2016-12-09 07:59

POLITICA


Ce şanse are proiectul de lege privind interzicerea migraţiei politice în Parlament. Vor vota traseiştii o lege împotriva traseiştilor?

 |  17:41
Ce şanse are proiectul de lege privind interzicerea migraţiei politice în Parlament. Vor vota traseiştii o lege împotriva traseiştilor?

Un partid al traseiştilor ar avea astăzi 14% dinParlament, dacă e să-i numărăm pe toţi senatorii şi deputaţii care şi-auschimbat culoarea politică de la alegerile din 2009 şi până astăzi. Fenomenul –în curs de desfăşurare – este îngrijorător mai ales pentru partidele de Opoziţie,care au şi depus un proiect de lege de interzicere a migraţiei politice. Caresunt şansele unei astfel de iniţiative, citiţi în cele ce urmează.

Victor Ponta (PSD) şi Crin Antonescu (PNL) au înregistratla Camera Deputaţilor, în urmă cu două săptămâni, un proiectul de lege princare, între altele, se interzice migraţia politică. Mai exact, se stabileşte căun parlamentar ales sub sigla unei formaţiuni îşi va pierde mandatul dacădemisionează din partidul respectiv. Iată cum explică autorii propunerea lor înexpunerea de motive: „Renunţarea la convingerile politice în considerareacărora alegătorii au înţeles să acorde fiecărui candidat încrederea electoralănu poate avea drept consecinţă decât pierderea mandatului, esenţa exercităriiacestuia fiind însăşi aceea de a oferi alegătorilor garanţia că finalitateavotului exprimat nu le va fi deturnată prin renunţarea de către cel ales, înbaza propriilor convingeri, la orientarea politică ce i-a permis obţinereamandatului”.

Ţinând cont că judecătorii Curţii Constituţionale s-aupronunţat deja pe o temă relativ apropiată - aprobând formarea grupuluiparlamentar al UNPR -, este posibil ca şi acest proiect să fie atacat la Curte,probabil chiar de către UNPR, ai cărei reprezentanţi iau iniţiativa ca pe unatac direct. În 2010, atunci când Curtea Constituţională a validat modificărileregulamentului Camerei Deputaţilor referitoare la înfiinţarea grupuluiparlamentar al independenţilor, Victor Ponta declara, citat de hotnews.ro, că „CCRadesfiinţat, practic, ideea de opoziţie în România şi a legiferat traseismulpolitic”.

Formal, ideea interzicerii traseismului parlamentar estesusţinută de majoritatea grupurilor parlamentare. Desigur, fără prea multentuziasm din partea celor de la PDL, care au profitat în actuala legislaturăde pe urma migraţiei politice, prin ajutorul dat înfiinţării grupuluiindependenţilor (UNPR).

Petru Călian, vicelider al grupului deputaţilor PDL, sedeclară, în principiu, în favoarea proiectului liderilor USL. Dar cu obiecţiilegate de formă. „Ei pun carul înaintea boilor, fiindcă întâi trebuie săschimbăm Constituţia. Aş vota proiectul lor, că nu sunt de acord cu traseismul,dar trebuie găsită o soluţie de mijloc, în funcţie de cum e în alte ţărieuropene. Să nu devină o chestie forţată, care să ducă, dacă nu spre dictatură,măcar spre distanţarea de electorat. Dacă acum se votează după cum spunepartidul, ce va fi atunci? Aşa cum nu trebuie să existe traseism, trebuie să aişi libertate la vot şi să îţi poţi urma programul pentru care ai fost ales,dacă, pe perioada mandatului, partidul tău se îndepărtează de ceea ce apromis”, explică Petru Călian.

Singurii care discută iniţiativa legislativă cu detaşaresunt parlamentarii UDMR. „Nu avem nimic împotriva ei, pentru că la noi n-a fostproblema asta. Dar legea ar putea fi atacată de cineva la CurteaConstituţională. Ar trebui să modificăm Constituţia, pentru că deşi eu pot săspun că sunt împotriva traseismului, el este constituţional. Mie unuia mi separe corect ca, dacă nu îţi convine ceva, să îţi dai demisia şi să pleci, nu săte duci la alt partid. Şi sunt ferm convins că toţi din grup vor vota aşa, dacăva fi cazul”, ne-a declarat Máté András-Levente, liderul grupului UDMR dinCamera Deputaţilor.

Migratorii au principii

Deputatul Octavian Bot s-a mutat în mai 2011 de la PDL laPNL, după ce în trecut a mai făcut parte şi din alte partide. „Au fostîntotdeauna partide liberale” - explică el. „Cu dl Crin am fost în PAC şi PL’93. Şi am mai fost în UFD şi AP, iar în 2004 eram primul pe lista AlianţeiD.A. la Bihor, din partea PD.” Iniţiativa lansată de USL, din care face parteacum, îl pune în încurcătură. „E o propunere, o bază de discuţie, legată de opreocupare, din ultimul timp. N-am văzut preocuparea asta la electorat, ci doarîn rândul presei şi în mediile politice, la insistenţele doamnei Pippidi.Băsescu foloseşte ideea după cum are nevoie. Mi-a zis între patru ochi că n-arenici o problemă cu ea, dar când a avut nevoie să pună pe altul pe listă ainvocat-o.” Pentru că „e iniţiativa partidului”, Bot asigură că o va vota,totuşi, dacă va trece de Curtea Constituţională. „Nu o resping în principiu,doar că se îngrădeşte dreptul persoanelor la liberă asociere, garantat de Constituţie.Mie mi se pare că şi la nivelul consilierilor locali şi primarilor ea a trecutdoar pentru că n-a avut nimeni ideea s-o atace la Curte. S-a dorit să selămurească lucrurile cât mai repede, dar nimeni nu s-a aplecat serios asupraproblemei”, precizează deputatul.

Senatorul Georgică Severin, aparţinând grupului parlamentaral PSD, după ce a fost ales pe listele PDL, se declară şi el în favoareainiţiativei liderilor USL, dând argumentul - des utilizat – al posibilităţiica, după alegeri, un miliardar din umbră să-şi cumpere majoritatea în fiecarelegislatură. „Eu am plecat pe motive bine întemeiate şi cu conştiinţa împăcată,dar, evident, legea va fi generală, nu poate ţine cont de motive şi conştiinţă.Pe viitor, va trebui să ai mare grijă lângă cine te aşezi, pe cine susţii”,spune senatorul. Explicaţiile acestuia cu privire la migraţia politică suntînsă greu de corelat cu propunerea legislativă semnată de Ponta şi Antonescu:„Trebuie să observaţi că am plecat de la Putere la Opoziţie. Nu mi-am trădatprincipiile, dar aceasta era singura formulă prin care să îmi desfăşoractivitatea în continuare. Nu am vrut să rămân independent, că nu îmi făceaplăcere să fiu asimilat cu UNPR. Eu şi acum votez conform conştiinţei, doar căiniţiativele USL nu intră în contradicţie cu conştiinţa mea”, pretinde Severin.

Maria Eugenia Barna, trecută de la PSD la grupulindependent (UNPR), ne-a declarat că nu s-a discutat la nivel de grup niciatacarea legii la Curtea Constituţională, nici altă strategie de răspuns laaceastă iniţiativă legislativă. „Noi, în grupul nostru, să discutăminiţiativele USL? Nu ne interesează. Să-şi analizeze mai întâi ei geneza,fiindcă uniunea lor e formată din foarte mulţi traseişti”, expediază ideeadeputata.

Alina Mungiu Pippidi: „Va fi greu de găsit o majoritate”

Argumentele deputaţilor traseişti nu sunt convingătoarepentru Alina Mungiu Pippidi, preşedintele Societăţii Academice Române (SAR). „Cucertitudine, ei trădează votul electoratului, pentru că oamenii nu i-au ales peindependenţi, ci pe ei, aşa că nu pot să devină independenţi după aceea sau săapară în alianţe contrare. Sunt de acord când spun că ideologia nu mai înseamnămare lucru în Parlament, dar atunci pot să facă un cadru mai prietenos pentrualegerea independenţilor. Dacă un om a considerat că trebuie să voteze PSD, eanormal ca alesul lui să se mute la un partid care să fie într-o alianţăcontrară. De aceea îi dăm omului drept de vot: ca să-şi regăsească intereseleîn aleşi. Există şi demisii din conştiinţă, dar la noi e vorba de zeci decazuri şi, practic, majorităţile sunt făcute între alegeri”, spune preşedinteleSAR, care se teme şi pentru interzicerea traseismului la nivel local. „Înprezent, există o discriminare, pentru că la primari, unde contează şi mai multomul, există această interdicţie, şi iată că este constituţională, dacă nucumva o vor ataca şi pe asta la Curtea Constituţională... Din păcate, va figreu să existe majoritate pentru interzicerea traseismului, indiferent de cedeclară parlamentarii acum – doar ei ştiu că nu e un lucru popular –, fiindcănu vorbim de o patologie marginală, ci pe baza lui se fac guverne. Tot ce poateface societatea civilă este să crească, pentru cei care fac acest lucru,costurile politice: să scrie pe ei «traseişti», pentru că li s-a dat un capitalpe care îl folosesc în interesul propriu”, mai declară, pentru „Puterea”, AlinaMungiu Pippidi.

Circuitul aleşilor în natură

În actuala legislatură, din grupul PDL au plecat 4deputaţi (2 la PNL şi 2 declarându-se independenţi) şi 5 senatori (3 la PSD şi2 la PC); din grupul PSD au plecat 29 de deputaţi (3 la PDL, 6 cu PC la grupulPNL şi 20 independenţi) şi 9 senatori (1 al PC şi 8 independenţi); de la PNL auplecat 14 deputaţi (8 la PDL şi 6 independenţi) şi 8 senatori independenţi. Dincei plecaţi de la alte partide, în special PSD, grupul parlamentar „independent”(UNPR) a adunat în prezent 16 deputaţi şi 12 senatori după ce şi de acolo auplecat deja 12 deputaţi (3 la PSD, 2 la PDL, câte 1 la PC şi PNL, 5 rămânândfără apartenenţă). Rezultatul este deci net în favoarea coaliţieiguvernamentale.

Ce spune proiectul de lege

Art 151 – Incompatibilităţi cu caracterideologic.

(1) Calitatea de deputat sau de senator – careprezentanţi ai poporului – este incompatibilă cu demersul de abandonare aideologiei pe baza căreia a fost votat respectivul deputat/senator.

(2) Garanţia păstrării de către deputaţi şi/sau senatoria ideologiei menţionate la alineatul precedent este dată de menţinereacalităţii de membru al respectivului partid, pe durata întregului mandat dedeputat şi/sau senator.

(3) Un parlamentar nu poate acţiona ca independent înParlamentul României dacă a fost ales ca deputat sau senator în calitate demembru al unui partid politic, cu excepţia situaţiei în care respectivulparlamentar a fost ales în urma scrutinului uninominal ca independent.

(4) Dacă un deputat sau un senator îşi pierde, ca urmarea manifestării sale unilaterale de voinţă, calitatea de membru al partiduluipolitic din care făcea parte la momentul alegerii sale ca parlamentar şi devineindependent, mandatul său de parlamentar încetează de drept.

(5) Mandatul de parlamentar nu încetează de drept dacăpartidul politic din care făcea parte persoana respectivă, la momentul alegeriisale ca parlamentar, decide suspendarea ori excluderea din partid a acestuia.


Aparut in:

Ultima modificare in data de :639250-05-28

Mai multe imagini:
Ce şanse are proiectul de lege privind interzicerea migraţiei politice în Parlament. Vor vota traseiştii o lege împotriva traseiştilor?
zoom



Comenteaza pe facebook




Comenteaza pe site

Adauga un comentariu

Random image