2016-12-06 23:58

POLITICA


Lecţia de economie predată Europei de Argentina

 |  15:13
Lecţia de economie predată Europei de Argentina

Criza datoriilor a provocat o reacţie de contractare impusă asupra economiei de către liderii politici care au implementat măsuri dure de austeritate în statele afectate. Începând cu Grecia, apoi Irlanda şi Portugalia, planurile de reduceri ale cheltuielilor publice au fost treptat adoptae şi de state care contribuie consistent la creşterea economică globală.

Decidenţii politici din Spania şi Italia, urmaţi apoi de cei din Franţa, respectiv Statele Unite ale Americii au concluzionat că metoda principală pentru reducerea datoriilor şi a evitării intrării în incapacitatea de plată a statelor o reprezintă economisirea prin tăieri abrupte ale cheltuielilor. În ciuda avertismentului unui segment important al investitorilor, care au subliniat că aceste măsuri vor conduce spre recesiune şi nu vor contribui la revenirea creşterii economice susţinute, valul de austeritate a cuprins aproape întreaga Europă, iar indicatorii economici confirmă revenirea unui nou val de recesiune globală începând cu ultimul trimestru din 2011 sau cel târziu cu primul din 2012.

Morţii nu pot plăti datoriile

În urmă cu un deceniu, Argentina devenea statul care anunţa cea mai gravă încetare de plăţi din istorie, reuşind însă să iasă din criză fără a aplica măsuri de austeritate asemănătoare cu cele instaurate în zona euro, se arată într-un material realizat de AFP. Preşedintele Argentinei, Cristina Kirchner, a afirmat că actuala criză din euro este „o ilustrare a Argentinei anului 2001”. Statul sud-american a ales să adopte o politică de relansare a consumului, bazată pe creditarea cu dobânzi reduse şi multiplicarea subvenţiilor. Astfel, începând cu 2003, media creşterii economice s-a situat la 8%, iar rata şomajului a rămas stabilă în jurul valorii de 7%. „Am spus atunci că morţii nu-şi pot plăti datoriile şi că primul lucru pe care trebuie să-l facem este să reluăm creşterea economică”, a declarat actualul şef de stat al Argentinei, nimeni alta decât soţia preşedintelui care a implementat aceste măsuri în timpul mandatului deţinut între 2003 şi 2007, Nestor Kirchner.

Planul salvator, doar o soluţie particulară?

Soluţiile pentru ieşirea din criză a Argentinei au apărut mai degrabă ca un plan B, aplicat după refuzul de a implementa măsuri de austeritate impuse de Fondul Monetar Internaţional, în schimbul acordării de împrumuturi. De altfel, actualul director al FMI, Christine Lagarde, respinge comparaţia dintre salvarea Argentinei şi situaţia actuală din zona euro. „Legarea monedei naţionale de dolar nu este acelaşi lucru cu o uniune monetară profund integrată”, a declarat aceasta, arătând că statele euro sunt susţinute totodată de partenerii lor din zonă.

Argentina a încercat să păstreze paritatea 1 peso = 1 dolar, a acceptat planul de austeritate al FMI-ului şi s-a confruntat cu o lungă perioadă de recesiune şi cu o rată a şomajului în creştere. După ce populaţia a retras 22 de miliarde de dolari din bănci în decursul a numai 3 luni, pe data de 1 decembrie 2001, guvernul de la Buenos Aires anunţa celebrul „coralito“, îngheţarea tuturor depozitele bancare pentru a împiedica retragerea şi a restului de 70 de miliarde de dolari rămaşi în sistemul bancar, ceea ce ar fi condus la falimentul băncilor. Această decizie a declanşat cea mai gravă criză economică şi socială din această ţară.

Ulterior, FMI a renunţat să acorde Argentinei împrumutul de 1,26 miliarde de dolari, iar pe 23 decembrie 2001, statul sud-american a anunţat că a intrat în încetarea plăţilor, cu o datorie de 100 de miliarde de dolari. Accesul Argentinei pe pieţele financiare a fost blocat, astfel că guvernul de la Buenos Aires a trebuit să găsească soluţii pentru autofinanţare, fapt care a condus inclusiv la naţionalizarea sistemului privat de pensii. Cheltuielile publice au crescut cu 35% datorită expansiunii politicii de subvenţii, iar inflaţia a atins o cotă anuală de 25%. Ulterior, Argentina şi-a impus propriile condiţii în faţa creditorilor, obţinând o reducere cu 75% a datoriei. Iar acum, la 10 ani de la declanşarea crizei, se poate spune că planul de ieşire din criză a reuşit.


Aparut in:

Ultima modificare in data de :639269-01-25

TAGURI: morti, datorii, planuri, datorii



Comenteaza pe facebook




Comenteaza pe site

COSTEL POPESCU
18 Dec 2011

Si Romania a facut la fel intre cele doua razboaie mondiale:"Ce a facut Statul ca economia sa isi revina? • Masuri protectioniste: - cresterea tarifelor vamale si restrangerea importurilor la bunurile de consum care puteau fi produse in tara, - acordarea de prime de export, - incurajarea industriei electrotehnice, - acordarea unor avantaje fiscale • Masuri legislative Decretul-lege pentru incurajarea industriei nationale si „Decretul privitor la infiintarea de fabrici pentru produse nefabricate in tara“ din 31 iulie 1936, asigurand conditii avantajoase pentru importul de utilaje si materii prime, ca si dreptul de monopol pe o perioada de 16-36 luni asupra pietei de desfacere intreprinderilor ce fabricau articole de mare tehnicitate. Drept rezultat, in perioada urmatoare a avut loc o crestere a numarului de companii, iar comertul s-a intensificat. Protectia vamala a fost ridicata pentru unele produse la cote care faceau greu accesibil importul de produse fabricate similare straine. Taxele vamale la marfurile de import au crescut in anul 1938 cu 84% fata de anul 1929, iar peste 90% din intregul import a fost supus controlului de stat. Au fost reduse taxele vamale la o serie materii prime, masini si instalatii. • In comertul exterior Pentru echilibrarea comertului exterior, protectia vamala a fost ridicata pentru unele produse la cote care faceau greu accesibil importul de produse fabricate similare straine. Taxele vamale la marfurile de import au crescut in anul 1938 cu 84% fata de anul 1929, peste 90% din intregul import fiind supus controlului de stat. In acelasi timp, au fost reduse taxele vamale la o serie de produse necesare industriei, precum materii prime, masini si instalatii In relatia cu bancile:Debitorii agricoli capata o reducere de 50% din totalul datoriilor, iar datornicii care isi lichidau creditele in decurs de doi sau cinci ani beneficiau de reduceri suplimentare, de 70% si respectiv 60% din totalul datoriilor. Concluzie: Degeaba faci curbe de sacrificiu daca nu le insotesti cu politici fiscale si de investitii care sa sprijine efortul." Cu 5 miliarde de eur cumparam licente de tractoare, combine, camioane, autobuze, tramvaie, eoliene, solare, sere, irigatii, utilaje de terasament etc si ne apucam de munca. CAR-ul si CEC-ul salveaza Romania sunt 24 de miliarde eur la populatie si daca le daum dobanzi real pozitive vor investi in Romania fiecare leut din leafa. Daca vand o garsoniera si pun banii la CEC cu dobanda de 8% primesc 200Eur pe luna dobanda ! nu va tenteaza asta?

Adauga un comentariu

Random image

Citeste si...

ING: Unul din cinci români a acumulat datorii în urma cheltuielilor de Crăciun Unul din cinci români a acumulat anul trecut datorii în urma cheltuielilor de Crăciun, iar unul... 05 Dec 2016 | (0)
Noi reglementări pentru insolvență și ștergerea datoriilor Comisia Europeană a propus un proiect de directivă privind insolvența, oferind companiilor... 22 Noi 2016 | (0)