2018-05-21 04:17


UPDATE. Revizuirea Constituţiei. Comisia de la Veneţia avertizează asupra poziţiei dominante a Guvernului

 |  16:15
UPDATE. Revizuirea Constituţiei. Comisia de la Veneţia avertizează asupra poziţiei dominante a Guvernului

UPDATE, ora 17: 43. Reprezentanţii Comisiei de la Veneţia au avertizat vineri asupra poziţiei dominante a Guvernului în procesul de legiferare, în raport cu cea a Parlamentului. Pe de altă parte, secretarul Comisiei, Thomas Markert, a afirmat că nu are nicio obiecţie faţă de limitarea puterilor preşedintelui şi prin întărirea Legislativului. La rândul său, liderul liberal Crin Antonescu a subliniat că, în urma observaţiilor Comisiei, se va renunţa la termenul "decizie" în definirea Parlamentului ca "for de dezbatere şi decizie".

Delegaţii Comisiei de la Veneţia au ridicat, în discuţiile cu membrii Comisiei de revizuire a Constituţiei, problema procesului de legiferare în care Executivul a dovedit o poziţie dominantă raportată la cea a Legislativului. De asemenea, oficialii şi-au exprimat surprinderea inclusiv faţă de lipsa de reacţie din partea societăţii civile şi a mass-media în această privinţă, precizând că în textul constituţional trebuie operate clarificări pentru ca Parlamentul să-şi menţină poziţia ca principal for de legiferare, scrie Mediafax.

Mai mult, delegaţii Comisiei de la Veneţia s-au arătat sceptici cu privire la soluţia revocării unui ministru prin aprobarea unei moţiuni simple, măsură care ar trebui să fie atributul Guvernului. Totodată, oficialii au respins ideea adoptării unor măsuri pentru stoparea traseismului politic, fapt care ar intra în contradicţie cu interzicerea mandatului imperativ în cazul parlamentarilor, dar şi a independenţei în manifestarea politică a aleşilor. În cazul măsurii dizolvării Parlamentului, ca urmare a unui eşec al referendumului de demitere a preşedintelui, oficialii au avut păreri împărţite. Unii au argumentat faptul că această măsură este justificată din prisma acţiunii politice de sancţionare populară, în vreme ce alţi reprezentanţi ai Comisiei de la Veneţia au opiniat că acest mecanism ar duce la neutralizarea vreunui demers de suspendare din funcţie a şefului statului de către Parlament, având în vedere reticenţa parlamentarilor de a-şi pierde mandatul, au precizat aceleaşi surse.

Pe de altă parte, delegaţii Comisiei de la Veneţia şi-au mai manifestat interesul pentru clarificarea, prin Constituţie, a modului în care Avocatul Poporului poate fi demis. În ceea ce priveşte statutul procurorilor, oficialii au apreciat că aceştia nu sunt magistraţi în adevăratul sens al cuvântului, puterea judecătorească fiind definită în principal prin judecători.

Senatorul PNL Petre Roman a invocat episodul referendumului din 2012, când procurorii au făcut descinderi în teritoriu, dar şi cel legat de Liceul Bolintineanu din Capitală. Unul dintre reprezentanţii Comisiei de la Veneţia i-a răspuns, precizând că eventualele abuzuri sau excese din partea procurorilor pot fi sancţionate prin deferirea acestora justiţiei, au relatat aceleaşi surse.

Mandatul şefului CSM ar trebui să fie mai mare de un an de zile, au subliniat reprezentanţii Comisiei de la Veneţia Aceştia au argumentat că aplicarea unui proiect din partea şefului CSM ar necesita doi sau trei ani de zile.

Nicio obiecţie la întărirea parlamentarismului faţă de preşedinte

Referitor la modificările propuse în proiectul de revizuire a Constituţiei cu privire la limitarea unor atribuţii ale şefului statului şi scoaterea acestuia din sfera puterii executive Thomas Markert a răspuns:"Este adevărat că preşedintele va avea mai puţin prerogative, dar îşi menţine în acelaşi timp nişte prerogative importante în ceea ce priveşte politica externă şi securitatea. În principiu este o decizie a ţării dumneavoastră, cum vrea să distribuie puterile, dar trebuie să ţinem cont de faptul că majoritatea ţărilor europene sunt democraţii parlamentare, deci nu avem nicio obiecţie de principiu dacă vreţi să întăriţi acest aspect al parlamentarismului", a replicat secretarul Comisiei de la Veneţia.

Joi, preşedintele Băsescu a afirmat că în privinţa proiectului de revizuire a Constituţiei a decis "o gaşcă", iar formularea privind Parlamentul ca "putere supremă în stat" afectează conceptul de echilibru între puterile statului.

Parlamentul for de dezbateri, nu şi de decizie

În urma observaţiilor ridicate de Comisia de la Veneţia, Crin Antonescu a anunţat că din proiectul de Constituţie se va scoate termenul "decizie" din sintagma care definea Parlamentul ca "for de dezbatere şi decizie". Liderul liberal a subliniat că formula modificată reia vechea formulă din Constituţie, respectiv "organul reprezentativ suprem al poporului român" şi adăuga sintagma "forul de dezbatere şi decizie al naţiunii".

Se va renunţa la termenul "decizie", care nu va mai fi inserat în proiectul de Constituţie în legătură cu Parlamentul, a adăugat Antonescu. "O observaţie a invitaţilor noştri a fost aceea că termenul «decizie» ar putea să nască interpretări prea largi, pentru că sunt tot felul de decizii, iar unele decizii nu sunt luate de Parlament, ceea ce e corect.În sensul acesta, deşi evident nu asta era intenţia celui care a propus acest amendament, cred că vom renunţa la termenul de «decizie» ca să nu se poată naşte confuzii, deşi Constituţia descrie foarte clar după aceea care sunt prerogativele şi ale Parlamentului, şi ale Guvernului, şi ale preşedintelui", a argumentat preşedintele Senatului.

Totodată, liberalul l-a criticat pe preşedintele Traian Băsescu pentru faptul că "strecoară voit" o confuzie despre proiectul Constituţie când afirmă că acesta ar institui Parlamentul ca putere supremă în stat, deşi a admis că se va renunţa la sintagma care defineşte Legislativul ca for de "decizie" al naţiunii. "Există un articol şi acum în Constituţie care descrie, califică Parlamentul drept organismul reprezentativ suprem al poporului român. Am văzut din păcate că domnul Băsescu strecoară voit o confuzie afirmând că, de pildă, această Constituţie revizuită ar institui ca putere supremă Parlamentul, ceea ce este o minciună. Nimeni nu a vorbit de putere supremă. Dimpotrivă, Constituţia vorbeşte în continuare şi încearcă să vorbească mai detaliat chiar despre separaţia, echilibrul şi cooperarea loială a puterilor în stat", a spus liderul liberal.

Anterior, Antonescu a declarat că reprezentanţii Comisiei de la Veneţia au recomandat membrilor Comisiei de revizuire a Constituţiei să renunţe la articolul care descrie exact puterile în stat, adăugând că se va medita la acest lucru. "Este o discuţie care s-a purtat şi aici - dacă puterea executivă este desemnată ca fiind strict Guvernul, atunci unde este preşedintele, fiind evident că preşedintele are atribuţii de natură executivă foarte clare? Recomandarea Comisiei de la Veneţia este să renunţăm la articolul care descrie cine este exact puterea legislativă, cine este exact puterea executivă şi cine puterea judecătorească pentru că, în opinia domniilor lor, este suficientă forma actuală a Constituţiei", a precizat liderul PNL.

Reprezentanţii Comisiei de la Veneţia au considerat că forma actuală a Constituţie este suficientă, pentru că vorbeşte de separarea puterilor în stat, de echilibrul puterilor în stat şi de cooperarea acestora fără însă a le defini foarte strict, a explicat Antonescu. "Recomandarea domniilor lor, la care vom medita, este aceea de a nu mai descrie exact conţinutul celor trei puteri", a spus Antonescu.

Pe de altă parte, liberalul a declarat că se va ţine cont de observaţiile Consiliului Legislativ referitoare la proiectul de Constituţie, în condiţiile în care una dintre aceste observaţii era legată de definirea puterilor în stat şi de faptul că preşedintele nu mai este definit ca parte a puterii executive. În 10 iunie, Comisia de revizuire a Constituţiei a adoptat un amendament formulat de senatorul PNL Tudor Chiuariu care stipulează că puterea legislativă este reprezentată de Parlament, puterea executivă - de Guvern şi puterea judecătorească - de ÎCCJ şi celelalte instanţe judecătoreşti.

 Secretarul Comisiei de la Veneţia, Thomas Markert, susţine analiza în profunzime a implicaţiilor ce ţin de modificările Constituţiei, motiv pentru care salută o posibilă amânare a organizării referendumului de modificare a Legii fundamentale.

"Suntem foarte bucuroşi că am aflat că e puţin probabil ca această reformă să fie adoptată anul acesta şi că va fi mai mult timp pentru discuţii. Mai sunt şi alte elemente legate de poziţia Consiliului Legislativ, săptămâna viitoare va fi emisă şi o poziţie a Curţii Constituţionale şi ni se pare necesar să aveţi la dispoziţie suficient timp pentru a discuta în profunzime aceste aspecte. Iar Comisia de la Veneţia va continua să colaboreze cu Comisia constituţională din România şi sperăm să mai facem o vizită aici, înainte ca această Constituţie să fie adoptată definitiv de Parlamentul dvs.", a explicat Thomas Markert, la Palatul Parlamentului, potrivit Agerpres.

Secretarul forului de la Veneţia a mulţumit pentru discuţiile "foarte constructive" pe care le-a avut în România, pe parcursul ultimelor două zile, adăugând că pentru membrii delegaţiei a fost important să vină în ţara noastră, pentru a înţelege mai bine proiectul de revizuire a Constituţiei.

În primul rând, vizita a fost una de informare şi s-au purtat discuţii despre anumite articole şi felul în care ele ar putea fi mai bine formulate, a declarat Markert. "Nu în această vizită ne vom exprima opinia în legătură cu acest proiect, ci mai târziu, într-o întâlnire ulterioară a Comisiei de la Veneţia. Ce aş vrea însă să subliniez acum este că aceasta este o reformă foarte importantă, sunt propuse mai mult de o sută de amendamente Constituţiei ţării dumneavoastră şi o asemenea reformă importantă are nevoie de timp pentru a fi discutată şi pentru a se reflecta asupra ei", a arătat el.

Vineri, la Palatul Parlamentului, membrii delegaţiei Comisiei Consiliului Europei pentru democraţie prin drept (Comisia de la Veneţia) s-au întâlnit cu reprezentanţi ai Consiliului Superior al Magistraturii, cu Asociaţiile Profesionale ale Magistraţilor şi cu membrii Comisiei pentru revizuirea Constituţiei.

Pe 1 iulie, premierul Ponta a afirmat că suprapunerea referendumului pentru modificarea Constituţiei cu primul tur al alegerilor prezidenţiale ar fi cel mai raţional lucru, dar a adăugat că nu poate lua singur o decizie în acest sens. În plus, pe 28 iunie, premierul a declarat că preferă să privească partea bună a deciziei Curţii Constituţionale, potrivit căreia legea prin care a fost scăzut pragul de prezenţă la referendum se aplică la un an de la data intrării în vigoare, adăugând că un an trece repede în politică.


Aparut in:

Ultima modificare in data de :2013-07-05
Citeste si:
Cătălin Predoiu: Revizuirea Constituţiei, monopol de putere pentru USL
Blaga nu vrea o Constituţie “revanşardă”
Constituţie. Obiecţiile CL
Ponta, gata de schimbare. Constituţia, potrivită după Comisia de la Veneţia
Delegaţia Comisiei de la Veneţia, la Bucureşti
Democrat-liberalii au scris Comisiei de la Veneţia
PDL ameninţă cu sesizarea Comisiei de la Veneţia

TAGURI: comisie, Veneţia, Markert, referendum





Comenteaza pe facebook




Comenteaza pe site


ALINA COTOI
06 Iul 2013

BISCUIȚI, ”COPIII MIE”I? ”BISCUIM”, MĂRIA TA, ”BISCUIM”!
GICA
06 Iul 2013

Domnului Basescu nu-I convine că noua constitutie seamănă cu cele europene. El doreste să-si mentină influența asupra ''gastii'' de grup ..personale, politice si preșidentiale,.. aspect observat de cancelariile europene si nu numai iar aceasta problemă a determinat marginalizarea ROMANIA în deciziile "fierbinți" ale LUMII.. politice, economice și sociale!
Random image



Ultimele stiri







Apa Nova