2018-05-25 13:50


UPDATE. Mişcarea Populară a fost înregistrată marţi ca partid politic

 |  10:43
UPDATE. Mişcarea Populară a fost înregistrată marţi ca partid politic

UPDATE, ora 15.22: Partidul Mişcarea Populară (PMP), a cărui cerere de înregistrare a fost depusă, marţi, la Tribunalul Bucureşti, va participa la alegerile europarlamentare de anul viitor, a declarat, marţi, pentru Agerpres, preşedintele comitetului de iniţiativă de la nivelul judeţului Botoşani, fost preşedinte al Consiliului Judeţean, Mihai Ţâbuleac.

'Prima ţintă a PMP o reprezintă alegerile europarlamentare din 2014', a afirmat Ţâbuleac, care a fost, până anul trecut, prim-vicepreşedinte al filialei din Botoşani a Partidului Democrat Liberal (PDL).

Potrivit acestuia, noua formaţiune politică este deschisă 'tuturor românilor', nu doar foştilor sau actualilor membri ai PDL.

În ceea ce priveşte doctrina creştin-democrată şi liberală a PMP, Ţâbuleac a spus că 'o doctrină nu reprezintă proprietatea cuiva', ci doar 'nişte principii la care şi PMP aderă'.

Partidul Mişcarea Populară va avea o filială şi în Republica Moldova, a declarat marţi preşedintele interimar al formaţiunii, deputatul Eugen Tomac.

 "În mod cert, Partidul Mişcarea Populară va avea o filială în Republica Moldova pentru că, aşa cum am anunţat de la început, acordăm o atenţie sporită relaţiei cu Republica Moldova. Probabil în următoarea perioadă vom anunţa exact şi când se va înfiinţa filiala din Republica Moldova. De altfel, noi avem în programul nostru, al PMP, un obiectiv foarte clar: milităm pentru integrarea europeană a Republicii Moldova, pe principiul 'două state, acelaşi popor'", a spus Tomac, în conferinţa de lansare a Partidului Mişcarea Populară.

Întrebat dacă preşedintele Traian Băsescu a agreat desemnarea sa ca preşedinte interimar al PMP, Tomac, fost consilier prezidenţial, a spus doar că relaţia sa cu şeful statului a rămas la fel ca înainte.

La rândul său, preşedintele Fundaţiei Mişcarea Populară, Marian Preda, a susţinut că propunerea pentru ca Tomac să fie preşedintele interimar al PMP a venit de la membrii fondatori ai fundaţiei.

"Eu l-am contactat pe domnul Tomac şi l-am invitat la discuţii şi i-am făcut propunerea. Sigur că, în virtutea relaţiilor pe care le avem cu domnul preşedinte, l-am informat pe domnul preşedinte Traian Băsescu în legatură cu propunerea noastră. Dar, domnul preşedinte nu s-a implicat absolut deloc în desemnarea membrilor din comitetul de iniţiativă al partidului", a mai spus Preda.

UPDATE, ora 14.00: Preşedintele Fundaţiei Mişcarea Populară, Marian Preda, a declarat marţi, într-o conferinţă de presă, că prin înregistrarea la tribunal a Partidului Mişcarea Populară s-a născut un viitor partid de guvernământ al României, momentul reprezentând şi o predare de ştafetă către conducerea interimară a PMP, coordonată de deputatul Eugen Tomac.

"Fundaţia Mişcarea Populară este bucuroasă să vă anunţe că dacă ieri s-a născut un viitor rege în vestul Europei, astăzi s-a născut, acum o jumătate de oră, un viitor partid de guvernământ pentru România, Partidul Mişcarea Populară", a declarat Marian Preda.

El a făcut apoi o prezentare a etapelor înfiinţării Fundaţiei Mişcarea Populară, lansată pe 7 aprilie, la Bucureşti.

"În trei luni de zile, fundaţia are multe realizări. Pe 24 aprilie am lansat prima filială, la Constanţa. De asemenea, pe 25 mai, la Timişoara, în urma unui sondaj de opinie, prin care am consultat cei, pe atunci 6.000, de membri ai fundaţiei, am hotărât să lansăm strângere de semnături pentru înfiinţarea Partidului Mişcarea Populară. Semnăturile au fost strânse încă de acum câteva săptămâni. Am avut aproape 50.000 de semnături. Ele au fost depuse astăzi. Între timp, membrii fondatori au înfiinţat 33 de filiale ale fundaţiei în ţară şi în Bucureşti, am pregătit statutul şi programul, am selectat un grup de coordonare naţională a viitorului partid, pe care-l vedeţi alături de mine. Împreună cu domniile lor am definitivat documentele de înfiinţare ale partidului şi listele de semnături", a declarat preşedintele FMP.

Preda a adăugat că evenimentul de astăzi reprezintă o predare de de ştafetă.

"Îmi face o deosebită plăcere să anunţ coordonatorul Partidului Mişcarea Populară, coordonatorul grupului de iniţiativă naţional, domnul Eugen Tomac. O persoană care îndeplineşte cu prisosinţă criteriile anunţate de Fundaţia Mişcarea Populară şi transmise în programul şi în Statutul Partidului Mişcarea Populară", a afirmat Eugen Preda.

Comitetul de Iniţiativă Naţională al Partidului Mişcarea Populară este format din: preşedintele interimar, Eugen Tomac, Teodor Baconschi, Adrian Papahagi, Cristian Petrescu şi Dragoş Ciuparu.

Partidul Mişcarea Populară a depus marţi la tribunal documentele necesare privind înfiinţarea partidului. Au fost strânse aproximativ 50.000 de semnături, conform legii fiind necesare minimum 25.000, din peste 30 de judeţe, având numărul minim de 700 semnături/judeţ, potrivit unui comunicat al FMP, transmite Agerpres.

UPDATE, ora 13.45: Fundaţia Mişcarea Populară a fost înregistrată, marţi, ca partid politic, Eugen Tomac, fost secretar de stat în guvernele Boc şi Ungureanu, fiind liderul formaţiunii până la primul Congres. 

„Partidul nostru este unul de dreapta, care are ca obiectiv să recâştige încrederea oamenilor din această ţară. Suntem şi rămânem partenerii preşedintelui României. Susţinem reformele pe care şeful statului român le-a demarat. Credem că este foarte important ca ţara noastră să fie respectată şi apreciată de partenerii noştri”, a declarat Eugen Tomac la lansarea oficială.

Partidul Mişcarea Populară (PMP) susţine 15 obiective principale în plan politic, economic, social şi administrativ, au declarat liderii săi, transmite B1TV.

Mişcarea Populară va fi înregistrată marţi ca partid politic, urmând să fie condusă până la primul Congres de către deputatul Eugen Tomac.

"Mâine (marţi n.r.) depunem actele pentru înregistrarea partidului. Până la organizarea Congresului, voi coordona activitatea", a declarat luni, pentru Agerpres, Eugen Tomac.

Tomac şi-a înaintat vinerea trecută în scris demisia din Partidul Democrat Liberal (PDL, în Opoziţie), document în cuprinsul căruia a mulţumit colegilor şi conducerii formaţiunii pentru colaborarea avută.

Partidul Mişcarea Populară (PMP) ar urma să promoveze şi să susţină 15 obiective principale în plan politic, economic, social şi administrativ, proiecte anunţate la finele lunii mai de Fundaţia Mişcarea Populară.

La 26 mai, FMP anunţa printr-un comunicat de presă că în urma consultărilor publice avute cu aderenţii Fundaţiei s-au conturat 15 obiective principale pe care la va susţine Partidul Mişcarea Populară (PMP).

PMP urmează să susţină în plan politic consolidarea parcursului de integrare europeană şi euroatlantică a României, fixarea prin Constituţie a numărului de parlamentari la maxim 300 şi a unei singure camere parlamentare, introducerea votului prin corespondenţă pentru toţi alegătorii.

Demersul economic al PMP vizează limitarea prin Constituţie a deficitului bugetar la 3% din PIB şi a unui plafon maxim al datoriei publice de 60% din PIB, alocarea anuală din bugetul de stat a minim 10% pentru investiţii, reducerea impozitelor şi nivelului contribuţiilor sociale şi stabilirea unor raporturi între salarii şi pensii care să stimuleze munca, privatizarea sau management privat pentru toate proprietăţile statului care nu au importanţă strategică, deduceri de taxe pentru angajarea tinerilor şi pentru tinerii sub 35 de ani care încep prima afacere, creşterea ratei de absorbţie a fondurilor europene prin constituirea unei singure entităţi guvernamentale care să gestioneze direct toate programele operaţionale în perioada bugetară 2014-2020.

Partidul Mişcarea Populară va susţine, totodată, în plan social, reducerea drastică a fraudelor şi erorilor din sistemul de plată a taxelor şi impozitelor, dar şi de distribuire a pensiilor, ajutorului de şomaj şi altor drepturi sociale prin informatizarea şi integrarea tuturor acestor sisteme, condiţionarea acordării ajutoarelor sociale în cazul celor apţi de muncă de prestarea unor zile de muncă în folosul comunităţii.

Cât priveşte sistemul public, PMP va avea în vedere debirocratizarea şi depolitizarea administraţiei publice, sistemului de educaţie şi de sănătate şi regiilor autonome; titularizarea angajaţilor din sistemul public strict pe bază de merit, prin concursuri corecte, scoase de sub controlul politicului.

Un alt obiectiv anunţat al PMP este cel de a sprijini regionalizarea, descentralizarea şi eficientizarea sistemului administraţiei publice prin comasarea judeţelor şi comunelor mici, nesustenabile economic, pe ideea că România trebuie să ajungă în timp la maxim o mie de primării.

În ceea ce priveşte agricultura, PMP are ca obiectiv încurajarea producţiei interne de alimente şi facilitarea accesului direct al micilor producători la consumatorii din marile oraşe, precum şi crearea unui sistem de centre de colectare şi depozitare a produselor agricole, în special legume şi fructe.

Totodată, PMP, prin programul politic anunţat de FMP la 26 mai, şi-a propus modernizarea mediului rural printr-un program prioritar de facilitare a accesului la apă curentă, canalizare, gaze naturale şi energie electrică. 


Aparut in:

Ultima modificare in data de :2013-07-23
Citeste si:
DREAPTA: Partidul preşedintelui se naşte, PDL crapă: Tomac, interimar la Mişcare, Mircea Andrei, Gherasim şi 22 de primari pleacă din PDL

TAGURI: miscarea, populara, partid, eugen, tomac





Comenteaza pe facebook




Comenteaza pe site


Random image



Ultimele stiri







Apa Nova