2016-12-04 02:04

POLITICA


Care pe care în vânătoarea resurselor. Interesele din Arctica ar putea duce la un nou Război Rece

 |  18:04
Care pe care în vânătoarea resurselor. Interesele din Arctica ar putea duce la un nou Război Rece

Atmosfera de la a şaptea reuniuneministerială a Consiliului Arctic de la Nuuk, Greeenland,din mai 2011 a fost încinsă de prima participare a SUA la un astfel de forum. Mesajulsecretarului de Stat american Hillary Clinton a fost clar: SUA se pun încentrul dezbaterii privind viitorul Artcticii într-un moment când vânătoarea denoi rezerve de petrol şi minerale este în plină desfăşurare şi când încălzireaglobală face ca extracţia resurselor să se desfăşoare mult mai uşor, arată TheGuardian.

Cu câteva săptămâni maidevreme două submarine cu propulsie nucleară au fost trimise în patrulare la150 mile la nord de Prudhoe Bay, Alaska. Mutarea US Navy a venit după ce Rusiaa crescut testele antirachetă în regiune şi Norvegia şi-a mutat principala bazămilitară tot mai departe în nord. Între timp, Rusia - membră în consiliul celoropt naţiuni care au frontiere cu regiunea artică - a propus China pentru statutulde observator. China a început să curteze ţări, cum ar fi Groenlanda, care suntbogate în minerale rare necesare pentru telefoane mobile şi alte echipamentehi-tech.

Interesele concurentecomerciale în regiunea arctică sunt complicate de lipsa unui acord globalprivind cine deţine şi ce în zonă. Multe ţări sunt în procesul de depunere acererilor de revendicare teritorială la ONU, ca parte a unei Convenţiimartitime - un tratat încă nesemnat de către Statele Unite. Preocupările în legătură cu un nou Război Rece aufăcut pe mai mulţi specialişti să avertizeze că o cursă a înarmării poate fiînceputul uni astfel de conflict, dat fiind că valoarea strategică a regiuniieste în creştere. Deoarece această valoare urmează o linie ascendentă, stateleimplicate vor creşte pretenţiile proprii legate de interesle naţionale înregiune.

Divergenţele

SUA, Canada, Rusia, Danemarca şi Norvegia audevenit implicate în disputele legate de graniţe pe uscat şi pe mare. Canada,şi nu numai, a fost cel mai puternic perturbată atunci când Artur Chilingarov,un explorator rus, a amplasat un steag pe fundul mării Arctice, în 2007. El adeclarat reporterilor că misiunea lui era să arate că regiunea arctică este oprelungire a teritoriului rus. Chiar dacă Moscova a insistat că a fost un gest teatral al unui om de stiinţă angajatde către companii private, anul următor, Chilingarov, membru al parlamentuluide stat, a fost decorat cu titlul de Erou al Federaţiei Ruse. Pe de altăparte, SUA şi Canada nu sunt de acord în continuare cuprivire la stabilirea limitelor în Marea Beaufort - o zonă de interes-cheie pentru companiile de petrol. În mod similar, Canada nu a rezolvat o dispută cu Danemarcaprivind proprietatea Insulei Hans şi unde ar trebui să fie linia de demarcaţie.Dar controlul Pasajului de Nord-Vest adevenit una dintre cele mai aprige dispute. Canada insistă asupra faptului căare suveranitate asupra drumului şi, prin urmare, trebuie să fie întrebată înlegătură cu modul de utilizare. SUA consideră drumul o potenţială zonă de apădeschisă, care îi dă dreptul automat de trecere a navelor sale de luptă. Şi nuîn ultimul rând, toate naţiunile sunt în dezacord major asupra platouluicontinental din Oceanul Arctic, culmea subacvatică Lomonosov, descoperită de cercetătorii ruşi în 1948.


Aparut in:

Ultima modificare in data de :639252-12-09



Comenteaza pe facebook




Comenteaza pe site

Adauga un comentariu

Random image