2016-12-04 18:37

POLITICA


Misiune imposibilă. PDL vrea o nouă hartă administrativă. Cele 41 de judeţe pot deveni istorie

 |  19:25
Misiune imposibilă. PDL vrea o nouă hartă administrativă. Cele 41 de judeţe pot deveni istorie

Harta judeţelor României aşa cum o ştim ar putea deveni istorie.Guvernul Boc, preşedintele Băsescu şi PDL au în plan schimbarea administrativăa ţării. Deocamdată, proiectul lor nu este gata. Însă, din declaraţiile lor rezultăcă se doreşte ca România să fie împărţită în opt până la doisprezece regiuniadministrative. Regiunile ar urma să înglobeze mai multe judeţe învecinate şiar fi aproximativ egale ca suprafaţă şi număr de populaţie. Motivul invocat deputere este nevoia unei dezvoltări unitare a ţării. Pentru a fi dus laîndeplinire acest plan, este nevoie de votul parlamentarilor. Iar aici ar puteaexista probleme, întrucât UDMR are o viziune distinctă. În plus, tema trasăriinoii hărţi este intens politizată, Opoziţia nefiind nici ea de acord cuintenţiile PDL.

Dispariţiajudeţelor şi înglobarea lor în opt sau doisprezece regiuni administrative reprezintăplanul pe care puterea îl are în acest moment. Motivele pe care Traian Băsescuşi PDL le invocă: actuala hartă administrativă cu cele 41 de judeţe estedepăşită, nu se pot derula proiecte majore de investiţii, iar zonele ţării sedezvoltă disproporţionat.

Sursa de inspiraţie

Coaliţia nu areîncă finalizată o hartă a viitoarelor regiuni administrative. Nici cine le vaconduce şi cum se vor numi ele nu se ştie. Însă, o sursă de inspiraţie oreprezintă actuala hartă a celor opt euroregiuni de dezvoltare. Acesteareprezintă nişte subunităţi virtuale ale României, create în 1998, în scopuladerării la Uniunea Europeană. Ele nu au nici un statut administrativ,neavând un consiliu legislativ sau corp executiv. Regiunile de dezvoltare nusunt unităţi administrativ-teritoriale, nu au personalitate juridică, fiindrezultatul unui acord liber între consiliile judeţene şi cele locale. Fiecareeuroregiune are câte un consiliu pentru dezvoltare regională, un organism virtualfără personalitate juridică în cadrul căruia se dezbat proiectele de dezvoltareale regiunii. Consiliul menţionat este compus din preşedinţii consiliilor judeţeneale regiunii de dezvoltare şi de câte un reprezentant al consiliilor localemunicipale, orăşeneşti şi comunale din fiecare judeţ al regiunii.

Iată cumarată harta euroregiunilor de dezvoltare.

-Regiuneade Nord-Vest: cuprinde judeţele Bihor, Bistriţa-Năsăud, Cluj,Maramureş, Satu-Mare şi Sălaj. Are o suprafaţă totală de 34.159 km² şi o populaţiede 2.737.400 locuitori.

-Regiuneade Nord-Est: cuprinde judeţele Iaşi, Botoşani, Neamţ, Suceava, Bacău,Vaslui. Are o suprafaţă totală de 30.949 km² şi o populaţie de 3.836.875.

-RegiuneaCentru: cuprindejudeţele Alba, Sibiu, Mureş, Harghita, Covasna, Braşov. Are o suprafaţă totalăde 34.100 km² şi o populaţie de 2.638.809 locuitori.

-RegiuneaVest: cuprindejudeţele Arad, Caraş-Severin, Hunedoara şi Timiş. Are o suprafaţă totală de32.034 km.

-RegiuneaSud-Vest: cuprindejudeţele Mehedinţi, Gorj, Vâlcea, Olt, şi Dolj. Are o suprafaţă totală de31.211 km² şi o populaţie de 2.394.895de locuitori.

-RegiuneaSud: cuprinde judeţele Prahova, Dâmboviţa, Argeş, Ialomiţa,Călăraşi. Giurgiu, Teleorman. Are o suprafaţă de 35.770 km² şi o populaţie de3.458.759 de locuitori.

-RegiuneaSud-Est:cuprinde judeţele Vrancea,Galaţi, Brăila, Tulcea, Buzău, Constanţa. Are o suprafaţă de 35.770 km² şi opopulaţie de 2.932.124 de locuitori.

-RegiuneaBucureşti-Ilfov: cuprinde municipiul Bucureşti şi judeţul Ilfov. Are osuprafaţă de 1.821 km² şi o populaţie de 2.198.285 de locuitori.

Misiunedificilă

O problemă în punerea în practică aproiectului PDL o reprezintă actuala Constituţie. Conform legii fundamentale,teritoriul României este organizat sub aspect administrativ în judeţe, oraşe şicomune. Regiunea ca formă administrativă nu există, iar ea poate fi introdusădoar prin modificarea Constituţiei. Variantă dificilă, având în vedere căpentru schimbarea Constituţiei este nevoie întâi de votul a două treimi dinnumărul total de parlamentari (indiferent de culoarea lor politică), iar apoide votul populaţiei la referendum. O variantă prin care se poate evitarevizuirea legii fundamentale ar fi transformarea celor opt regiuni în judeţeşi desfiinţarea celor actuale.

41 debaroni sunt în aer

Este lesne de intuit că soluţia desfiinţăriicelor 41 de judeţe este şi ea destul de greu de pus în practică, populaţiafiind destul de reticentă în a-şi pierde identitatea judeţeană. În plus, prindesfiinţarea lor, cei 41 de preşedinţi de consilii judeţene îşi pot pierderolul, astfel încât opoziţia lor la schimbare poate face şi mai dificilămisiunea parlamentarilor care le sunt colegi de partide pentru a votapropunerea. Deocamdată nu se ştie ce autoritate va administra viitoareleregiuni. Se vehiculează, totuşi, că PDL va propune partenerilor de guvernare caele să fie conduse de câte un prefect.

Mai mulţibani?

Liderii PDL afirmă căformarea celor opt regiuni administrative reprezintă o condiţie impusă de UEpentru a primi fonduri europene. „Este cusiguranţă o necesitate această reorganizare administrativ-teritorială. De ceeste o necesitate? Pentru că pe exerciţiul financiar 2013-2020fondurileeuropene se adreseazăcătre unităţile teritoriale dinEuropa care corespund ca organizare teritorială regiunilor, şi nu judeţelor cumsunt la noi. Sunt unităţi administrativ-teritoriale care sunt de rang inferiorregiunilor. Asta presupune că dacă România nu face o reorganizare teritorialăîşi asumă ca în acest exerciţiu financiar, deci este vorba de 7 ani, săacceseze mult mai puţine fonduri de la UE, ceea ce nici un politicianresponsabil nu-şi poate asuma un astfel de risc. Dacă plecăm de la criteriileunităţilor teritoriale la nivel european, ne uităm pe nomenclator, eu cred că(e nevoie de, n.r.) minim opt, maxim 12 regiuni, ca să ne încadrăm în acestecriterii”, a explicat Sulfina Barbu, preşedinta Comisiei pentru administraţie aCamerei Deputaţilor.

PSD:Imposibil până în 2015

Opoziţia contestăplanul PDL de reorganizare administrativă, PSD şi PNL susţin că de fapt estedoar o încercare de a manipula electoratul înainte de alegeri. NicuşorConstantinescu (PSD), preşedintele Consilului Judeţean Constanţa, a declaratpentru gandul.info că dacă se schimbă actuala organizare administrativă,România va încălca Tratatul de aderare la Uniunea Europeană. „România,prin Tratatul de aderare la Uniunea Europeană, s-a angajat ca până în 2015 sănu modifice structurile administrative existente până la data aderării, adică 1ianuarie 2007. De aceea, banii europeni sunt pe regiuni, planul operaţionalregional (POR) este pe actualele judeţe şi pe actualele consilii de dezvoltareregională, cele opt care sunt cunoscute. Afirmaţia că reorganizareaadministrativă se va întâmpla înainte de 2015 este o minciună, este o încălcarea Tratatului de aderare al României la UE şi a angajamentelor asumate deRomânia”, a declarat Constantinescu.

UDMRare alte planuri

UDMR are propriulproiect legislativ de reorganizare administrativă, care este depus laParlament. Preşedintele UDMR, KelemenHunor, a declarat marţi că reprezentanţii Uniunii nu au discutat încă înCoaliţie despre reorganizarea administrativă a României. În plus, liderulmaghiar afirmă că proiectul cu opt regiuni este “incoerent” şi că ar fi nevoiede 15-16. „Sunt prea mari, sunt incoerent făcute acesteregiuni, când în 1997-1998 au fost înfiinţate aceste regiuni nimeni nu a ţinutcont de aspecte economice, sociale şi de tradiţii. Nu am discutat ce atribuţiitrebuie luate de la un judeţ şi duse la un nivel superior, dacă va exista unnivel superior. Noi oricum am plecat de la constatarea că celeopt regiuninu sunt coerente şi am avea nevoie de 15-16 regiuni de dezvoltare sau chiar 14,dar trebuie o dezbatere profundă”, a declarat liderul maghiar.


Aparut in:

Ultima modificare in data de :639249-10-09



Comenteaza pe facebook




Comenteaza pe site

Adauga un comentariu

Random image