2016-12-10 07:08

POLITICA


Partidele de extremă-dreapta din Europa încearcă să îşi schimbe imaginea

 |  18:57
Partidele de extremă-dreapta din Europa încearcă să îşi schimbe imaginea

Formaţiunilede extremă-dreapta din Europa încearcă să îşi schimbe imaginea, distanţându-sede trecut şi asumând un discurs identitar de respingere a islamului, chiar dacănu renunţă la exploatarea “rănilor istorice”.

"Asistămla o tentativă a politicienilor de extremă-dreapta de a se distanţa de vechileretorici fasciste şi antisemite", observă Matthew Goodwin, analist laInstitutul britanic Chatham House. "Astăzi suntem diferiţi şi alegătoriivăd acest lucru", afirmă Jimmie Aakesson, în vârstă de 31 de ani, dincadrul partidului Democraţii Suediei. "Noua extremă-dreapta din Europadezvoltă un discurs identitar cu caracter etnic pentru a se adapta la actualeleprobleme ale societăţii", confirmă Magali Balent, expert la FundaţiaRobert Schuman.

FranţuzoaicaMarine Le Pen, în vârstă de 42 de ani, este favorită pentru înlocuirea tatăluisău, Jean-Marie Le Pen, în vârstă de 82 de ani, preşedintele FrontuluiNaţional. Chiar dacă a stârnit polemici deplasându-se în cartiere musulmane dinFranţa, Marine Le Pen "preferă să se demarce de temele trecutului, cum arfi nostalgia faţă de al Treilea Reich", subliniază Magali Balent.

ÎnEuropa de Est, relevă Magali Balent, partidele de extremă-dreapta nu au nici oezitare să exploateze "rănile istorice", iar ostilitatea faţă deminorităţile etnice continuă să fie prezentă. Exemple în acest sens suntderivele împotriva romilor ale ungurului Gabor Vona, liderul Jobbik, şi alebulgarului Volen Siderov, liderul Ataka.

Încursul alegerilor europene din iunie 2009, extrema-dreaptă a depăşit 5% dinvoturi în 13 dintre cele 27 state UE - Olanda, Belgia, Danemarca, Ungaria,Austria, Bulgaria, Italia, Finlanda, România, Grecia, Franţa, Marea Britanie şiSlovacia. În Italia, formaţiunea xenofobă Liga Nordului este principalul aliatal premierului Silvio Berlusconi. Extrema-dreaptă susţine guvernele minoritareîn Olanda şi Danemarca. Uniunea Democratică de Centru din Elveţia şi-aconsolidat poziţia câştigând referendumul "antiminarete" în 2009 şicel pentru expulzarea infractorilor străini în 2010. "Este o mişcareidentitară de reacţie la deschiderea frontierelor la nivel internaţional",explică Magali Balent.


Aparut in:

Ultima modificare in data de :639234-02-01



Comenteaza pe facebook




Comenteaza pe site

Adauga un comentariu

Random image