă consider româncă, probabil că voi muri aşa şi trebuie să mă întorcmereu aici, să-mi încarc bateriile.

V-aţi deschis şi acolo un magazin. Nu v-a fost teamă de pierderi?

Nu prea, pentru că am studiat un an cam ce se întâmplă în Lugano, cel puţin.Am deschis pe strada comercială cea mai importantă de acolo, magazinul esteîntre Louis Vuitton şi Bvlgari.

Şi nu v-a costat un sac de bani?

Ba da. Acolo costă foarte mult să cumperi vadul, să cumperi loculcomercial.

Aţi închiriat sau aţi cumpărat locul respectiv?

Am închiriat locul, dar am cumpărat vadul, deci dreptul de a face comerţacolo. În clipa în care eu voi dori să plec, pot să vând mai departe următoruluiclient acel drept. Dar cumpărarea vadului costă foarte mult.

Cât de mult? Zeci, sute de mii de euro?

Sute de mii de euro. Iar investiţia e calculată să fie recuperată încinci ani.

Ştiu că v-aţi cumpărat un avion. Unde îl ţineţi?

La Iaşi, am un hangar acolo.

Aveţi şi un pilot personal?

Da, avem un pilot la care apelăm când avem nevoie.

Şi zburaţi deseori cu avionul acesta?

Nu foarte des. Iarna nu poate fi folosit. Depindem destul de mult deprognoza meteo, pentru că e un avion mic, de patru locruri. Plus că eu sunt maiorganizată, nu sunt dintre cei care se hotărăsc pe moment. Iar atunci mi-e multmai bine să-mi programez biletul de avion şi să zbor cu linia.

Trăiţi mai mult în Elveţia şi călătoriţi mult. Cum reuşiţi să menţineţio căsnicie astfel?

Reţeta eaceeaşi ca şi pentru cei care trăiesc în România: cu înţelepciune.

Ce părere aveţi despre felul în care se îmbracă femeile în România?

Femeile sunt foarte atente la aspectul lor exterior. Din păcate, nu autoate resursele care să le permită să cheltuiască atât cât şi-ar dori ele. Darromâncele sunt îngrijite, sunt atente şi sunt bucuroase să arate bine. E o formăde respect faţă de ele, dincolo de faptul că vor să facă plăcere celor lângăcare trăiesc. Suntem una dintre populaţiile care cheltuieşte destul de mult îndomeniul ăsta. De aia cred că e o piaţă România şi, cu cât va creşte nivelul detrai, cu atât se va vedea mai mult lucrul acesta.

Dar care credeţi că sunt principalele lor greşeli în vestimentaţie?

Cred că greşelile pleacă de la modelele pe care media le formează lanoi. Dacă ar fi să mă refer la generaţia tânără, modelele care îi sunt livratesunt complet greşite. Nu ştiu dacă exemple de urmat trebuie să fie starletecare n-au nici o educaţie, care nu reuşesc să formuleze o propoziţie mai lungă,pentru că bagajul lor de cuvinte e aproape inexistent. În afară de a etala totfelul de operaţii estetice şi zâmbete tâmpe, eu, personal, nu am văzut altceva.Am stat şi m-am gândit de ce mă uit eu la imaginile respective, pentru că şipublicul greşeşte…Pe mine mă şochează şi rămân aşa, cu ochii pironiţi,nevenindu-mi să cred!

E o fascinaţie a urâtului, probabil.

Exact, a urâtului şi a grotescului. Pur şi simplu, nu-ţi vine să crezi căse poate merge până acolo! Dar, până la urmă, cred că trebuie să ne oprim dinpovestea asta, pentru că strada începe să fie invadată de copii, de clone ale acestoraşa-zise vedete. În clipa în care văd respectivele domnişoare - poate au 10clase terminate, nu e sigur nici asta - şi citesc poveşti despre cât îşi permitele să cheltuiască, despre cum fac rost de banii respectivi şi cât denemaipomenite sunt, bineînţeles că tinerii care nu înţeleg că orice are un preţpe lumea asta încep să derapeze în zone nedorite. Lasă ştacheta jos şi încep săfacă compromisuri, să creadă că nu sunt importante mijloacele la care ajungi săai bani, ci mai important e să ajungi la scopul pe care ţi l-ai propus. Cred căgreşim profund, pentru că ne va lua încă 20 de ani să corectam tara aceastacare se creează în societatea noastră.

Cât de competenţi credeţi că sunt criticii vestimentari din România?

Reflectăperfect modelul existent în presa românească. Adică îşi protejează şi îşipromovează interesele, simpatiile şi clienţii. Nu dau dovadă nici de competenţă,nici de obiectivitate, dar, cel mai grav, nu au nici o calificare şi nici orecunoaştere din partea breslei noastre. Pentru noi contează doar câteva nume:Ovidiu Buta, Maurice Munteanu şi Marian Palie. Restul sunt “manele”.

În revistele mondene, Mihaela Rădulescu e un model de urmat, pe cândAndreea Marin se află mai mereu la “prost îmbrăcaţi”. E reală evaluarea asta?

E greşităşi răutăcioasă. Dacă ne uităm la apariţiile pe micile ecrane din ultima perioadă,vom vedea că e exact invers... Restul, adică ceea ce apare la capitolulpaparazzi...daţi-mi voie să nu iau în considerare. Pentru că nu poţi comparaniciodată imagini comandate şi fabricate cu imagini surprinse cu adevărat înstil paparazzi...

Dvs. le cunoaşteţi şi pe Mihaela Rădulescu, şi pe Andreea Marin. Credeţică există, într-adevăr, o rivalitate între ele?

Cred că s-a creat un stereotip în mintea jurnaliştilor şi au tendinţa dea crea, prin orice ştire, o rivalitate între ele, care, din punctul meu devedere, nu există. Sunt prietenă cu Andreea Marin şi am afaceri împreună cu ea şipot să vă spun că nu are nici o legătură ceea ce speculează presa cu ce ointeresează pe Andreea. Ea e o fată extrem de determinată, care ştie exact ce-şidoreşte şi are toate instrumentele pentru a realiza ceea ce-şi doreşte, de unasingură. Are o sursă inepuizabilă de idei şi de soluţii în a se vinde, darcorect şi fără minciuni. De multe ori, presa preia orice fel de informaţie,indiferent de cine este dată, fără să o verifice. Asta a creat, atât în minteavedetelor, cât şi a jurnaliştilor, un precedent periculos. Important e să sevândă - de aici au început să se creeze ştiri fără să fie verificată în nici unfel sursa, doar de dragul de a avea un titlu mare pe prima pagină.

Nu este întotdeauna aşa…

Sigur, dar sunt foarte multe vedetele care vând ştiri despre ele, ştirice nu au nici o acoperire în realitate. Mustim într-o societate în care minciunaîncepe să devină regulă, iar adevărul începe să aibă conotaţia prostiei. Înclipa în care lumea te ştie că spui adevărul, eşti cam luat de prost, defraier. În fond, de ce trebuie să spui tot timpul adevărul, uite, toată lumeadin jur minte şi uite ce bine o duce! E ceva în neregulă cu noi şi cred că aicimedia trebuie să schimbe un pic foaia. Dacă scuturăm un pic poleiala, suntconvinsă că vom vedea că poate există 10 vedete reale în România, restul suntfake-uri. Cred că dacă aţi face un calcul cu ce au declarat vedetele şi ce aurealizat, veţi avea o mare surpriză. Sunt curioasă cum aţi denumi topul ăsta lafinal: al impostorilor, mincinoşilor, oportuniştilor? Totul trebuie să se plătească,până la urmă, şi nu degeaba se spune în popor că minciuna are picioare scurte.

Care credeţi că sunt vedetele care merită să fie luate drept modele, dinpunct de vedere vestimentar, în România?

AndreeaRaicu rămâne un etalon. În rest, nu am remarcat nimic constant în România laacest capitol.

Putem spune că noi avem, într-adevăr, o industrie a modei?

Da, indiscutabil. Am crescut tineri designeri şi suntem acum o familieimportantă. Lucrul acesta se va simţi, anul acesta, şi pe piaţa internaţională,pentru că vom avea un număr de ieşiri importante pe pieţele de modă. Prima vafi chiar luna aceasta, la Berlin, vom fi prezenţi la Săptămâna Modei de acolo.Vom fi şase designeri din România.

Cum s-a produs intrarea acolo?

Am fost invitaţi de organizatorii Săptămânei Modei de la Berlin. Dincadrul Săptămânei Modei de la Iaşi au fost selectaţi şapte designeri. Din păcate,Irina Marinescu nu a reuşit să termine colecţia, deci mergem şase. E o acţiunecomună, făcută cu Ministerul Economiei şi Comerţului - deci beneficiem desprijin de la buget pentru aceste acţiuni - împreună cu Ambasada României de laBerlin, şi vom avea spectacolul de închidere al primei zile de Săptămâna Modei.Evenimentul se numeşte “Romanian Designers” şi se bucură deja de o atenţie maredin partea presei germane

E interesant cum Ministerul Economiei găseşte resurse să sprijine astfelde iniţiative, deşi, pe de altă parte, face disponibilizări…

Există o strategie naţională de promovare a exporturilor. Nu e nici unsecret faptul că, în 2010, exporturile au crescut destul de mult în România şică industria noastră, a textilelor, a recuperat mult la capitolul acesta. Şi efiresc să fie susţinută în continuare. Nu suntem singurii care suntem sprijiniţi,mai sunt şi alte ramuri economice care beneficiază de sprijin de la bugetul destat. Noi nu mergem acolo să vindem mâna de lucru ieftină, noi mergem acolo cucolecţii proprii, cu produse complete. Se schimbă mentalităţile şi la noi, iarcei din administraţie încep să înţeleagă că trebuie să începem să vindemcreier, şi nu mână de lucru, iar asta e îmbucurător. Sunt convinsă că se vavedea o altă faţă a României, care există în societatea noastră, dar pe care, dinpăcate, nu ştim să o promovăm.

Până la urmă, care a fost adevăratul motiv pentru care v-aţi retras dincursa pentru Primăria Iaşiului?

Caindependent, nu aveam nici o şansă într-un oraş cumpărat de mafie, cum e Iaşiul.Fără aparatul unui partid alături, care să securizeze secţiile de votare, nuaveam nici o şansă într-un oraş în care liderii celor trei mari partidepolitice îşi dăduseră mâna pe toate subiectele de interes cetăţenesc şiprotejau perfect interesele grupurilor mafiote pe care le sprijineau. Sondajelearătau că luam foarte mult din voturile de centru-dreapta, adică divizam şanseledreptei, deci avantajam stânga. Aveam 23% din intenţiile de vot în momentulcând am decis să mă retrag şi să susţin candidatul PDL-ului, pe profesorulOprea, fostul rector al Univ. “Al. Ioan Cuza” din Iaşi. A fost o decizie corectăfaţă de interesele oraşului şi ale ieşenilor. Ulterior am constatat, şi eu şimulţi ieşeni, că a fost o greşeală. Speculaţiile care au apărut în presă aufost exclusiv maşina de propagandă a celor trei lideri de partide din Iaşi (PSD,PNL şi PDL), care, plătită bine, a livrat orice informaţie fără nici o verificare.

Vă mai tentează ideea de a vă reîntoarce în politică?

Sigur căda. Cred că e momentul ca generaţia mea să înceapă să îşi spună cuvântul!

Aţi sărbătorit, de curând, 20 de ani de carieră şi aţi lansat o nouăcolecţie. Ce au lăsat în urmă toţi anii care au trecut?

Cred cănu au trecut degeaba... Aş putea spune că am unele realizări, dar sunt şi multeproiecte sau planuri la care mai am încă mult de muncit. Pe plan profesional,sunt mulţumită. Am însă o mare neîmplinire pe plan social: cred că e momentulca generaţia noastră să se implice mult mai mult în elaborarea strategiilor, adirecţiilor pe care România să meargă în perioada următoare. Am senzaţia că stămmult prea retraşi, aşteptând să se întâmple lucruri de la sine şi privind cureproş, dar fără implicare, cum ni se pregăteşte viitorul.

V-a rămas vreun vis, în modă, pe care încă nu l-aţi realizat?

Vise am, şiîncă destul de multe. Transformarea visului în realitate nu e însă o chestiunetocmai simplă. În România, aş putea spune că mi-am atins obiectivele. Pasul următornu poate fi decât pe plan internaţional, iar aici strategiile sunt cu totuldiferite şi nu depinde doar de voinţa individuală sau de determinare. Maivorbim peste 20 de ani...

CE CREDE DESIGNERUL

Orice femeie ar trebui să aibă în dulap:

- rochieneagră

- pantofclasic negru cu toc de minim 7 cm

- plicnegru

-pantalon clasic negru

- sacoumodern, cambrat, negru

- şiragde perle

Ce ar trebui să aruncăm din garderobă:

Ciorapiiplasă, sunt singurii care îmi displac profund. În rest, orice e posibil, atâttimp cât nu uiţi să conştientizezi câţi ani ai şi nu încerci să convingi petoată lumea că eşti pe cale să câştigi bătălia cu timpul, pentru că atuncitotul devine doar penibil şi jenant.

IRINA SCHROTTER, PE SCURT

Cântecul preferat... VH2 - “Dacă n-ai iubi”

Filmul preferat... “Far From Heaven”

Cartea... Mircea Eliade - “Pe strada Mântuleasa”

Actorul şi actriţa... Radu Beligan, Maia Morgenstern

Maşina… alegereaaparţine întotdeauna băiatului meu

Mâncarea preferată... paste cu hribi

Partea preferată a zilei... ziua

Parfumul... Prada - Iris

Designerul favorit... Yohji Yamamoto

Cea mai frumoasă piesă din vestimentaţia unei femei... pantofii

Locul cel mai frumos din lume... acasă

Cel mai fericită sunt când... îmi privesc copilul zâmbind

Cel mai nefericită sunt când... e copilul bolnav

Cel mai mare regret... că nu am destul timp pentru cei dragi mie.


Aparut in:

Ultima modificare in data de :639233-12-28



Comenteaza pe facebook




Comenteaza pe site

Adauga un comentariu

Random image