2017-12-11 15:01


MUNCITORII ŞI ROMII NU NE LASĂ ÎN SCHENGEN. Premierul schimbă tactica

 |  21:00
MUNCITORII ŞI ROMII NU NE LASĂ ÎN SCHENGEN. Premierul schimbă tactica

Odiseea declaraţiilor neinspirate pe tema aderării României la Schengen a continuat luni. La avertismentul ministrului german de Interne, conform căruia Berlinul va utiliza dreptul său de veto la următoarea discuţie privind integrarea României în acest spaţiu, omologul său român, Radu Stroe, a ţinut săconstate căoficialul german „a pierdut ocazia sătacă. Şeful său de partid, Crin Antonescu, a afirmat cănu are nimic săîi reproşeze lui Radu Stroe. Premierul Victor Ponta a pus capac acestei desfăşurări, anunţând căintenţia Guvernului României este de a nu se ajunge la exercitarea de către Germania a dreptului de veto în Consiliul JAI la discutarea aderării la Schengen, la sfârşitul acestei săptămâni. Toatăfurtuna a pornit vineri seara, când ministrul de Externe, Titus Corlăţean, a spus căRomânia poate trăi fărăSchengen.

Ministrul Afacerilor Interne, Radu Stroe, a susţinut luni că omologul german de Interne putea să-şi spună părerea la Consiliul JAI. „Ministrul de Interne al Germaniei a pierdut ocazia să tacă. Urma să se exprime în JAI, unde putea să spună orice; păcat. În sistemul nostru de activitate specifică a Ministerelor de Interne exista o vorbă: că trebuie să păstrezi limita legitimei apărări. Dl ministru a depăşit limita legitimei apărări. Păcat pentru marea Germanie”, a precizat Radu Stroe, la un post tv, conform Agerpres. El a adăugat: „Eu spun că noi am făcut ce trebuia să intrăm în Schengen. Germania se opune. Lăsăm Germania să găsească momentul când va considera ea că trebuie să intrăm în Schengen. Până atunci, ne ocupăm de celelalte priorităţi privind integrarea în UE”, a completat Stroe.

Antonescu: Poate ministrul german s-a pripit

Preşedintele PNL, Crin Antonescu, a declarat luni că aderarea la spaţiul Schengen nu a fost prima prioritate a României, dar că rămâne un obiectiv pentru care ţara noastră a îndeplinit condiţiile. Întrebat dacă ministrul de Interne, Radu Stroe, s-a pripit când a declarat că Germania a ratat ocazia să tacă, şeful PNL a replicat: „De ce nu ne-am pune problema că poate ministrul de Interne al Germaniei s-a pripit anunţând public o poziţie pe care era normal să o anunţe, pentru că este dreptul domniei sale să o facă, la Consiliu. Nu am nimic de comentat, poate doar că nu este vorba de întreaga Germanie, ci de poziţia unui ministru şi, sigur, care angajează poziţia Guvernului federal”. El a subliniat că nu are nimic să-i repoşeze ministrului de Interne.

Ponta: Migraţia muncitorilor şi romii

România nu va solicita în Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne, care se va reuni în 7-8 martie, ca subiectul aderării la spaţiul Schengen să fie supus la vot, după ce Germania şi-a anunţat intenţia de a bloca accesul ţării noastre în această zonă, a declarat, luni, premierul Victor Ponta. „Evident că ne dorim să accedem în spaţiul Schengen, să accedem în spaţiul euro, să facem parte din Uniunea Bancară. Nu se pune problema de a schimba în vreun fel aceste obiective, se pune însă problema de a schimba strategia, pentru că, în ultimii ani, nu doar în 2012, după ce am încheiat toate negocierile în 2004, practic nu s-a mai obţinut nimic din 2005 încoace”, a arătat premierul.

El a mai spus că, din cunoştinţele sale, refuzul aderării României la Schengen vine în urma a două probleme „legitime”, şi anume, migraţia muncitorilor români şi minoritatea romă. D.P.

AVANTAJELE SCHENGEN. Transportatorii şi cetăţenii ştigătimp şi bani

Includerea României în spaţiul Schengen are avantaje clare pentru cetăţeni şi economie. Cum economia de timp înseamnă economie de bani, aderarea la acest spaţiu va însemna că avioanele, trenurile, autocarele, TIR-urile, autoturismele nu vor mai pierde timp la trecerea frontierei, care va semăna cu o călătorie in interiorul ţării. Cel mai mare beneficiu îl vor avea transportatorii care petrec ore în şir în aşteptarea controlului la frontieră. Pe scurt, avantajele sunt:

- ridicarea controalelor între frontierele interne ale statelor membre Schengen;

- trecerea frontierei se poate realiza indiferent de oră şi prin orice loc;

- controalele la frontierele interne Schengen pot fi introduse pentru o perioadă limitată din motive de ordine publică sau securitate naţională, decizie ce este luată la nivelul fiecărui stat membru Schengen.

Odată cu eliminarea controalelor la frontiere pot creşte pericolele pentru securitatea internă a ţărilor implicate prin faptul că, din acest moment, se lasă „cale liberă” infractorilor. Astfel, se impune o cooperare transfrontalieră prin înfiinţarea serviciilor comune ale poliţiei, vămii şi poliţiei de frontieră pentru toate statele contractante, care să aibă ca scop protecţia propriilor cetăţeni.

POVESTEA SPAŢIULUI SCHENGEN. Artizanii libertăţii de mişcare: Helmuth Kohl şi François Mitterrand

Discuţiile de la începutul anilor ’80 privind materializarea ideii de libertate de mişcare a prins contur la o întâlnire. Cancelarul german Helmuth Kohl şi preşedintele francez François Mitterrand s-au întâlnit, în 1984, lângă frontiera franco-germană.

În urma discuţiilor, cei doi lideri au luat decizia de a elimina controalele la frontiera dintre Germania şi Franţa. Viziunea lor a condus într-o primă fază la un acord între Germania, Franţa, Ţările de Jos, Belgia şi Luxemburg, încheiat în 1985 pe nava Astrid, pe râul Mosel, în dreptul localităţii de frontieră Schengen din Luxemburg, după cum menţionează site-ul dedicat al Ministerului Administraţiei şi Internelor.

A urmat semnarea Convenţiei de Implementare a Acordului Schengen, la 19 iunie 1990. În momentul intrării în vigoare, în 1995, au fost eliminate controalele la frontierele interne ale statelor semnatare şi s-a creat o singură frontieră externă unde controalele se desfăşoară conform unui set de reguli clare. Au fost stabilite reguli comune în materie de vize, migraţie, azil, precum şi măsuri referitoare la cooperarea poliţienească, judiciară şi vamală.

Toate aceste măsuri, împreună cu Acordul Schengen, Convenţia de Implementare a Acordului Schengen, deciziile şi declaraţiile adoptate de către Comitetul Executiv Schengen stabilit în 1990, precum şi protocoalele şi acordurile de aderare care au urmat constituie acquis-ul Schengen. Odată cu semnarea Tratatului de la Amsterdam, în 1997, acquis-ul Schengen a fost încorporat în cadrul legislativ şi instituţional al UE.


Aparut in:

Ultima modificare in data de :639873-12-12

TAGURI: Victor_Ponta, Schengen, migratia, muncitori, romi, JAI, Radu_Stroe, Crin_Antonescu





Comenteaza pe facebook




Comenteaza pe site


Random image



Ultimele stiri






Apa Nova