2016-12-04 10:30

POLITICA


Islandezii au refuzat să plătească “păcatele” băncilor. Marea Britanie şi Olanda dau în judecată Islanda pentru bani

 |  17:39
Islandezii au refuzat să plătească “păcatele” băncilor. Marea Britanie şi Olanda dau în judecată Islanda pentru bani

Guvernele Marii Britaniişi Olandei se pregătesc să dea în judecată Islanda pentru a recupera patrumiliarde de dolari pierduţi atunci când sistemul bancar al ţării s-a prăbuşit,în 2008, şi a determinat o criză economică fără precedent. Decizia intervine dupăce islandezii au respins prin referendum un plan de rambursare a banilor, cu59% din voturi împotriva şi 41% susţinere. Autorităţilebritanice s-au declarat "dezamăgite" de votul islandezilor şi susţin căproblema se va rezolva la tribunal, în timp ce ministrul olandez de finanţe a avertizatcă vremea negocierilor s-a încheiat.

Atuncicând sistemul bancar isalndez s-a prăbuşit, aproape 400.000 de deponenţibritanici şi olandezi au fost despăgubiţi de guvernele lor, care în prezent îşicer banii înapoi, iar Islanda trebuie să decidă cum să ramburseze banii. Darislandezii au refuzat pentru a doua oară să plătească pentru eşecul sistemuluibancar al ţării, după referendumul organizat la sfârşitul săptămânii trecute. Circa 230.000 de alegători au fost chemaţi să se pronunţe, pentru a douaoară în decurs de un an, în legătură cu acordul Icesave, banca online al căreifaliment a afectat aproape 340.000 de depunători britanici şi olandezi. Înmartie 2010, islandezii au respins deja masiv, în proporţie de 93%, acordulIcesave într-o variantă care era mai puţin favorabilă Islandei. Noul acord,supus sâmbătă referendumului, i-ar fi permis Islandei o eşalonare a plăţilorpână în 2046, la o rată a dobânzii de 3% pentru 1,3 miliarde de euro pentruOlanda şi 3,3% pentru 2,6 miliarde de euro pentru Marea Britanie. Premierulislandez, Johanna Sigurdardottir, a declarat că respingerea planului înseamnă"că a fost aleasă cea mai proastă opţiune" şi că ţara este divizată.Analiştii consideră că rezolvarea acestui dosar este vitală petru refacereaeconomică a Islandei, pentru că ar permite ţării să se întoarcă pe pieţele financiarepentru se finanţa. De asemenea, chestiunea este privită drept foarte importantăpentru şansele Islandei de a adera la UE.

Momentul zero al litigiului

Problemeîn Islanda au început în octombrie 2008, când sistemul bancar islandez, alecărui active reprezentau de zece ori Produsul Intern Brut al ţării, s-aprăbuşit, antrenând devalorizarea monedei naţionale, o criză economică fărăprecedent şi căderea guvernului. Băncile islandeze Kaupthing, Landsbanki şiGlitnir, naţionalizate de urgenţă pentru a evita colapsul ţării, au fostacuzate că au făcut împrumuturi dubioase peste capacitatea lor principaliloracţionari ai băncilor. Situaţia băncii islandeze Landsbanki, care deţineaconturi de economii în Marea Britanie şi Olanda sub numele "Icesave",a antrenant după sine pierderi de circa 4 miliarde de euro cetăţenilorbritanici şi olandezi, compensaţi ulterior de guvernele naţionale, care auobţinut promisunea legislativă de la parlamentul islandez pentru despăgubireacelor doua ţări. Dar preşedintele Olafur Ragnar Grimsson a refuzat să semnezelegea, urmarea fiind organizarea primului refedendum, din martie 2010. Crizadin Islanda a anternat după sine şi acuzarea fostului premier al ţării, GeirHaarde, după ce parlamentul l-a trimis în faţa judecătorilorpentru că nu a împiedicat prăbuşirea financiară a Islandei, în 2008.


Aparut in:

Ultima modificare in data de :639243-07-24



Comenteaza pe facebook




Comenteaza pe site

Adauga un comentariu

Random image