2018-12-17 03:18


Democrația și societatea (Episodul II)

 |  21:01
Democrația și societatea (Episodul II)

LOBBY (definite DEX) = persoană sau grup de persoane care influenţează în Parlament, în Guvern etc. adoptarea unor hotărâri; grup de presiune (politică, diplomatică etc.).

TRAFIC DE INFLUENŢĂ (definiţie DEX) = infracţiune de corupţie prevăzută de Codul penal care constă în primirea ori pretinderea de bani sau de alte foloase, ori acceptarea de promisiuni, de daruri, direct sau indirect, pentru sine ori pentru altul, săvârşită de către o persoană care are influenţă sau lasă să se creadă că are influenţă asupra unui funcţionar sau alt angajat, pentru a-1 determina să facă ori să nu facă un act ce intră în atribuţiile sale de serviciu.

Democrația și societatea (Episodul II)
zoom

Am început episodul 2 al articolului cu două definiţii asupra cărora o să revin puţin mai târziu. Pentru a înţelege mai uşor ce vreau să spun, trebuie să ne întoarcem la esenţa unor fapte sau acţiuni. Fără să vreau, fac acest lucru prin comparaţie şi inspirându-mă din practicile altor state, unanim recunoscute ca democraţii consacrate.

Încep prin a mă întreba care este scopul pentru care un politician candidează la o funcţie publică?!? Pentru care motiv, un politician candidează la un post de parlamentar, care este motivul pentru care cineva acceptă o nominalizare într-o funcţie de ministru sau prim-ministru, care este motivul pentru care o persoană candidează la funcţia de preşedinte al unei ţări. Teoretic şi numai teoretic, scopul nu poate să fie altul decât cel al serviciului în slujba ţării, în slujba naţiunii şi evident în slujba cetăţeanului.

Avansând puţin în logica promiscuă a alegerilor, nu putem să nu ţinem cont de un aspect esenţial. Nici o campanie electorală, oricât de sinceră se doreşte, nu poate să se facă fără resurse financiare, iar o campanie electorală câştigătoare implică resurse financiare importante. Sunt rare cazurile politicienilor, care vin în lupta electorală cu propriile averi. De cele mai multe ori ele nu există sau nu sunt la vedere. Astfel de nevoi electorale trebuie să fie suportate de către cineva. Una sau mai multe persoane. Trebuie ca cineva să achite toate notele de plată şi aşa apar sponsorii electorali.

Este lesne de înţeles că un sponsor electoral, o persoană care vine şi donează o sumă de bani unui partid sau unui candidat nu o face dezinteresat. Am fi naivi să credem că cineva donează sume importante de bani doar din ataşament faţă de o doctrină politică.

Evident că donaţiile au un scop precis. Evident că cineva care susţine financiar un candidat sau un partid are nişte aşteptări ulterioare, poate de multe ori justificate, iar asta nu e neapărat ceva rău şi condamnabil.

Să presupunem că eu sunt un om de afaceri. Un producător care exportă anual produse în alte ţări de ordinul milioanelor de euro. Este firesc să sprijin financiar un partid care îmi promite sau căruia îi cer să introducă în programul de guvernare legi care să faciliteze exporturile, să susţină producţia sau să diminueze fiscalitatea. Este normal ca în cazul în care partidul sau candidatul susţinut de către mine ajunge în poziţia dorită (asta şi datorită contribuţiei mele), să guverneze şi ţinând seama de lobby-ul făcut de mine, în calitate de finanţator. Toate acestea se întâmplă, sunt normale şi fireşti şi există tacit său oficial de când este omenirea. Toate acestea sunt fireşti şi acceptate, cu singura condiţie ca totul să se petreacă vizibil, transparent şi să nu lase nici cea mai mică urmă de infracţionalitate, de violare a unor drepturi sau de interpretabilitate morală.

Este de notorietate faptul ca Preşedinţii americani sunt finanţaţi de diferite companii în timpul campaniilor electorale. Acest lucru este făcut public tocmai în ideea că cetăţeanul să ştie, ca după alegeri politica noului Preşedinte o să urmeze calea cerută de finanţatorii săi, iar el, cetăţeanul poate să ia o decizie în ceea ce priveşte votul în funcţie de politica viitoare.

Fie că ne place sau nu, lobby-ul şi traficul de influenţă sunt prezente de la Adam şi Eva, sub diferite forme. Fie că ne place sau nu acestea există şi datorită faptului că sunt prezente în construcţia noastră ca şi oameni. Trebuie să recunoaştem că, fiecare din noi, de cel puţin o dată în viaţa ne-am folosit de un sistem relaţional, mai mare sau mai mic, mai important sau mai puţin important.

Graniţa dintre lobby şi trafic de influenţa este subţire. Este subţire prin asemănarea fenomenelor, prin distincţia greu de făcut, decât poate numai din alterarea sau modificarea definiţiilor lingvistice. În realitate sunt aproape acelaşi lucru, iar evitarea încălcării legilor şi principiilor morale prin lobby se poate face numai şi numai încercând să acceptăm fenomenul, să-l recunostem şi să-l facem cât mai transparent.


Aparut in:

Ultima modificare in data de :2015-11-22

TAGURI: democratia si societatea, lobby, parlament, guvern
loading...





Comenteaza pe facebook




Comenteaza pe site


INTERESANT!
22 Noi 2015

Diferența dintre lobby și trafic de influență, este ca diferența dintre a face dragoste și viol...cel din urmă reprezință forma agravată, când ești luat cu japca (la modul spiritual-moral) de către cineva (superior în funcție și în serviciu) și tu, cu rol executant, dependent de acea persoană poziționată ierarhic superior , trebuie să execuți acel ordin rapid, corect și competent, chiar dacă prin asta, defavorizezi pe altcineva sau mai grav, acționezi la limita legii sau sărin pârleazul...peste ea!
PARTEA NEGATIVă
22 Noi 2015

a ”traficului de influență” (de)vine atunci când unul (parte ”de stat” sau privată), nu stă bine dpdv tehnic sau logistic față de alta parte - fără aceeași bani dar competentă urmând ca, în schimbul unor sume de bani date viitorului partid (câștigător), va favoriza pe primul (cel cu bani) printr-o concurență neloială dpdv calitativ pe cel care n-are bani sau nu este dispus să se compromită; așa se acționează în detrimentul calității, eliminând competența, profesionalismul. Limita dintre lobby și traficul de influență, fie ea groasă ca o funie de marinar sau fină de păianjen, nu mai puțin rezistentă de se oprește glonțul în ea...o dă până la urmă subțirimea obrazului și caracterul!
IAR TRANSPARENțA
22 Noi 2015

ar trebui să survină ca un cordon sanitar, pentru a nu se mai ajunge la complicități mafiote dintre politicieni și oameni de afaceri care au dus/duc în prăpastie o fabrică, o companie, o instituție... O ȚARĂ!
PT.CĂ TOT S-A FĂCUT
22 Noi 2015

vorbire de TRANSPARENȚĂ, haideți să facem LOBBY pt. ca toate afacerile (trecute sau viitoare) care s-au făcut CU STATUL, în complicitate și nesimțire maximă dintre politicieni și afaceriști, MULTE... cu iz penal și gust de DNA, să fie aduse la suprafață! Spre exemplu, privatizările neperformante și făcute spre a pune pe butuci a tot cea ce-a însemnat industrie, agricultură, turism, păduri, pământ....adică - la vânzarea Ro.pe bucăți, SĂ FIE DESECRETIZATE H.G.-rile PRIN CARE S-AU FĂCUT ȘMECHERII ÎNTRE POLITICIENI ȘI PUTERILE DIN AFARĂ!
Să VEDEM...
22 Noi 2015

apropos de TRANSPARENȚA GUVERNELOR: Să luăm pe rând GROPARII: 1. Petre Roman (premier 1990-1991): Chiar prima decizie a Guvernului României de după Revoluție este una care nu a fost publicată. Numărul HG clasificate, în perioada 1990-1992 a fost de 604: 1990=479 H.G. secrete; 1991=95 H.G. secrete; 1992=30H.G.secrete. 2. Nicolae Văcăroiu (premier 1992-1996): În timpul lui Nicolae Văcăroiu s-au aprobat Numărul HG clasificate a fost de 70, iar în perioada 1992-1996 au fost băgate la ”secret” un nr. de 434 H.G.-uri (1993=29, 1994=69,1995=78, 1996=75, 1997=39, 1998=70, 1999=74) 3. Adrian Năstase (premier 2000-2004): pentru perioada următoare, vârful a fost de 97 de legi secrete și 412 H.G.-uri secrete (2000=66, 2001=39, 2002=56, 2003=97, 2004=88, 2005=39, 2006=27) 4. Victor Ponta (premier 2012-2015): până-n august a.c., a însumat 340 H.G.-uri secrete:2007=13, 2008=32, 2009=43, 2010=117, 2011=25, 2012=17, 2013=32, 2014=23, 2015=38)
SPUNEA ANDREI ZAHARESCU
22 Noi 2015

”Când ajungea în dezbatere un proiect clasificat, noi, funcționarii, ieșeam din sală.” Dacă în majoritatea statelor aceste decizii secretizate se fac publice după un număr de ani (între 20 și 50 de ani), la noi acestea riscă să moară secrete. Mai mult, nu este făcut public nici măcar titlul HG-ului. Declasificarea se realizează printr-un act normativ de același nivel” , ni s-a precizat de la Biroul de Presă al Guvernului. Altfel spus, tot printr-o Hotărâre care să anuleze clasificarea celei pe care o vizează. În ultimii ani, media HG-urilor secrete a fost 30, însă peste 30% din deciziile luate de Executivul condus de Petre Roman, în 1990, sunt secrete și în acest moment. Conform datelor publicate pe site- ul Camerei Deputaților doar 888 sunt publice, restul de 479 au fost „ascunse”.
LEGISLAțIA CONSIDERATă
22 Noi 2015

clasificată se adoptă prin intermediul Hotărârilor de Guvern secrete. Anual sunt zeci de astfel de acte normative pentru care nu se publică nici măcar titlul Hotărârilor de Guvern. Foarte interesant este faptul că nici măcar unii demnitari înalţi din Executiv nu cunosc prevederile hotărârilor secrete luate de givernele din care ei au făcut parte.
MAI GRAV,
22 Noi 2015

„Nu există o limitare numerică a actelor normative clasificate adoptate în ședințele Guvernului într-un an calendaristic”, ni s-a mai transmis de la Palatul Victoria. Adoptarea unui astfel de HG pleacă cu proiectul. „Hotărârile clasificate pot fi inițiate, în conformitate cu Constituția, de către instituțiile/autoritățile care și-au organizat activitatea de protecție a informațiilor clasificate”, ni s-a transmis de la Guvern. Adică serviciile secrete, Ministerul de Interne și Ministerul Apărării ar intra în această categorie. MIȘTO, NU?!
OBSERVAȚI ȘOPÂRLA
22 Noi 2015

băgată în ”justificare” - cică ”Hotărârile clasificate pot fi inițiate, în conformitate cu Constituția”! Buuun....vin și eu cu întrebarea - CINE și CE determină ca Servicille Secrete, Min.de Interne și Min.Apărării să le CLASIFICE, din moment ce acestea (inițial...) sunt în conformitate cu Constitutția? Eu cred că este o chestiune supra-statală, deasupra Statului român care dă indicații cu rol de executare, fără discuție...și, ca să nu nască animozități și chiar revolte publice, care s-ar întoarce ca un bumerang....PRIMO - în capul politicienilor ”aleși”, iar SECUNDO - structurilor supra-statale (U.E. și NATO, dar și -a altor companii sau multinaționale INTERESATE) sunt clasificate!
DESTINATARUL șTIE „SECRETUL
22 Noi 2015

Procedura adoptării unui HG continuă cu votul. Cât despre votanți, doar miniștrii de specialitate (ai Apărării sau de Interne, în funcție de obiectul deciziei) și primul-ministru sunt la curent cu prevederile exacte ale inițiativei. Restul miniștrilor văd doar cel mult un sumar, ne-a explicat un fost ministru. După aprobarea HG-ului, i se dă un număr și nu este publicat în secțiunea publică a Monitorului Oficial. Conținutul noii hotărâri care sigur a schimbat ceva în România, așa cum glumește fostul ministru cu care am vorbit, „se transmite numai instituțiilor publice interesate, conform dispozițiilor”, ni s-a mai explicat de la Biroul de Presă al Executivului.
VâNZAREA ROMTELECOM,
22 Noi 2015

„ascunsă” Desecretizarea unor HGuri este o procedură destul de rară. „Evenimentul zilei” a reușit să afle care a fost conținutul unor acte normative care au fost inițial secretizate. HG 947 din 2006. Conținea contractul de consultanță pentru privatizarea Romtelecom. A fost desecretizată câteva luni mai târziu. HG 410 din 2011. Cuprindea măsuri în vederea asigurării de servicii necesare Ministerului Apărării Naționale. A fost desecretizată în 2013. http://www.evz.ro/legislatia-secreta-dupa-care-este-condusa-romania.html
DECI...
22 Noi 2015

GHINION...POPOR ROMÂN! PÂNĂ NU TE IMPLICI CU ADEVĂRAT, TOT LIFTE O SĂ TE CONDUCĂ...PÂNĂ LA IAD, cam cum au pățit-o ÎN COLECTIV, cei de la hala îmbibată să ia foc în vâlvătaie in 30 de secunde, de la COLECTIV...
D-LE Z.P.
23 Noi 2015

am avut o revelație - 1. toate actele normative IMENSE clasificate, sunt/reprezintă SPATELE sub care s-au ascuns/se ascund de Justiție (controlată și subordonată politic TOT de ei), TOȚI INFRACTORII POLITICI DIN/DE TOATE TIPURILE.... de-aici ”condamnările” cu lăsare la vatră, sub c-trol judiciar sau, datorită turnătoriei între/dintre ei prin scăderea bruscă până la anulare a pedepsei. 2. constatarea că, până la intrarea in NATO din 2003 și mai târziu în U.E. CINE și CE interese ascunse a avut, de a subordonat și înjugat toată clasa politică încă de la începuturi, fiindcă prima H.G.sub guvernul omului fără gât care face gât acum pe la televiziuni făcând pe deșteptul și nevinovatul...a fost secretizată. CONCLUZIA este că NE-AU VÂNDUT DINTRU-UN ÎNCEPUT DE așa/zisă democrație, care-și urmează cursul ”firesc” de distrugere pe toate planurile a României.
Random image



Ultimele stiri






loading...