2018-05-23 06:17


Deputatul independent Remus Cernea, nemulţumit de maşinăria USL din Parlament

 |  17:57
Deputatul independent Remus Cernea, nemulţumit de maşinăria USL din Parlament

Remus Cernea, deputat independent ales pe listele USL, a declarat pentru Ziarul Puterea, că „s-a întâmplat uneori să voteze” în Parlament altfel decât ar fi vrut din cauza confuziei produsă de schimbarea ordinii de zi. Acesta a recunoscut că doar liderii de grup parlamentar ştiu în realitate ce se votează, iar majoritatea solidă permite USL să treacă orice proiect de act normativ. Cernea a admis că perioada de consiliere în slujba Guvernului Ponta o vede ca pe o şcoală politică, însă a subliniat că, în ciuda simpatiei pentru premier, ara opinii diferite de acesta privind Roşia Montana şi gazele de şist. Deşi deputatul nu a explicat clar dacă e normal din punct de vedere procedural ca Legislativul să decidă asupra investiţiei de la Roşia Montană, a avertizat că acest lucru trebuie să respecte normele de mediu.

Puterea: Cum a fost prima sesiune la Cameră?

Remus Cernea: Ar fi foarte multe lucruri de spus. O să pregătesc un material scris în care o să detaliez experienţa după prima sesiune parlamentară. Sigur, mi-am dorit foarte mult să ajung în Parlamentul României. Este extraordinar de mult de făcut. Vreau să fac foarte multe lucruri, am foarte multe iniţiative şi idei. Am reuşit să captez interesul presei. Deja am venit cu o serie de propuneri, iar pentru viitor am şi mai multe propuneri de reformare a societăţii româneşti, pentru că în 23 de ani cred că numeroase teme importante  nu au dezbătute în mediul politic, au fost cumva considerate tabu-uri. Aici este vorba fie despre teme care privesc mediul, fie teme care privesc drepturile omului şi cele ale minorităţilor. De aceea, vreau să contribui la o schimbare din punctul acesta de vedere. Aşadar voi avea foarte multe iniţiative şi în perioada următoare.

În acelaşi timp, am devenit conştient de o serie de deficienţe ale modului în care funcţionează Parlamentul. A fost şocant pentru mine să vad că în şedinţe ale Parlamentului, şi nu de puţine ori s-a întâmplat asta, noi primeam o ordine de zi printată, care uneori era diferită de cea postată pe pe site-ul Camerei Deputaţilor. Dar, cel mai grav  este că la începutul votului propriu-zis uneori se schimba din nou agenda. Însă, această ordine de zi modificată nu o primeau toţi parlamentarii. Nu era modificată imediat şi pe site. Aceştia nu primeau un material scris cu privire la modificări. Singurii care primeau modificările erau liderii de grup parlamentar, adică doar şapte oameni. Restul de 200 sau 300 de parlamentari, câţi erau în sală, nu primeau modificările şi acest lucru a condus, inclusiv în ceea ce mă priveşte, la mai multe confuzii. Uneori nu am ştiut exact unde suntem, ce votăm, iar timpul pentru a se realiza ce se votează este de circa 10 secunde. Aceasta pentru că preşedintele de şedinţă spune că urmează, spre exemplu, numărul 17 de pe listă, uneori nici nu spune până la capăt despre ce este vorba în legea respectivă iar tu nu prea ai cum să ştii. Fiindcă tu ai la numărul 17 ceva, iar în fapt s-a ajuns la altceva. Aşadar, modul acesta este extrem de deficitar şi generează confuzii. Desigur, sunt parlamentari care votează exact cum indică liderul de grup, care ridică mâna în semn de aprobare, cu degetul în sus, în favoarea proiectului de lege, cu degetul în jos dacă este împotrivă sau ţine mâna orizontal pentru abţinere. Cine urmăreşte liderul de grup şi vrea să voteze exact cum arată acesta, nu are o problemă. Însă, cine vrea să voteze conform conştiinţei sale şi să nu ţină cont de vreun lider de grup, acela are o problemă pentru că nu ştie la ce lege s-a ajuns. Or, asta afectează mult democraţia şi mandatul de parlamentar. Mărturisesc că mi s-a întâmplat uneori să votez altfel decât aş fi vrut, să votez pentru că fost într-o confuzie generată de schimbarea ordinii de zi, din motivele enumerate mai devreme. Acest lucru mi-a afectat prestaţia de parlamentar. Este un lucru foarte rău şi presupun că nu sunt singurul care a trecut prin această experienţă. Voi veni cu o serie de propuneri pentru modificarea procedurilor ca din toamnă să nu se mai petreacă astfel de lucruri.

Un alt aspect este legat de faptul că zilele de dezbateri şi de vot, de regulă, sunt împărţite într-un anumit mod în zilele de luni şi de marţi. Aceste două zile sunt de dezbateri şi de vot în plenul Senatului şi al Camerei. Un lucru care pe mine m-a contrariat foarte mult, şi vreau să propun o schimbare a acestui mod de lucru, este faptul că în zilele de luni se discută despre o listă de legi, pro şi contra, însă votul nu se dă imediat după ce se discută, ci a doua zi. Care este efectul negativ al acestor proceduri? Se diminuează foarte mult impactul dezbaterii politice. În mod normal, atunci când vii la tribuna parlamentului, se presupune că pledezi pentru o cauză în ideea de a-i convinge pe colegii tăi de justeţea punctelor tale de vedere. Or, dacă discuţi azi, faci pledoaria azi, iar votul se va da mâine acest lucru diminuează foarte mult impactul pe care l-ar putea avea pledoaria ta. A doua zi ai o listă de 20 sau 30 de legi, se mai schimbă şi ordinea de zi, nu mai ştii ce votezi, ai 10 secunde să afli la ce număr s-a ajuns, pe lângă faptul că se mai şi schimbă, se fac permutări, ai o secţiune cu legi propuse pentru respingere, o alta cu legi propuse pentru adoptare, şi rişti astfel foarte mult, ca parlamentar, să fi foarte uşor indus în eroare şi foarte uşor confuzat. În plus, e greu să îşi mai aminteşti cine şi ce a spus la legea x, care sunt argumentele şamd. Votul se reduce la conformarea faţă de ceea ce arată mâna liderilor de grup. Însă mersul lucrurilor în parlament ar trebui să fie la un alt standard şi să aibă o altă alonjă democratică. După părerea mea, ar trebui ca votul asupra unei legi să fie dat imediat ce dezbaterea asupra pe acel subiect este finalizată pentru a da un sens mai mare dezbaterilor politice democratice de la tribuna parlamentului.

Puterea: Dar se respectă Regulamentul?  

Remus Cernea: Există un regulament, dar, tocmai, va trebui să lucrăm asupra lui.  Aşadar sunt o serie de lucruri care m-au pus foarte mult pe gânduri, m-au contrariat şi pe care nu le consider corecte. Vreau să văd în ce măsură voi putea să-mi aduc contribuţia la o schimbare pentru a face lucrurile mult mai democratice fiindcă acum senzaţia mea este că nu sunt. Mai bine spus, democraţia este afectată pentru că de multe ori poţi fi uşor indus în eroare.

Puterea: Există interesul de a menţine această stare de lucruri?

Remus Cernea: Este un mod de lucru care s-a permanentizat. A fost tratat cu superficialitate. Din perspectiva puteriieste convenabil şi comod să fie aşa pentru că lucrurile merg mai repede astfel. Adevărat! Merg mai repede dacă ai majoritate cu un procent de 70% care îţi trece orice. Chiar dacă mai sunt şi câteva voci critice rezultatul votului este în final acelaşi. Cred că în alte legislaturi lucrurile mergeau aproximativ la fel. Numai că, acum lucrurile sunt, zic eu, mult mai grave. Avem o majoritate de 70%, hiperconfortabilă, care îşi poate permite să facă absolut orice, în timp ce, dacă ai avea o majoritate fragilă, pentru a-şi trece proiectele ar fi nevoie de discuţii atente cu partenerii mai mici de care ai depinde. Atunci cred că ar fi un grad mai ridicat de democraţie pentru că în acel caz votul majoritar va depinde de negocieri interne. Acum există un bloc de 70% care nu ştiu cât de multe discuţii interne transparente mai are. Dacă s-au pus de acord PNL şi PSD, de regulă, în mod netransparent, trece absolut orice, fără nici o jenă. Singura problemă este uneori la legile organice unde este nevoie de prezenţă masivă în sala de plen. Avantajul unei mari majorităţi este că ar putea să aducă importante reforme într-o societate. Din nefericire această majoritate încă nu a dovedit că este una cu adevărat progresistă şi că va veni cu reforme substanţiale şi bune, novatoare pentru România. Dimpotrivă,această majoritate este un amestec de puncte de vedere progresiste cu unele foarte conservatoare. USL-ul nu are o identitate foarte clară, este un amestec de detoate. De fapt doar un grup mic ia deciziile: liderii.

Puterea: Cum aţi caracteriza perioada de consiliere pentru Guvernul Ponta?  

Remus Cernea: Am încercat să-mi aduc o contribuţie, să-l ajut pepremier să ia decizii mai bine fundamentate şi care să fie influenţate de abordarea mea verde. În acelaşi timp, aceea perioadă de şapte luni a fost pentru mine, trebuie să recunosc, o şcoală politică. Ceea ce am văzut în interiorul Guvernului, în miezul puterii executive, m-a ajutat extraordinar de mult să înţeleg în profunzime modul în care funcţionează politica în România. Am înţeles mult mai bine nişte lucruri, am învăţat multe şi îl respect foarte mult pe Victor Ponta. Cred ca este un premier bun pentru România. Desigur am divergenţe cu premierul pe tema Roşia Montana, pe tema gazelor de şist şi poate vor mai fi şi altele. Însă poţi să respecţi un om, chiar dacă nu eşti de acord cu el în toate privinţele. La Victor Ponta am văzut o capacitate de muncă uriaşă, o rezistenţă extraordinară şi de foarte multe ori am fost plăcut impresionat de inteligenţa şi înţelepciunea unor decizii şi a unor luări de poziţie ale premierului. În acelaşi timp, eu am ieşit din USL, sunt parlamentar de opoziţie. Sunt singurul parlamentar care a plecat de bunăvoie din USL în această perioadă. Mai este Diana Duşa care a fost exclusă din grupul PNL. Dar a fost o perioadă în care am încercat să ajut. Au fost câteva decizii importante la care mi-am adus contribuţia şi în acelaşi timp o şcoală care mă ajută enorm. Victor Ponta a fost foarte deschis. Apreciez foarte mult şi simţul umorului pe care în are premierul. De asemenea, am avut o bună colaborare cu doamna Rovana Plumb, ministrul Mediului.           

Puterea: În privinţa subiectului Roşia Montană este normal să decidă Parlamentul?

Remus Cernea: Guvernul vrea să includă investiţia de la Roşia Montană în Planul Naţional de Investiţii, iar acesta să fie votat de către Parlament. Aici, sigur, Guvernul poate veni cu un astfel de plan. Poate să îl aducă şi în dezbatere parlamentară, dar nici o investiţie nu poate fi făcută dacă se încalcă nişte norme, dacă se încalcă nişte prevederi care protejează mediul, iar în cazul proiectului minier pe bază de cianuri de la Roşia Montană impactul asupra mediului este devastator. Dispar patru munţi. Este şi o problemă de patrimoniu. Se distrug acele galerii romane, medievale. Sunt două mii de ani de galerii acolo! Este şi o problemă de proprietate. Unii oameni din zonă nu doresc să-şi părăsească proprietăţile. În privinţa mediului, există un risc de utilizare a cianurilor. Să amintim accidentul de la Baia Mare din anul 2000 a fost cel mai mare din Europa pe perioada unui deceniu. Peste cine ştie cât timp dacă vom avea un astfel de nou accident cu un impact masiv cine va suport costurile? Ar fi vorba despre un iaz de decantare pentru cianuri întins pe sute de hectare. Am înţeles vreo şase sute de hectare! Ceva uriaş! Ar fi cel mai mare iaz de decantare din Europa din câte ştiu. Ar avea barajul de protecţie de peste o sută de metri înălţime! Eu nu ştiu dacă avem zgârie nori de înălţimea asta în ţara noastră?! Ar fi o serie întreagă de mari probleme. Societatea civilă se va mobiliza, cetăţenii se vor mobiliza. Eu am această speranţă şi convingere că oamenii care se opun proiectului de la Roşia Montană sau gazelor de şist sunt cei care au conştiinţă. Oamenii care luptă din raţiuni de conştiinţă sunt invincibili. Cred că aceşti oameni se pot opune şi pot bloca astfel de proiecte. Ne aşteaptă câţiva ani foarte grei. Sigur că se va veni cu argumentul populist că iată suntem în criză, trebuie să creem locuri de muncă. Da, avem nevoie de investiţii! Sigur că avem nevoie de investiţii, dacă la facem în proiecte din astea economice care distrug totul ca nişte termite, eu le numesc proiecte termită pentru că distrug totul în zonă, preţul este foarte mare. Astfel distrugem zone întregi. Dimpotrivă, ar trebui să insistăm pe proiecte care să ne asigure o dezvoltare sustenabilă, prietenoasă cu mediul. Să creem un cadru bun pentru investiţii verzi. Se poate! România încă are o serie întreagă de atuuri pentru investiţiile străine. Dacă avem un Guvern care se manifestă în mod responsabil faţă de investitori, străinii vor veni. Dacă însă, spre exemplu, în energie avem un ministru, domnul Constantin Niţă, care distruge pur şi simplu investiţiile în surse regenerabile de energie prin schimbarea regulilor în timpul jocului, România va avea de suferit. Anul trecut investiţiile în surse regenerabile au reprezentat aproape jumătate dintre investiţiile străine în România, aproximativ 600 de milioane de euro. Din cauza ministrului Niţă şi a deciziilor Guvernului de a lovi în surse regenerabile de energie aceste investiţii au încetat. Astfel, investiţiile străine în România s-au prăbuşit cu circa 50% pe primele 6 luni, adică exact cu partea pe care o aduceau investitorii în eoliene sau în panouri fotovoltaice. Aşadar, este o chestiune de strategie, de abordare, de viziune politică. Insistăm pe exploatarea iresponsabilă a resurselor şi atunci distrugem Roşia Montană şi tot ce putem cu gazele de şist sau investim într-un tip de economie verde care creează locuri de muncă mai bine plătite şi care cere un anumit nivel de competenţe. Dacă noi construim o economie bazată pe exploatarea resurselor şi atât competenţele cerute vor fi minimale.

Puterea: Potrivit declaraţiei de avere aţi avut venituri de la Hidroelectrica şi Nuclearelectrica, pe care l-ai consiliat? 

Remus Cernea: Nu! Nu le-am consiliat. Aici este o mică eroare apărută în presă. Am fost în Consiliul de Administraţie, ceea ce este altceva. Veniturile unui politician reprezintă o tema legitimă de interes public care trebuie tratată cu maximă transparenţă şi seriozitate. În calitate de consilier de stat am reprezentat Guvernul României în Consiliul de Administraţie  al Hidroelectrica şi în Comisia de Privatizare a Nuclearelectrica. Se atribuie astfel de sarcini consilierilor de stat ai primului ministru. Dacă veţi consulta alte declaraţii de avere ale altor consilieri veţi vedea că au participat în diverse consilii de administraţie sau comisii de privatizare pentru că Guvernul trebuie să fie reprezentat de cineva în astfel de structuri. Consilierii de stat ai primului  ministru sunt un fel de prelungiri instituţionale ale premierului. În această calitate am fost desemnat să reprezint Guvernul. Am fost doi consilieri de stat în consiliul de Administraţie la Hidroelectrica şi doi consilieri în Comisia de Privatizare a Nuclearelectrica. În Comisia de Privatizare a Nuclearelectrica eu am susţinut punctul de vedere al verzilor şi anume că acest obiectiv, care este de importanţă strategică pentru România, nu ar trebui privatizat. În continuare nu sunt de acord şi mi-am expus acest punct de vedere în cadrul dezbaterilor, nefiind singurul pe această poziţie, cu toate că votul majoritar a fost pentru continuarea procesului de privatizare. Eu sper să nu reuşească. Din fericire, Guvernul a reuşit în ultimul an să scoată Hidroelectrica din insolvenţă. Pentru această activitate am primit o indemnizaţie de aproximativ 2400 Ron la Nuclearelectrica pe lună şi de aproximativ 2700 RON pe luna de la Hidroelectrica.


Aparut in:

Ultima modificare in data de :2013-07-16
Citeste si:
Remus Cernea (PV): Ne opunem exploatării gazelor de şist
Camera Deputaţilor: Remus Cernea se retrage din grupul PSD

TAGURI: Remus, Cernea, USL, Parlament





Comenteaza pe facebook




Comenteaza pe site


MYSU
16 Iul 2013

E ok zic sa fiti critic dar de ce nu faceti vb si de faptul k ati fost sustinut de cei pe care azi ii criticati...altfel nu mai aj in parlament.In rest e bine aveti activitati...griji mai nou ciini cmunitari pina mai ieri drept minoritatilor.
Random image



Ultimele stiri







Apa Nova