2016-12-05 00:45

POLITICA


Agentul electoral Dumnezeu

 |  14:57
Agentul electoral Dumnezeu

Scena politică românească ar putea să se îmbogăţească în următoarele campanii electorale cu un nou actor, adevărat catalizator de voturi: Dumnezeu.

Dacă în ultimele două decenii apropierea politicienilor de feţele bisericeşti a fost interpretată mai degrabă ca o tactică de obţinere a capitalului politic, în viitorul apropiat nu este exclusă revenirea în prim-plan a unui curent cu care România s-a mai întâlnit în perioada interbelică şi a încercat să cocheteze timid şi după revoluţia din 1989: creştin-democraţia.

Criza economică, şansa creştin-democraţiei

Jean-Dominique Duran, profesor la Universitatea din Lyon, a susţinut joi o conferinţă în care a vorbit despre „trecutul glorios al democraţiei creştine şi viitorul său incert”, în special în fostele state comuniste. Durand a motivat că, „sub efectele crizei actuale, democraţia creştină  are şansa de a renaşte”, precizând că „acest tip de democraţie nu are la bază doctrina unui partid, ci se bazează pe morala creştină şi pe cuvântul lui Dumnezeu”.

În cadrul aceleiaşi conferinţe a luat cuvântul şi ministrul Afacerilor Externe, Teodor Baconschi, care este şi preşedintele Fundaţiei Creştin-Democrate. Şeful MAE s-a arătat convins că „soarta României are nevoie de o etică în viaţa politică şi de o conexiune cu tradiţiile occidentale creştine”. Baconschi a mai subliniat că actualmente „vedem lideri politici foarte pragmatici, fără valori concrete”, accentuând că „avem nevoie mai mult ca niciodată de o viziune politică bazată pe valori”.

Conform recensământului din 2002, 18.806.428 de cetăţeni, reprezentând 86,8% din populaţie, s-au declarat ortodocşi, iar 1.028.401 romano-catolici (4,5% din populaţie), 698.550 reformaţi (3,7%), 330.486 penticostali (1,5%), 195.481 greco-catolici (0,9%), 129.937 baptişti (0,6%).

Adoptarea creştinismului în sfera politică a României nu este un fapt inedit, în condiţiile în care în perioada interbelică s-a ajuns chiar la situaţia în care patriarhul Bisericii Ortodoxe, Miron Cristea, a deţinut funcţia de premier. Totuşi, cariera politică a patriarhului a fost aspru criticată, în special din cauza acuzaţiilor de menţinere a unei legislaţii anti-semite la sfârşitul anilor ’30 ai secolului trecut. În 2010, Banca Naţională a fost atacată dur, anul trecut, de Camera de Comerţ Româno-Americană şi de Muzeul Holocaustului de la Washington, pentru iniţiativa de a emite o monedă de colecţie cu figura lui Miron Cristea. După 1989, mişcarea creştin-democrată a încercat să fie revigorată de urmaşii Partidului Naţional Ţărănesc, conduşi de Corneliu Coposu, însă succesul acestora a fost efemer.


Aparut in:

Ultima modificare in data de :639259-07-13

Mai multe imagini:
Agentul electoral Dumnezeu
zoom



Comenteaza pe facebook




Comenteaza pe site

GEORGETA
16 Sep 2011

in Cipru primul presedinte dupa cucerirea independentei a fost calugarul Macarios care, chiar a lucrat pentru poporul sau; cine a fost in Cipru a vazut diferenta dintre Romania si Cipru. Intrebarea este : sunt clericii nostri atat de devotati poporului incat sa lupte pentru bunastarea acestuia?

Adauga un comentariu

Random image