2016-12-09 21:23

POLITICA


Csaba Ferenc Asztalos: ''E ceva dubios''. Până şi şefului maghiar de la Consiliul Discriminării i se pare straniu textul propus de UDMR pentru Statutul Minorităţilor

 |  17:51
Csaba Ferenc Asztalos: ''E ceva dubios''. Până şi şefului maghiar de la Consiliul Discriminării i se pare straniu textul propus de UDMR pentru Statutul Minorităţilor
Legea statutuluiminorităţilor naţionale cuprinde prevederi greu de acceptat chiar şi pentrupreşedintele maghiar al Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării. Principalaprevedere pusă sub semnul întrebării e cea prin care statul român se va obligasă pună şefi de etnie maghiară la viitoarele instituţii care se vor ocupa dedestinele minorităţilor naţionale.

Înafară de o Autoritate pentru Relaţii Interetnice şi un Consiliu alMinorităţilor Naţionale, legea instituie, pentru fiecare minoritate, unConsiliu Naţional al Autonomiei Culturale, organism ales, care trebuie sădecidă tot ceea ce ţine de "înfiinţarea, desfiinţarea, funcţionareaunităţilor de învăţământ de stat cu predare în limba maternă", dar şi de"oferta educaţională a acestora", alături de politica şi conducerearedacţiilor în limba maternă de la posturile publice. Scopul acestornoi instituţii este, după cum ni s-a explicat, acela de a nu mai lăsa statul (ase citi majoritatea românească) să se ocupe de protejarea intereselorminorităţii, ci, sub argumentul experienţelor nemulţumitoare de până acum, se cereneintervenţionismul total, ca singură garanţie credibilă de bună-credinţă.

Neîncrederea în guvernarea românească justifică inclusivimpunerea de directori aparţinând unei anumite etnii în unităţile de învăţământundefuncţionează secţii în limbile minorităţilor naţionale: conform articolul 17ineatul i, aici "statul garantează numirea dedirectori, respectiv de directori adjuncţi aparţinând minorităţilornaţionale". Paragraful îl pune pe gânduri chiar şi pe preşedinteleConsiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării. "Probabil vrea să serefere la faptul că trebuie să fie cineva din comunitate. Dar, într-adevăr, eceva discutabil. E de analizat, totuşi, dacă e vorba de o discriminare aromânilor în cazul în care sunt mai mulţi directori adjuncţi, şi se pune oastfel de condiţie doar pentru unul dintre ei, când se ţine concurs pentru maimulte posturi", a explicat, pentru "Puterea", Csaba Ferenc Asztalos. al

Grupul PDL se jenează să trateze acest gen de chestiunila schimb sau la pachet cu reorganizarea administrativ-teritorială, mai ales căstatutul minorităţilor interzice şi "modificarea unităţilor administrativ-teritorialeşi a circumscripţiilor electorale în defavoarea ponderii minorităţilor".Discuţiile din şedinţa Coaliţiei privind amânarea ambelor proiecte până întoamnă „nu au durat mult”, ne-a spus Carmen Axenie, vicelider al grupuluideputaţilor democrat-liberali.

Negocierea cu PDL va fi singura şansă pentru legeastatutului minorităţilor, întrucât PNL - partidul de la care aşteptau sprijinîn virtutea faptului că dezbaterea proiectului a fost iniţiată în timpulguvernării Tăriceanu -, nu vrea acum să mai audă de el, după cum am aflat de laHorea-Dorin Uioreanu, vicelider al grupului din Camera Deputaţilor. “Suntem înmod clar împotriva proiectului legii în această formă, pentru că el nu maiseamănă deloc cu ce s-a discutat cu noi în urmă cu 6 ani. Nu e normal să nu maipoţi să faci, cu 92% pondere a românilor, nimic în ţara asta, să nu emiţi undocument, să nu faci o programă educaţională până la nivel de grădiniţă, fărăaprobare de la tot felul de comitete şi comisii ale minorităţilorconlocuitoare, cu pondere de 8%. Se vede că aici era de fapt miza lor, nureorganizarea teritorială. E o lege cu totul sărită peste cal şi fără unechivalent european. În Ungaria, în Franţa, în Germania se mai întâmplă aşaceva?”, întreabă retoric deputatul liberal.

Márton Árpád-Francisc: „V-ar conveni ca la o şcoalăromânească din Cernăuţi să poată fi director şi un ucrainean?”.

MártonÁrpád-Francisc, viceliderul grupului UDMR din Camera Deputaţilor, apără însăprevederile legii, explicându-le dintr-o optică naţionalistă pe care o considerălegitimă.

Din ce ţăriv-aţi inspirat pentru acest statut al minorităţilor?

- Astfel de prevederi există în majoritatea ţăriloreuropene. În Estonia, în Finlanda, pentru 3 minorităţi. În Ungaria existăautoguvernarea română, condusă de Traian Cresta, în Serbia există Consiliulminorităţii române, ales acum un an. Instituţii similare există în Germania,Danemarca, Belgia. Practic, oriunde există comunităţi importante, cu excepţiaGreciei, fie există autonomii teritoriale care permit şi autonomia culturală -ca în Spania, Italia, Marea Britanie, Franţa -, fie diferite forme de autonomieculturală, care dau minorităţilor foarte multe atribuţii decizionale îndomeniul culturii proprii. Slovenia, Croaţia, Austria sunt alte exemple.

De ce aţi"sărit peste cal" faţă de textul de acum 6 ani?

- Sunt de acord că legea s-a mai stricat faţă de cea pecare am discutat-o în timpul guvernării Tăriceanu. Atunci discutaserăm cu PNL până la articolul 19, dar, lapropunerea PDL, şi cu votul PNL, s-au reluat discuţiile de la articolul 1. Noiam fi chiar mai mulţumiţi dacă s-ar reveni la varianta de atunci.

Cum explicaţiprezenţa prevederii discriminatorii privind etnia directorilor de şcoli? Cum v-arsuna un astfel de anunţ de angajare?

- Mie mi se pare că acolo scrie că directorul adjuncttrebuie să fie de la secţia cu predare în limba respectivă. Apoi, nici nu se dăconcurs pentru director-adjunct, ci doar pentru director. Dar - să zicem că eaşa - dumneavoastră v-ar conveni ca la o şcoală românească din Cernăuţi săpoată fi director şi un ucrainean?

Dacă cunoaştelimba română, ce argument se poate invoca împotriva lui?

- Dacă da, vă rog să scrieţi în ziar asta.

Cum rămâne cuprincipiul multiculturalismului - principiul la care face apel legea?

- Multiculturalism există doar la nivelul statului sau alunităţii de învăţământ. În interiorul unei culturi există numai uniculturalism,altfel ar fi o contradicţie. Vă spun asta ca om de cultură. Cultura fiecăreinaţiuni este unică. Şi cultura românească este unică.

Dar atunci nu e o contradicţiesă protejezi cultura minorităţilor prin apartenenţa etnică a persoanelor din anumitefuncţii? Cum vor mai fi protejaţi românii din zonele majoritar maghiare?

- Înţeleg ce spuneţi. Eu cunosc, într-adevăr, români -femei şi bărbaţi - care ar putea ocupa o astfel de funcţie: director într-unliceu maghiar. Dar esenţial e să fie vorba despre o persoană cu carecomunitatea să fie de acord. Şi, pentru ca noi să avem o garanţie, aceapersoană trebuie să fie aleasă chiar de comunitate. Se poate schimba formulareadin acest articol, dar ceea ce contează e cine alege persoana. Noi ceremaceastă garanţie pentru că, indiferent ce se spune de către Guvern, din anii'70 se tot desfiinţează şcoli sau secţii maghiare, iar, din păcate, acest lucrua continuat şi în ultimii 10 ani. De multe ori s-au trimis la noi directoricare nici nu ştiau limba şi care au oprit programe de învăţământ în limbamaghiară.


Aparut in:

Ultima modificare in data de :639250-06-09



Comenteaza pe facebook




Comenteaza pe site

Adauga un comentariu

Random image