2016-12-06 10:36

POLITICA


EXCLUSIV. De Crăciun, pierdem raţia de libertate. O lege prin care se mai reparau unele dintre ororile regimului comunist rămâne fără obiect

 |  18:44
EXCLUSIV. De Crăciun, pierdem raţia de libertate. O lege prin care se mai reparau unele dintre ororile regimului comunist rămâne fără obiect

Pe 11 noiembrie 2010, în Monitorul Oficial se publica Decizia 1.358 a CurţiiConstituţionale prin care cel mai important articol din Legea 221/2009 eradeclarat neconstituţional. Cum în Parlament nimeni nu a reintrodus legea îndezbatere, peste 14 zile expiră termenul până la care poate fi pusă în acord cuConstituţia, drept urmare, legea va deveni caducă. Legea 221/2009 era o legeprin care comunismul era condamnat nu doar pe hârtie.

Guvernul a dat, Guvernul a luat

Pe 18 decembrie 2006, preşedintele Traian Băsescu aprezentat în Parlament Raportul Comisiei Prezidenţiale prin care se condamnaregimul comunist din România. De atunci şi până în prezent, condamnarea (pehârtie) comunismului a fost exploatată electoral de preşedinte şi de PDL. Înrealitate însă, condamnarea comunismului este invizibilă, ba mai mult, esteobstrucţionată de actualii guvernanţi.

În 2009, Guvernul Boc se împăuna cu adoptarea Legii 221.Această lege dădea dreptul foştilor deţinuţi politici şi, în general, tuturorfoştilor persecutaţi politici sau urmaşilor lor să solicite prin intermediulinstanţelor de judecată despăgubiri materiale pentru suferinţele îndurate înanii comunismului. În 2010, Guvernul Boc a schimbat foaia. A dat în primăinstanţă OUG 62/2010, prin care limita la 10.000 de euro despăgubirile pentrufoştii persecutaţi politici şi la 5.000 de euro despăgubirile cerute de urmaşiiacestora. Practic, prin această ordonanţă de urgenţă o parte dintre persecutaţiipolitici urmau să nu mai primească nici un leu, deoarece din plafonul stabilitde Guvern se scădeau sumele obţinute în ultimii 20 de ani prin Decretul-Lege118/1880. Această măsură însă nu a fost considerată ca fiind suficientă decătre Guvern, şi, în paralel, prin Ministerul Finanţelor, în sutele de proceseprin care foştii persecutaţi politici cereau despăgubiri, a contestat Legea221/2009 la Curtea Constituţională. În paralel, Avocatul Poporului a atacat OUG62 la CCR.

Perversitatea Curţii Constituţionale

Pe 20 octombrie a.c., Curtea Constituţională declară neconstituţională,în integritate OUG 62/2010, dar Decizia nu este făcută publică. 24 de ore maitârziu, CCR declară neconstituţională teza întâi a punctului a) a art.5 dinLegea 221/2009, adică exact partea din lege prin care foştii persecutaţipolitici aveau dreptul să solicite despăgubiri materiale prin intermediul justiţiei.Abia în această zi se anunţă public cele două decizii. Preşedintele CCR,Augustin Zegrean, susţinea, în ciuda evidenţelor, că „deciziile nu seanihilează una pe cealaltă”, provocând pentru scurt timp euforia în rândul unorziarişti şi analişti politici. În realitate, prima decizie a fost favorabilă foştilorpersecutaţi politici, pentru că nu mai plafona despăgubirile, în timp ce cea dea doua anula posibilitatea solicitării şi obţinerii despăgubirilor. Cu altecuvinte, CCR a lucrat din nou la „turaţie maximă” pentru Guvern. Înceea ce priveşte elementele de neconstituţionalitate găsite Legii 221/2009, maimulţi jurişti le consideră ca fiind total nefondate.

Tăcere în Parlament, tăcere în societatea civilă

ConformConstituţiei, în 45 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial a motivăriiCCR, Parlamentu este obligat să repună legea în acord cu Constituţia. În cazcontrar, articolul (sau articolele) neconstituţional este considerat că nu maiexistă şi dispare din lege. Termenul până la care Legea 221/2009 mai poate fireparată este de 25 decembrie a.c. Este însă practic imposibil - ţinând cont deagenda parlamentară - ca să se mai poată face ceva până de Crăciun. Oricum, din12 noiembrie de când în Parlament legea putea reintra în circuitulprocedurilor, nimeni nu a mai scos un cuvânt despre situaţia ei. Obligaţiarepunerii pe tapet a legii îi revenea Robertei Anastase, în calitate de preşedintăa Camerei decizionale în acest caz. Surprinzător (sau nu) nici o voce dinsocietatea civilă - partea care susţine că se ia la trântă cu comunismul - nu areacţionat până în prezent privind pasivitatea Parlamentului privind Legea221/2009.

Istoric: o lege votată de 99% dintre parlamentari

Legea care se pregăteşte să moară are un istoric agitat.A fost concepută în 2006 de ministrul de atunci al justiţiei, Monica Macovei,dar a fost, pur şi simplu, uitată în sertarele cabinetului ministerial. A fostdescoperită ulterior de ministrul Tudor Chiuariu şi trimisă Parlamentului. Pe12 mai 2008, este adoptată cu o largă majoritate în Senat, după care pe 7octombrie 2008 intră în plenul Camerei Deputaţilor, dar este retrimisă lacomisia juridică la cererea deputatului minorităţii evreieşti, pe motiv că arputea recompensa unele persoane care au avut vederi antisemite. Reintră în plenîn 2009, este adoptată pe 12 mai, cu 212 voturi pentru, 2 contra şi 4 abţineri,iar pe 30 mai 2009 este promulgată de preşedintele Traian Băsescu.

Legea lustraţiei a murit din aceleaşi cauze

Precedentul privind decesul unei legi prin care se puneaîn practică condamnarea comunismului îl constituie celebra Lege a lustraţiei.Tărăgănată ani buni, din cauza opunerii când a PSD, când a PDL, când a ambelorpartide, legea se adoptă cu mare întârziere, în primăvara anului 2010. Estecontestată la CCR de către PSD şi este declarată neconstituţională pe 7 iuniea.c. Motivarea Curţii este publicată în Monitorul Oficial pe 23 iunie 2010 (înalte situaţii, judecătorii Curţii s-au grăbit cu publicarea motivării - n.a.),iar Parlamentul trebuia în 45 de zile să refacă legea. Pe 8 iunie, preşedintaCamerei, Roberta Anastase (cea care şi-a făcut un titlu de glorie prin adoptarealegii), a promis într-o declaraţie dată televiziunilor de ştiri că imediat ceva veni motivarea va lua toate măsurile pentru refacerea legii. Nu a întreprinsînsă nimic, de fapt, Anastase şi nici unul dintre colegii ei de partid nu aumai scos, până astăzi, nici un cuvânt privind Legea lustraţiei. La fel, şi“vajnicul” revoluţionar Teodor Mărieş care a făcut şi greva foamei pentruadoptarea legii nu a mai pomenit ceva despre soarta ei.

Cu ce rămân persecutaţii politici din comunism

Prin iminenta dispariţie a prevederii din Legea 221/2009care le dădea dreptul să obţină despăgubiri, foştii persecutaţi politici dinregimul comunist trebuie să se mulţumească în continuare cu ce le oferăDecretul-Lege 118/1990 (cu modificările ulterioare). Adică, supravieţuitoriiprimesc lunar o indemnizaţie de 200 de lei pentru fiecare an de puşcăriepolitică sau deportare/prizonierat, iar în cazul în care cei în cauză nu maitrăiesc, soţia/soţul supravieţuitor primeşte o indemnizaţie fixă de 200 de leipe lună. Contactat de “Puterea”, actualul preşedinte al Asociaţiei Foştilor Deţinuţi Politici, OctavBjoza, spunea că indemnizaţia pe care o primeşte prin Decretul-Lege 119/1990,cumulată cu pensia sa, „nu depăşeşte pensia pe care o are gardianul care măbătea”. Cu toate acestea, nici AFDPR (de când a murit fondatorul ei, TicuDumitrescu, organizaţia a intrat într-o pasivitate suspectă) nu a reacţionatnici după ce Legea lustraţiei a „murit” şi nici după ce Legea 221/2009 nu a maiintrat în atenţia Parlamentului. Ultima preocupare a AFDPR a fost să protestezepentru schimbarea numelui Alianţei Socialiste în PCR.


Aparut in:

Ultima modificare in data de :638952-02-02



Comenteaza pe facebook




Comenteaza pe site

Adauga un comentariu

Random image