2016-12-05 00:34

POLITICA


O lege pentru creşterea procentelor PDL. Totul despre votul prin corespondenţă

 |  18:08
O lege pentru creşterea procentelor PDL. Totul despre votul prin corespondenţă

Propunând votul prin corespondenţă, MAE dă o mână deajutor PDL la alegerile europarlamentare, la cele prezidenţiale şi la celepentru Parlamentul intern, dacă se va menţine actualul sistem uninominal.

MAE a elaborat un proiect de lege prin corespondenţăpentru românii din diaspora, cu intenţia declarată de a crea condiţiiparticipării la scrutinele pentru Parlamentul intern, pentru alegerileeuroparlamentare şi pentru cele prezidenţiale unui număr cât mai mare dealegători din afara graniţelor ţării. Proiectul în sine nu este unulspectaculos, şi, deşi în aparenţă se poate spune că asigură corectitudineavotării, în realitate nu se poate certifica 100% că nu există posibilitatea defraudă.

Vot direct şi vot prin plic transmis prin poştă

Proiectul de lege prevede două posibilităţi de exercitarea votului: personal, în secţiile de votare organizate în ambasade, oficiiconsulare sau misiuni diplomatice sau prin corespondenţă prin poştă. În cazul ţărilorîn care România nu are nici o reprezentanţă diplomatică, românii de aici îşivor îndrepta voturile spre ţările cele mai apropiate cu astfel de reprezentanţe.

Principala noutate adusă de proiect este aceea aconstituirii unui registru al alegătorilor români din diaspora, care trebuiefinalizat cu 60 de zile înaintea zilei desfăşurării scrutinului. Mai apare canoutate majoră şi existenţa unui atestat de alegător, document ce se trimitecelor înscrişi în registru şi care trebuie să certifice faptul că alegătorulcare îl deţine este cel care şi-a exercitat votul prin corespondenţă; atestatulconţine şi declaraţia pe proprie răspundere a alegătorului că opţiunea saelectorală nu a fost viciată, iar secretul votului nu a fost afectat. Practic,acest atestat este identificat ca fiind elementul care asigură protecţia şicorectitudinea votului. Campanie electorală de 45 de zile şi un termen de 60 dezile înaintea votării pentru definitivarea candidaturilor reprezintă, deasemenea, noutăţi în materie.

Minusurile proiectului de lege

Din punctul de vedere al cheltuielilor, acestea vor fimai mari dacă proiectul MAE va deveni lege. Există mai multe rânduri decorespondenţă între ambasade/oficii consulare şi MAE, Autoritatea ElectoralăPermanentă, Biroul Electoral Central şi MAI şi se utilizează o cantitate uriaşăde hârtie.

Proiectul nu conţine nici o prevedere pentru românii dindiaspora care votează la europarlamentare pentru candidaţi din alte circumscripţiielectorale (o circumscripţie = un stat din UE) sau pentru cei care îşi exercitădreptul de vot pentru parlamentul din ţara de domiciliu – aici este vorba despreromânii care au şi cetăţenia statului respectiv.

În proiect nu sunt prevăzute sancţiuni pentru fraudeleelectorale specifice votului din diaspora, iar existenţa atestatului dealegător nu garantează securitatea votului.

Cea mai gravă prevedere a legii o reprezintă faptul cănumărarea voturilor se face tot în secţiile de votare din străinătate şi nu în ţară,cum ar fi normal. În acest caz, acolo unde partidele de opoziţie nu aureprezentanţi, orice se poate întâmpla la numărătoare.

Ce spun partidele de opoziţie

Apariţia intempestivă a proiectului de vot princorespondenţă a generat numeroase comentarii negative din zona Opoziţiei.Lideri ai PSD şi PNL au susţinut că legea favorizează net PDL. Parţial, argumentelecontestatarilor par valide. La alegerile europarlamentare, PDL va reuşi cuvoturile din diaspora să compenseze pierderile uriaşe de pe teritoriul naţional,acelaşi lucru fiind valabil şi în cazul candidatului pe care PDL îl va aveapentru alegerile prezidenţiale, ambele scrutinuri fiind în 2014. În ceea cepriveşte alegerile pentru Camera Deputaţilor şi Senat din 2012, aici PDL poatefi avantajat doar în situaţia în care se menţine actualul sistem de votuninominal proporţional. În acest caz – din milionul de voturi pro-PDL estimatde analiştii politici – circa 700.000-800.000 de voturi ar completa zestreasăracă estimată că o vor obţine democrat-liberalii în colegiile din ţară. PDLar urma să se afle în situaţia PNL, cu mai mulţi parlamentari intraţi în Camerăşi (mai puţini) în Senat de pe poziţiile 2 sau 3 din colegii. Spre deosebireînsă de PNL în 2008, care a obţinut în jur de 18,5% doar din voturile din ţară,PDL, cu voturile din ţară şi diaspora, ar putea ajunge la un 23-24% nescontatde adversarii politici în acest moment. Or, cu 24%, chiar din poziţia de altreilea partid, dar cu preşedinte la Cotroceni, PDL nu doar că se va salva, darva putea să facă numeroase jocuri. Există un semnal clar că s-ar putea menţineactualul sistem de vot pentru Camera Deputaţilor şi Senat: proiectul de CodElectoral elaborat de tehnicienii Autorităţii Electorale Permanente, aflat şiel în dezbatere publică şi care, pe fond, nu aduce noutăţi în ceea ce priveştesistemul de vot.

PNL şi PSD nu au forţa necesară în acest moment sămodifice sistemul uninominal existent. În ceea ce priveşte declaraţiileliderilor PDL (şi ale lui Traian Băsescu) privind trecerea la uninominalîntr-un tur de scrutin sau în două tururi de scrutin, ele trebuie acceptate subbeneficiu de inventar. Pentru că dacă se va trece la unul dintre cele douăsisteme, atunci PDL nu va avea nici un avantaj la alegerile pentru Cameră şiSenat de pe urma votului prin corespondenţă. În acest caz, PDL ar câştiga detaşatcele 4 colegii din diaspora de la Cameră şi cele două de la Senat, darsurplusul de câteva sute de mii de voturi NU va putea fi fructificat pentrucolegiile din ţară.

Pe ce mizează autorii proiectului de lege

Este de notorietate faptul că PDL a acordat încă din 2008o atenţie majoră procesului electoral din diaspora. În Spania şi Italia, undese află cei mai mulţi potenţiali alegători, PDL controlează aproximativ 90% dinvoturile cetăţenilor români şi moldoveni (care au primit cetăţenia română),având constituite organizaţii care au drept conducători pe liderii celor dinzonă. PSD nu a reuşit să-şi coaguleze structuri importante în diaspora, iar PNL– fapt constatat cu ocazia alegerilor prezidenţiale din 2009 – nu a reuşit nicimăcar să desemneze persoane în secţiile de votare din străinătate. Liberaliis-au bazat doar pe voturile disparate ale românilor cu vederi de dreapta dinGermania şi, parţial, din Benelux (un bazin electoral redus numeric), respectivSUA.

Ce trebuie să facă alegătorii din diaspora care votezăprin corespondenţă

Drept de vot au persoanele care au cetăţenie română şidomiciliul sau reşedinţa în altă ţară.

-În situaţia în care intenţioneazăsă voteze prin corespondenţă, cetăţeanul român din diaspora cu drept de vottrebuie în primul rând să se înregistreze în registrul alegătorilor dinstrăinătate. Înregistrarea se face fie prin corespondenţă, fie direct, laambasadă/oficiu consular. Cererea de înregistrare trebuie să ajungă laambasadă/oficiu consular până cel mai târziu cu60 de zile înainte de alegeri. (Cererea trebuie să conţină copii dupădocumente care să ateste cetăţenia română, respectiv domiciliul sau reşedinţaacestuia în statul respectiv).

-Cu cel mult 15 zileînaintea datei alegerilor, fiecare alegător din diaspora primeşte în plicdocumentele necesare votării – buletinul de vot, atestatul de alegător, unautocolant care ţine loc de ştampilă de vot, un plic mic în care se va punebuletinul de vot, un autocolant cu kinogramă care se foloseşte pe post desigiliu al plicului care conţine buletinul de vot după exprimarea opţiunii, unplic exterior în care se introduce plicul mic care conţine buletinul de vot.

-În ceea ce priveşte votareapropriu-zisă, alegătorul aplică autocolantul cu menţiunea „votat” înpătratul care conţine numele candidatului preferat de pe buletinul de vot, dupăcare introduce buletinul de vot şi atestatul de alegător în plicul mic, dupăcare îl „sigilează” cu autocolantul cu kinogramă şi îl introduce în plicul maimare care urmează să fie trimis ambasadei sau oficiului consular.

-Trimiterea plicului marecătre ambasadă trebuie calculată în aşa fel încât să ajungă la destinaţie înziua votării.

-Costurile trimiteriicorespondenţei se suportă de alegător.

Dinamica voturilor din diaspora la ultimele alegeri

2008: Camera Deputaţilor –20.527; Senat – 20.722

2009: Europarlamentare -14.326

2009: Prezidenţiale – tur I- 95.068; tur II – 147.757


Aparut in:

Ultima modificare in data de :639237-07-05

Mai multe imagini:
O lege pentru creşterea procentelor PDL. Totul despre votul prin corespondenţă
zoom



Comenteaza pe facebook




Comenteaza pe site

Adauga un comentariu

Random image