2016-12-08 04:15

POLITICA


Cum fac regii asfaltului bani din contractele cu statul. Udrea le dă cu 10% mai mult. Boc este mai generos: oferă 50%

 |  20:06
Cum fac regii asfaltului bani din contractele cu statul. Udrea le dă cu 10% mai mult. Boc este mai generos: oferă 50%
Elena Udrea a avut anul trecut, cel puţin declarativ, o idee bună – să îiardă la bani pe regii asfaltului care beneficiază de contracte cu statul.Secretul îmbogăţirii regilor asfaltului şi a împăraţilor contractelor păguboasepentru stat este unul singur: Legea achiziţiilor publice le dă dreptulconstructorilor să încheie acte adiţionale la contractele pe bani publicicâştigate, acte adiţionale care pot creşte costurile lucrărilor cu 50% dinvaloarea contractată iniţial. Ministrul dezvoltăriia vrut modificarea legii astfel încât valoarea financiară a contracteloradiţionale să nu depăşească 10% dinvaloarea iniţială a contractului. Avântul lui Udrea s-a poticnit însă înpropriul Guvern. Mai mulţi miniştri, printre care Radu Berceanu, au spus căideea e proastă. Rezultatul: Guvernul Boc a dat o ordonanţă de urgenţă în carea păstrat prevederea celor 50% la actele adiţionale.

O analiză făcută anul trecut de Udrea în propriulminister a scos la iveală faptul că sumele pe care ministerul său le plăteaconstructorilor cu care avea contract se măreau cu 50% faţă de preţul cu careexecutanţii câştigau licitaţia publică. Motivul majorării preţurilorcontractelor era simplu: legea le dădea voie executanţilor să întocmească acteadiţionale la contracte, iar valoareaacestor acte adiţionale putea să fie chiar şi cu 50% mai mare decâtpreţul oferit la semnare. Astfel că ministrul dezvoltării a propus rescrierealegilor în aşa fel încât valoarea actelor adiţionale să nu mai depăşească 10%din valoarea contractului.

Modificarea legii doar la ministerul lui Udrea

Udrea a luat-o înaintea propriului Guvern, impunând înpropriul minister plafonarea valorii contractelor adiţionale la 10% dinvaloarea contractelor iniţiale. Măsura lui Udrea s-a pus în aplicare în lunaaprilie a anului trecut prin Ordinul 1.218 al ministrului dezvoltării publicatîn Monitorul Oficial din data de 9 aprilie 2010. Conform articolului 2 alactului legislativ, „autoritatea contractantă poate încheia, în condiţiilelegii, acte adiţionale la contractul de achiziţie de servicii/lucrări în baza deciziei autorităţii contractante dacă a) valoarea adiţionată cumulată majorează cupână la 10% preţul contractului iniţial de achiziţie de servicii/lucrări, altele decât cele prevăzute la litera b)”. Iar la litera b), ordinulspune fix aşa: „Valoarea adiţionată cumulată majorează cu până la 20% preţul contractului iniţial de achiziţiede lucrări de intervenţii de natura consolidărilor la construcţii existente şiinstalaţiile aferente, precum şi în cazul contractului iniţial de achiziţie delucrări pentru prevenirea sau înlăturarea efectelor produse de acţiuni accidentale şi/sau calamităţi naturale,pe durata executării lucrărilor”.

Boc şi Berceanu nu au vrut

Exemplul ministrului preferat al lui Băsescu nu a fosturmat de ceilalţi miniştri, unul dintre aceştia fiind Radu Berceanu, ministrulde atunci al transporturilor, care spunea pe atunci că „el nu a pus o astfel deproblemă”. Punctul de vedere al lui Emil Boc a fost exprimat prin lege în lunaiulie a anului trecut. Guvernul dădea atunci o ordonanţă de urgenţă prin carepermitea în continuare beneficiarilor de contracte pe bani publici să încheieacte adiţionale a căror valoare financiară putea să crească cu jumătatevaloarea constractului iniţial. Cităm în continuare din Ordonanţa de Urgenţă aGuvernului nr. 76 publicată în Monitorul Oficial din data de 2 iulie 2010 şi alcărei semnatar era Emil Boc: „Valoarea cumulată a contractelor care vor fiatribuite şi a actelor adiţionale care vor fi încheiate pentru lucrări şi/sauservicii suplimentare ori adiţionale nu depăşeşte 20% din valoarea contractuluiiniţial. În cazuri temeinic motivate,ordonatorul principal de credite poate aproba majorarea procentului până lalimita maximă de 50% din valoarea contractului iniţial pe baza unei notejustificative în care vor fi precizate motivele care au condus la depăşireaprocentului de 20% şi care este parte a dosarului achiziţiei publice”.

Exemple de acte adiţionale

Autostrada Transilvania a cărei construcţie estetărăgănată de multe zile este cel mai elocvent exemplu de „tun” dat prin acteleadiţionale semnate, însă, nu este singurul. Mai jos prezentăm câteva dintre„tunurile” astfel date.

Lărgirea de la 2 la 4benzi a Centurii de vest a Ploieştiului. Constructor - Pa&Co International,firma lui Costel Căşuneanu. Contractul iniţial era de 76 milioane de lei, însăpentru finalizarea sa statul român a scos din buzunar încă 30 de milioane delei, costul final al contractului după întocmirea actelor adiţionale fiind de106 milioane de lei.

Construirea sediuluiServiciului de Protecţie şi Pază (SPP). Costructorul a fost firma Bog'art,controlată de Raul Doicescu, apropiat al lui Adriean Videanu. Preţul cu carefirma de construcţii a câştigat contractul a fost 127 de milioane de lei, însăpână la finalul execuţiei lucrării, statul a plătit în plus 60 de milioane delei, costurile construcţiei ajungând până la 187 de milioane de lei.

Oprescu, un campion alactelor adiţionale

PasajulBasarab este un alt exemplu relevant în acest caz. Portalul B365.ro a scris cumconstructorul, asocierea dintre firmele ASTALDI S.p.A şi FCC CONSTRUCCION SA, aprimit la sfârşitul anului trecut peste 70 de milioane de lei în plus pentrufinalizarea lucrării prin aceeaşi metodă, actul adiţional. Era al şaseleaastfel de act adiţional semnat între cele două firme şi Primăria Capitalei în vedereaconstruirii pasajului mult aşteptat. Contractul pentru construcţia PasajuluiBasarab fusese semnat la data de 10.07.2006, cu o durată a execuţiei de 45 deluni şi o perioadă de garanţie de 120 de luni.


Aparut in:

Ultima modificare in data de :639240-04-07



Comenteaza pe facebook




Comenteaza pe site

Adauga un comentariu

Random image