2018-11-20 15:43


Iohannis, mesaj FERM pentru LIBERALI: ”Vreau să am GUVERNUL meu cu PNL”

 |  20:43
Iohannis, mesaj FERM pentru LIBERALI: ”Vreau să am GUVERNUL meu cu PNL”

Președintele Klaus Iohannis le-a spus liberalilor, reuniți în ședința Biroului Executiv de la Sibiu, că nu se va implica în campania pentru europarlamentare și și-a reafirmat susținerea pentru liderul PNL, Ludovic Orban, potrivit unor surse politice, citate de Mediafax.

Potrivit surselor citate, președintele, prezent la ședința liberalilor, le-a spus acestora că Executivul actual este incompetent în organizarea preluării președinției Consiliului UE, în contextul în care este o perioadă esentială, pentru că este vorba despre post- Brexit.Aceleași surse susțin că președintele a afirmat că Ludovic Orban este prietenul său și să fie pus capăt acțiunilor negative la adresa conducerii, pentru că nu este niciun motiv ca Orban să fie înlăturat de la șefia partidului. Totodată, președintele a mai afirmat că nu se va implica în campania de la alegerile europarlamentare și le-a spus celor prezenți "eu vreau Guvernul meu - adică un guvern format din oameni care îmi sunt apropiați în gândirea politică".


Aparut in:

Ultima modificare in data de :2018-08-24

GALERIE MEDIA


TAGURI: iohannis, mesaj, liberali, guvern, sedinta, sibiu
loading...





Comenteaza pe facebook




Comenteaza pe site


CAM GREU!
24 Aug 2018

CE SPECIMENE SUNT ȘI P-ACOLO....PENALI ÎNTRE PENALI! Foști PDL, PSD, ȘI ALȚII! Așa că, unde îi încadrezi? Că-l cameleonici - traseiști! Spunea Anatol Basarb, despre anormalitatea lumii recente (aplicată și dpdv politic) , despre tipologia existentă a omului, din zilele noastre: 1. ZOOMBI; 2. ANIMALICUL; 3. PSIHO-BIO-ROBOTUL; 4. DEMONII-CORPORATIȘTI; 5 UMANII care gândesc, analizează, fac sinteză, posedă inducție, deducție,memorie, imaginație, creație...și 6.DECADENTUL – cu scopul de distrugere și auto-distrugere.
”ROMâNIA LA ORA
24 Aug 2018

consumismului. În România se scrie mult despre ”valorile occidentale”: drepturile omului, societatea civilă, multiculturalism. Europa unită, pe porțile căreia am intrat, ne apare ca o catedrală a democrației, a legalității și a marii culturi. Mulți presupun că românii își vor regăsi, în sfârșit, ”vocația europeană”, odată cu admiterea în U.E. Puțini remarcă o realitate de necontestat: ÎN LUMEA CONTEMPORANĂ, VOCAȚIA EUROPEANĂ SE CONFUNDĂ DIN CE ÎN CE MAI MULT, CU VOCAȚIA CONSUMISTĂ. De la bun început, aparatul represiv al comunismului a avut grijă să înăbușe pulsiunile consumiste comuniste ale populației. Era interzis să-ți procuri marfă occidentală de la ”shop” sau din ”pachet”. Sistemul avea grijă să înlăture orice stimuli externi (reclame occidentale, călătorii în străinătate, ”relațiile cu străinii”), care ar fi exacerbate apetitul românilor pentru produsele de consum. Economia comunistă funcționa într-un singur scop: să ofere tuturor o slujbă. Individul era considerat o simplă unealtă de muncă.
ÎN ROMâNIA,
24 Aug 2018

proiectele faraonice (Canalul Dunăre-Marea Neagră), dezvoltarea monstruoasă a petrochimiei, siderurgiei și a industriei ”constructoare de mașini”, menținerea în activitate a termocentralelor și a minelor ineficiente aveau menirea să producă în mod artificial locuri de muncă. Sfidând cele mai elementare legi economice, comunismul a creat o societate a penuriei permanente în care întreaga populație (cu excepția nomenclaturii comuniste) trăia la limita subzistenței biologice. Incapabil să producă mărfuri de calitate, în cantități suficiente, comunismul a trecut la controlul polițienesc al dorințelor și plăcerilor. Se scrie mult despre controlul totalitar la care era supusă conștiința individuală în communism. MULT MAI PUȚIN ANALIZAT ESTE MODUL ÎN CARE COMUNIȘTII REPRIMAU DORINȚELE STRINGENTE ALE INDIVIDULUI.
PENTRU ”ORGANELE
24 Aug 2018

de partid și de stat”, a jindui la ceva din afara sistemului era illegal. Tot ceea ce ținea de domeniul ”plăcerii” – sexul, muzica, arta, sportul, bunurile de consum din import – ascundea un potențial subversiv. Prăbușirea comunismului în Europa de Est a fost urmată de o adevărată revoluție consumistă. Eliberați din cușca totalitarismului, esticii au echivalat libertatea cu libertatea consumatorului de a-și allege marfa pe care și-o dorește; democrația cu nivelul de trai la ”standarde occidentale”, oriunde în Occident. Din Gulagul communist, memoria colectivă a reținut mai ales aspectele legate de privațiunile materiale, lipsa de confort, restrângerea drastică a posibilităților de relaxare și ”agrement”. Când își amintește de communism, românul evocă cozile la alimente și benzină, frigul din locuințele de la ”bloc”, emiunile propagandistice, ”parțial color”, ale televiziunii, imposibilitatea de a călători în Occident. În ochii multora, ateismul, încălcarea drepturilor și libertăților civice, dezastrul ecologic, distrugerea simțului comunitar, disprețul față de valorile adevărate, crearea ”omului nou”, CINIC și IRESPONSABIL trec pe planul al doilea; marea crimă a comunismului rămâne imposibilitatea de a satisface nevoile materiale ale populației.
ALTFEL SPUS,
24 Aug 2018

restrângerea la maxim a consmului. (Da, acum e INVERS…și e de ”bună-voie”, adică de NEVOIE! Te restrângi pentru că altfel, nu ai cum să te ajungi cu banii… perverse sistemele-astea, oricum s-ar numi ele!) La începutul anilor 1990, am asistat la eliberarea explozivă a dorinței de a consuma. Cum s-au deschis granițele țării, românii au năvălit în Turcia, la cumpărat blugi, haine de piele și spray-uri și alte nimicuri sclipicioase din bazarurile Istanbulului. Comerțul cu marfă ieftină și proastă, de proveniență oriental, a umplut orașele României cu tarabe și ”buticuri”. Revoluția consumistă a început cu micul comerț stradal, importul de rable poluante și telenovele latino-americane. Occidentul și-a făcut simțită prezența mai ales prin produsele-vedetă, hamburgerul de la McDonald, Coca-Cola, Michael Jackson în concert la București, filmele americane. DESCĂTUȘAREA LIBIDOULUI CONSUMIST A MĂTURAT CONSTRÂNGERILE IMPUSE DE VECHEA ”PRODUCȚIE”. MUNCA A DEVENIT FACULTATIVĂ, ÎNTREAGA ȚARĂ INTRÂND ÎN VACANȚĂ.
PROLETARIATUL, AFLAT
24 Aug 2018

în șomaj tehnic, a inaugurat chermeza protestelor. Salariile compensatorii oferite minerilor disponibilizați, au luat calea unui consum aberant (băutură, produse electrocasnice). Puțini au fost cei care au investit într-o afacere. După 1989, prăbușirea producției interne, corupția și măsurile de austeritate impuse României de către Fondul Monetar Internațional au creat un climat de sărăcie generalizată. ÎN MOD PARADOXAL, PAUPERIZAREA POPULAȚIEI A INTENSIFICAT FEBRA CONSUMISTĂ. ROMÂNII S-AU LANSAT ÎNTR-O CĂUTARE FRENETICĂ DE SATISFACȚII MATERIALE; ÎMBOGĂȚIREA RAPIDĂ, PRIN ORICE MIJLOACE, A DEVENIT O OBSESIE NAȚIONALĂ. În societățile postindustriale dezvoltate, consumul este o forță productivă. Creșterea consumului stimulează producția; mărindu-se producția, scade șomajul, iar veniturile populației cresc în mod real. ÎN ROMÂNIA, CONSUMUL NU ESTE SUSȚINUT DE CREȘTEREA ECONOMICĂ. ÎN LOC SĂ ÎNVIGOREZE PRODUCȚIA INTERNĂ, AVÂNTUL CONSUMIST A STIMULAT PRACTICI ANTISOCIALE (DELAPIDAREA, CORUPȚIA) ȘI A DETERMINAT CREȘTEREA EXCESIVĂ A IMPORTURILOR.
MULțI AU CREZUT
24 Aug 2018

în mod naiv că românul, eliberat de vechile prejudecăți și constrângeri, legate de îmbogățire și ”îmburghezire”, va fi motivat să pună osul la muncă, acumulând capital pentru investiții profitabile. S-a presupus că celebra teorie a lui Adam Smith din ”The Wealth of Nations” – indivizii, acționând în interes propriu, contribuie în final la bunăstarea generală a unei societăți – va funcționa și pe plaiurile carpatine. A fost uitat un aspect esențial: pentru filozoful scoțian, INTERESUL EGOIST AL FIECĂRUIA POATE FI BENEFIC PENTRU SOCIETATE, ACOLO UNDE EXISTĂ UN CLIMAT DE REALĂ COMPETIȚIE ȘI UN PUTERNIC SISTEM JUDICIAR. FĂRĂ OCHIUL VIGILENT AL COMPETIȚEI ȘI LEGII, URMĂRIREA STRICTĂ A INTERESULUI PROPRIU (self-interest) DEGENEREAZĂ ÎN AVARIȚIE, RAPACITATE, NECINSTE, FRAUDĂ, ABUZ DE PUTERE (exact cum au făcut politicienii ”noștri”).
”TUNUL”, ”MITA”,
24 Aug 2018

”țeapa”, ”Caritasul”, ”ingineria financiară” NU sunt bolile ”copilăriei capitalismului”, fenomene inerente tranziției spre capitalism. ”Setea de a dobândi bunuri”, ”dorința de profit” și banii, cât mai mulți bani, prin ele însele, nu sunt legate prin nimic de capitalism…. DORINȚA AVIDĂ DE A CÂȘTIGA NELIMITAT NU IMPLICĂ ÎN NICIUN FEL CAPITALISMUL, cu atât mai puțin ”spiritul” său. Capitalismul se identifică mai degrabă cu moderarea rațională a acestei impulsiuni iraționale” afirmă clar și răspicat Max Weber în ”Etica protestantă și spiritul capitalismului”. ÎN OCCIDENT, FRUGALITATEA, ÎNFRÂNAREA ȘI DISCIPLINAREA POFTELOR, ASCETISMUL PURITAN AU STAT LA BAZA CAPITALISMULUI TRADIȚIONAL. Tendințele consumiste erau considerate un adevărat pericol social. În 1898, într-un studiu devenit între timp classic, ”The Theory of the Leisure Class”, Thorstein Veblen critica apetitul consumist al bogaților. Neînfrânarea celor cu dare de mână este emulată de nevoiași, producând inegalitate și nemulțumire socială.
ÎN ”REVOLTA MASELOR”
24 Aug 2018

(1932), Jose Ortega y Gasset avertiza că ”o lume prea plină de posibilități produce malformații”. UNA DINTRE ”MALFORMAȚII” ESTE ”OMUL DE MASĂ”, UN ”ANIMAL MULȚUMIT DE SINE ÎNSUȘI”, INCULT ȘI LIPSIT DE SIMȚUL RESPONSABILITĂȚII (se potrivește și multora dintre noi, dar mai ales politicului). La începutul secolului, în SUA, noii imigranți erau adesea criticați pentru consumul de alcool, iar femeile pentru irosirea banilor pe vestimentația la modă. Acordarea de credite era descurajată. Întâi munceai din greu, economiseai, apoi cumpărai. Chiar un mare capitalist American, Andrew Carnegie, era ”un om în același timp dominant și dezgustat de tendințele sale pecuniare”. În societățile postindustriale avansate, dezvoltarea imperioasă a tehnologiei a permis producerea în surplus și la prețuri accesibile a bunurilor de consum. Ceea ce ieri era considerat obiect de lux, a devenit astăzi obiect de ”primă necessitate”, la îndemâna maselor de consumatori. (În economiile dezvoltate este mai ușor să produci un obiect, decât să-l vinzi).
PRIVILEGIEREA CONSUMULUI
24 Aug 2018

a schimbat radical paradigma socio-culturală. ”Societatea de consum” postmodernă a reușit o ispravă unică în istorie. Energii ( Pulsiuni, dorințe) și valori umane, considerate odinioară potențial-distructive – neînfrânarea, hedonismul, libertatea sexuală, experimentul ludic – au fost assimilate, raționalizate, în final, transformate în stimuli economici. Începând cu anii 1960, în Occident ia naștere o cultură a iraționalității bine temperate menită să promoveze ethosul consumist. Nu există nicio contradicție între hedonismul din sfera consumului și etica instrumentală, ascetică de la baza proceselor de producție (Daniel Bell, în ”The Cultural Contradictions of Capitalism” susține teza contrară). Să nu uităm un aspect esențial: HEDONISMUL ȘI PULSIUNILE IRAȚIONALE NU EXISTĂ ÎN MOD INDEPENDENT, ÎN AFARA CIRCUITULUI PRODUCȚIE/CONSUM. ELE SUNT MEDIATE, MANIPULATE ȘI CENZURATE DE TREI STRUCTURI INTERMEDIARE: BANUL, TEHNOLOGIA ȘI CADRUL JURIDIC
UNII AUTORI
24 Aug 2018

(Baudrillard, Douglas și Isherwood) au remarcat funcția semiotică a bunurilor de consum. PRECUM CUVINTELE PE CARE LE ROSTIM, BUNURILE (pe care le consumăm) NE PUN ÎN RAPORT CU CEI DIN JUR. Consumând, abordăm o atitudine, dăm un anumit sens existenței noastre, ne plasăm într-o anumită poziție socială. În present, limbajul mărfii tinde să devină un limbaj universal și sistem unic de schimb, impunând logica sa celorlalte forme de interacțiune umană. Este un limbaj de semne plate și echivalente, supuse unei circulații permanente. Domenii, odinioară sustrase controlului economiei de piață – religia, cultura, învățământul, relațiile de familie, sexualitatea – sunt în present afectate de consumism. INDIVIDUL ÎȘI DEFINEȘTE IDENTITATEA PRIN ADOPTAREA UNUI ”FEL DE VIAȚĂ”, LIFESTYLE, BAZAT PE MATERIALISMUL SOCIETĂȚII DE CONSUM.
DE PILDă,
24 Aug 2018

inginerul român emigrează în Canada în căutarea unui trai mai bun; îl interesează prea puțin cultura sau drepturile și libertățile civice din acea țară. În ochii românilor, o țară precum Canada apare ca un imens mall în care, odată intrat, renaști în postura de consummator. (Da, dar VINA o poartă tot factorul politic care n-a reușit – de fapt nici nu și-a propus vreodată ca, prin adaptate ori noi viziuni și acțiuni socio-economico-culturale, să DEPARAZITEZE mintea și simțirea românului de tarele comunismului care l-a ținut SCLAV dorințelor dobândirii unor bunuri firești, normale, fără a da iama în ele AVID, cu o insațietate proprie necuvântătoarelor (câinii, mai ales…) dar proprie și oamenilor care au fost privați prea mult timp de bunuri elementare, născuți din generații de înfometați de ORICE…pornind de la mâncare, apă caldă la robinet, lumină, căldură, până la blugi, adidași NIKE sau ADIDAS, fast-food, ori la auto-educație și propria cultură mulțumită informației libere circulante, ori accederea la o anumită formă de învățământ dorită a fi personaliza(n)tă…și-atunci, când zburdă DINCOLO de granițe, pentru român, TOT factorul economic e mai important, chiar dacă legile de-acolo, tradiția, cultura…intră în contradicție cu ceea ce are inoculat LENT dar FERM de-aici, din țară…lucruri care AICI, nici nu le băga „mult în seamă, considerându-le firești…DINCOLO – putând fi minimalizate, modificate șocant sau chiar dispărute! Românii nu se duc DINCOLO de granița cu România DECÂT pentru un trai mai bun dpdv material, puțini sunt aceia care se duc pentru că sunt impresionați de ceea ce reprezintă țara ori locuitorii occidentali… )
ÎNCET, DAR SIGUR,
24 Aug 2018

valorile și idealurile societății civile sunt înlocuite de cele ale societății de consum. Concomitent, ”comunitățile de consumatori” tind să înlocuiască comunitățile umane tradiționale. ”Clasa socială”, ”națiunea”, ”familia” devin structuri din ce în ce mai slabe, incapabile să-l încadreze pe individ. ”Băieții de cartier” din România, care ascultă ”gagsta rap” și imită starurile de la MTV în gesture și îmbrăcăminte, se simt mai aproape de tinerii ”cool” din ”State”, decât de conaționalii lor. Adeseori, integrarea în economia de piață mondializată se realizează prin intermediul ”grupurilor” (etnice, minorități sexuale) formate pe tiparul comunității de consumatori. ”Victima” este individul care odinioară fusese exclus, mai mult sau mai puțin, din sfera consumului (femeile, minoritățile etnice, handicapații, homosexualii, copiii). Prin afilierea la un grup de victime instituționalizate, individual obține avantaje materiale (compensații) care îi permit să devină consummator.
ODATă INTEGRATă
24 Aug 2018

în sistem, ”victima” va fi imboldită să consume din ce în ce mai mult. Consumul însă depinde de puterea de a cumpăra a fiecăruia. Iată de ce, victim, pentru a-și satisface necesitățile, reale sau false, are obligația să devină un producător conștiincios. (Observăm cum mecanismele ”victimizării” operează în mod selectiv. ”Victime” nu sunt africanii din Mali, excluși din circuitele economice ale mondializării; ”victime” sunt femeile occidentale, negrii și mexicanii din SUA, arabii din Franța. Conectarea lor la circuitul producție/consum este necesară pentru crearea noilor piețe de desfacere). Banii pentru consum vor fi asigurați din împrumuturi – ATÂT POPULAȚIA CÂT ȘI STATUL SE VOR ÎNDATORA LA SÂNGE – MUNCA ”LA NEGRU” ÎN STRĂINĂTATE ȘI O INDUSTRIE DE ”ASAMBLARE”.
ATENțIE AICI!
24 Aug 2018

Este EXACT ceea ce se petrece cu România: ROMÂNIA ARE TOATE ȘANSELE SĂ DEVINĂ ÎN URMĂTOARELE DECENII O SOCIETATE DE CONSUM, CU AVANTAJELE ȘI DEZAVANTAJELE PE CARE LE IMPLICĂ ACEASTA. HIPERMARKETURILE VOR ÎMPÂNZI ȚARA, OFERIND SPRE VÂNZARE, APROAPE EXCLUSIV, PRODUSE DIN IMPORT. În sistemul financiar monopolist al tehnoglobalismului, ROLUL ROMÂNIEI VA FI SĂ ÎNGHITĂ O PARTE DIN SUPRAPRODUCȚIA STATELOR AVANSATE, NICIDECUM SĂ DEVINĂ UN PRODUCĂTOR COMPETITIV. Forța de muncă ieftină va fi singurul avantaj real al economiei românești. (așa că, NU MAI VISAȚI la o ”țară ca AFARĂ…” pentru că nu vom fi lăsați, din niciun punct de vedere! Politicul ȘTIE, NATO, U.E. și alți ”parteneri strategici” ȘTIU! Numai o schimbare PROFUNDĂ la nivel de conștiință, la o într-ajutorare între noi, românii, alături de voluntariat, mai putem face CEVA și pentru noi! Vă mai mirați de ce legile sunt strâmbe, de ce se tot modifică Codul Muncii, dar mai ales Codul Fiscal - modificat peste noapte, uneori în câteva zile, pentru ca POLITICUL să ”justifice” astfel, vreo inginerie financiară pentru firmele lui și/sau a multi-naționalelor, NU și pentru proștii de români!)
AGRICULTURA
24 Aug 2018

Pe plan social-economic vor avea loc schimbări massive, în primul rând, în AGRICULTURĂ. Transformarea agriculturii românești într-un ”agro-business”, ce va utilize doar 10% din forța de muncă a țării, implică PAUPERIZAREA A MILIOANE DE ȚĂRANI. IMPORTUL NESTĂVILIT DE PRODUSE ALIMENTARE ȘI AGRO-BUSINESS-URILE VOR RUINA MICILE GOSPODĂRII ȚĂRĂNEȘTI. Drept urmare, TINERII DE LA SATE vor lua drumul străinătății și al marilor orașe unde, VOR DEVENI ȘOMERI, DELICVENȚI sau, în cel mai bun caz, prestatori mărunți de servicii. Prea puțini vor fi țăranii care vor avea inițiativa și capitalul necesar să pună pe roate afaceri prospere. Mi se pare utopică imaginea unei Românii în care fiecare gospodărie țărănească este transformată în pensiune rurală sau fermă de produse biologice. Transformarea unei agriculturi de subzistență într-una de tip industrial, nu poate fi decât dramatică. Din păcate, se pare că tragedia satului românesc începută în communism, nu se va sfârși prea curând.
MARILE ORAȘE
24 Aug 2018

SE VOR SCHIMBA RADICAL. Bucureștiul este un Bangkok al Balcanilor, nicidecum mult visatul ”Micu Paris”. Traficul, poluarea, speculațiile imobiliare au transformat orașul într-o METROPOLĂ HAOTICĂ, dominată de contraste frapante. Mizeria ”asiatică” din cartierele-mahala (Pantelimon) stă alături de luxul ostentativ al ”noilor” zone rezidențiale; ”occidentalismul” impersonal al mall-urilor și ”centrelor financiare” însoțește sărăcia românească de pe străzile lăturalnice. ZONA VERDE A ORAȘULUI, cu parcurile și restaurantele-grădină, s-a restrâns considerabil, ”verdeața” a devenit obiect de lux, destinat consumului celor bogați.
SĂRACI ȘI BOGAȚI,
24 Aug 2018

TINERI ȘI BĂTRÂNI SE PREOCUPĂ DOAR DE PARTEA MATERIALĂ A VIEȚII. BANUL a devenit ETALONUL universal, CRITERIUL DE VALOARE SUPREM, alfa și omega unei societăți în care idealismul se reduce la ”cum să devii milionar în euro”. Individul se definește pe sine prin acumularea și consumul de produse. Tradiția, istoria națională, cu întreaga ei mitologie legată de eroii neamului, religa ortodoxă au început déjà să îndeplinească un rol decorative în formarea personalității individului. Fiecare se raportează la cum și ce consumă; comfortul material devine idealul unei vieți ”împlinite”. ÎN VIITOR, consumismul ca factor fundamental în șlefuirea identității individuale va avea însă un alt înțeles. ”ȘMECHERUL”, ”ȚEPARUL”, ”BARONUL LOCAL” – toți ACEȘTI URMAȘI AI BIȘNIȚARILOR ȘI SECURIȘTILOR NECIOPLIȚI DIN COMUNISM – sunt figuri umane asociate unui capitalism primitiv, dominat de relații sociale de tip tradițional.
”BARONUL LOCAL”
24 Aug 2018

consumă în mod sfidător, sub ochii celor care crapă de foame, ca ”să-l vadă satul”, ”să moară vecinii/dușmanii de ciudă”. BOGĂȚIA ESTE O CHESTIE DE PRESTIGIU ȘI DE PUTERE. Însemnele banului (vile, mașini de lux, amante, prieteni sus-puși) trebuie afișate în public. Transformându-și bogăția într-un spectacol, ”șmecherul” și ”baronul” doresc totuși să-și creeze o ”imagine” pozitivă, jinduiesc după statutul de ”burghezi respectabili”. Iată de ce își cumpără popularitatea prin sponsorizarea evenimentelor culturale și sportive, finanțarea unor chermeze populare, etc. DEȘI INVIDIAT PENTRU PUTEREA SA DE CUMPĂRARE, ”ȘMECHERUL” ZILELOR NOASTRE RĂMÂNE UN TIP RIDICOL, SUPUS OPROBIULUI PUBLIC.
ÎNCET, DAR SIGUR,
24 Aug 2018

consumatorul ideal al Tranziției, încarnat în ”șmecherul” grobian, îmbogățit prin încălcarea legilor, va fi înlocuit de ”specialistul” occidentalizat, cu ochii în laptot și celularul la ureche. Tânăr, ”băiat fin”, educat prin străinătățuri, ”specialistul” va ști să ”funcționeze” într-o economie de piață mondializată. Precum ”baronul local”, va echivala democrația cu prosperitatea materială a unei ”elite”. Spre deosebire însă de îmbogățiții tranziției, ”specialistul” înțelege că vaca (economia) trebuie hrănită pentru a fi mulsă: nu poți consuma mereu fără să produci. Ca să consume trebuie să fii în primul rând un ”hiperprofesionist”, să pozezi ”competențe tehnice”. Consumismul merge mână în mână cu munca disciplinată, de tip birocratic-corporatist ( din bănci, corporații multinaționale, organisemele transnaționale – NATO, U.E.)
MAI MULT, ”SPECIALISTUL”
24 Aug 2018

crede într-o singură realitate: TOTUL, ABSOLUT TOTUL ESTE SUPUS MECANISMELOR PIEȚEI. ”Șmecherul” consumă obiecte-simbol, încercând să imite bogații de pe alte meleaguri (vedete de cinema, marii oameni de afaceri). PRIN CONSUM, ÎȘI DOREA SĂ ÎMBRACE O IDENTITATE DE ÎMPRUMUT, SĂ-ȘI FACĂ O IMAGINE PUBLICĂ, SĂ IMPRESIONEZE O AUDIENȚĂ. Pentru ”specialist”, consumul devine o afacere privată. Dacă ”șmecherul” își petrece vacanța în Tahiti, ca să-și ”dea gata” vecinii și prietenii, ”specialistul” vede în Tahiti o ”marfă” care-l ajută să-și ”construiască” un stil de viață ”adecvat”. A CONSUMA SE DOVEDEȘTE A FI UN PRAXIS, O EXPERIENȚĂ PERSONALĂ. Spune-mi ce mănânci, cum te îmbraci, unde îți petreci vacanțele, ca să-ți spun cine ești! SUBIECTIVITATE GOALĂ, ”specialistul” consummator, nu are o personalitatea bine definită, doar un stil de viață diferit de cel al ”mulțimii”.
ASIMILAREA IDENTITățII
24 Aug 2018

personale cu ”stilul de viață” va avea consecințe majore pe plan cultural. În societățile tradiționale, personalitatea individului era determinată de factori sociali și economici bine definiți precum apartenența națională, educația primită în familie și în școală. Acest ”capital cultural” (Bourdieu) determina rolul individului în societate. ”Stilul de viață” este o construcție subiectivă, schimbătoare, strâns legată de gusturile și preferințele individuale. În societatea de consum postmodernă, individul este liber să-și construiască o lume după gustul său. Nici politicienii, nici familia, nici opinia publică nu-l împiedică să-și definească personalitatea prin intermediul obiectelor și imaginilor de consum. Dacă n-are o lețcaie în buzunar intră într-un magazin ”Hugo Boss” și-și construiește o identitate potențială prin consumul de imagini frumoase. Dacă e bogat, își permite să-și făurească o identitate autonomă, într-un univers alternativ, care să-l izoleze de problemele lumii reale. Granița dintre eu și lumea hipnotică a consumismului dispare; ”omul recent” consumă pentru a-și manifesta ”anticonformismul” și autonomia individuală. ”Consum, deci exist!”
VA FI ROMâNUL
24 Aug 2018

consummator un om cu adevărat liber? Îi va oferi consumismul o autonomie economică reală? Cât de împlinită rămâne o viață ”personală” ”construită” din obiecte, imagini și simboluri ”prefabricate”, în afara Celuilalt, fie el prieten sau dușman? Cum se va simți românul când căruciorul plin de cumpărături va fi singura sa legătură cu lumea și cu sine însuși? Sunt întrebări la care vom fi nevoiți să dăm răspuns cât de curând. Din păcate, în România nu există o critică serioasă a ”delirului achizitoriu”. Dimpotrivă. Cei care te-ai fi așteptat să fie îngrijorați, ”elitele intelectuale” s-au lansat într-o adevărată apologetică a consumismului și aranjamentelor financiar-monopoliste care-l susțin. Dacă ditirambii românești dedicați consumului deșănțat și economismului în general, ar pătrunde pe ”piața de idei” occidentală, ar produce mai mult decât un ”inconfort moral”.
ORICE INTELLECTUAL
24 Aug 2018

cinstit din Vest, fie el de dreapta sau de stânga, s-ar arăta indignat și dezgustat în fața unei asemenea atitudini. Este întristător să constați că cei mai înfocați apologeți ai cangrenei comuniste s-au plasat strategic sub semnul crucii, se pretind ”de dreapta”, citând ad nauseam surse liberale și neoconservatoare pentru a-și justifica opiniile. Mai mult. Ca să preîntâmpine orice trăsărire dizidentă, Mihail Neamțu, un ”intellectual public” pretins evlavios, a încercat chiar o ”critic a criticii consumismului” de pe pozițiile celui care este ”pentru consum, intens, permanent chiar”. Într-un stupefiant ”exercițiu de imaginație” publicat în ”Dilema Veche”, Mihail Neamțu are viziunea lui Ioan Gură de Aur catalizator al comerțului cu biblii și al pelerinajelor religioase! Odată ce sfântul va fi coborât ”din Ierusalismul ceresc în lumea noastră desfrânată”, fantazează Mihail Neamțu, ”comerțul cu Scripturile s-ar intensifica, în timp ce sex-shop-urile ar da faliment. Industria pelerinajelor la locurile sfinte din Siria, Palestina și Asia Mică ar prospera, în deficitul voiajelor pornografice pe ruta Hamburg-Bangkok. Clienții prostituatelor ar înceta să îngrașe PIB-ul național, în timp ce numărul slujitorilor la altare (și, astfel, ar comenzilor de icoane, iconostase, candele) ar crește vertiginos. Consumul n-ar scădea, deși tranzacțiile comerciale ar fi probabil investite cu un plus de sacralitate (și fățărnicie). Pe scurt, capitaliștii adevărați nu se pot teme de un leviathan superior ca Ioan Gură de Aur, așa cum nici acesta din urmă, n-a ignorat în veacul său, potențialul pieței”.
SUB ”EXERCIțIUL DE
24 Aug 2018

strictă imaginație”, Mihail Neamțu ne prezintă de fapt, esența doctrinei neoconservatoare potrivit căreia, nu există incompatibilitate între economia mântuirii și economia globală. Când susțin o asemenea aberație, neoconservatorii, liberalii și alți apologeți ai ”pieței libere” TREC SUB TĂCERE LEGEA FUNDAMENTALĂ A COMERȚULUI: CA SĂ CIRCULE, MĂRFURILE TREBUIE SĂ FIE ECHIVALENTE. Din moment ce pui Biblia în vânzare, ea devine o marfă comparabilă cu marfa din sex-shop. Nicio lege economică nu-l împiedică pe un negustor să aibă un sex-shop în Hamburg și o afacere cu Biblii în Palestina. (….) Transferând legile circulației mărfurilor în afara zonei economice, aplicându-le întregii realități umane, particularitatea concretă este supusă unui regim al echivalențelor universale.
TOT CE EXISTă,
24 Aug 2018

”râul, ramul” devine echivalent prin raportare la o abstracțiune (banul). PERSOANA ÎNSĂȘI SE TRANSFORMĂ ÎNTR-O ENTITATE ABSTRACTĂ ȘI INTERȘANJABILĂ, PUSĂ ÎN ”CIRCULAȚIE” ÎN VIRTUTEA RELAȚIEI SALE ”PRIVILEGIATE” CU ETALONUL UNIVERSAL. Iată de ce tranzacția comercială în ”dezîntrupează” pe om. Supus legilor comerțului, nu te mai raportezi la realitatea concretă a persoanelor și obiectelor, timpului și spațiului, ci la REALITATEA UNIVERSAL-ABSTRACTĂ A BANULUI. Tu însuți devii o abstracțiune. Consumismul este și el o dezîntrupare. Consumatorul modern întreține o relație ”privilegiată” cu Banul, nicidecum cu obiectul de consum, cum crede cu naivitate Mihail Neamțu. ”consum, deci exist!” – dorința nestăvilită de a consuma merge mână în mână cu o indiferență profundă față de obiectele interșanjabile.
MARFA, CA REALITATE
24 Aug 2018

de sinte stătătoare, nu contează. Nu ne ”atașăm” de obiectele consumate. Ceea ce contează este doar procesul de consum și dorințele subiective ale consumatorului monadic, pe care banul le satisface prin intermediul mărfurilor. Iată de ce ”eul” allege, nu înghite orice. Proslăvindu-se prin consum, ”eul” narcisist al postmodernității își dorește mărfuri apetisante, care să-i ofere plăceri instant, fără effort. ”Oferta religioasă” a lui Ioan Gură de Aur nu poate rezista în fața concurenței sex-shop-ului, dacă nu devine atractivă. Ca să crească vertiginous comenzile la icoane, iconostase și candele, Sfântul ar trebui să accepte condițiile ”pieței” globale (de pildă, să stabilească prin cercetări de marketing cărui segment din piața religioasă se adresează) dar, mai ales, să se plieze după dorițele clienților. Într-o lume de consumatori, o minune cerească este un eveniment promoțional, dar nu suficient. Să ne mirăm oare că preoții capitalismului dâmbovițean, șmecherul, fâța și șmenarul, au ajuns să blagoslovească tot ce mișcă în România? Din mijlocul imensului mall numit America mă simt dator să trag un semnal de alarmă. ” (A TREIA FORȚĂ – ROMÂNIA PROFUNDĂ, de Ovidiu Hurdezeu și Mircea Platon).
VICII
25 Aug 2018

Vrea un guvern porto.ka.ca.niu ca si partidul ka.aka.niilor care l-a pus pe tronul pe care se screme sa citească Fițuicile furnizate de oaia țurcană sau de dobrovolskaia ....
DOBROVOLSKAIA PRAVDA!
25 Aug 2018

vreau un guvern al ,,mau''sa anulez legile offshore si toate legile care il asupresc pe strain Osa ti dam un guvern mare mare n ai sa l poti duce bai kulaie prostu !hi !hi!hi!
Random image



Ultimele stiri






loading...