Preşedintele a sesizat la CCR modificările legilor privind ADMINISTRAŢIA PUBLICĂ şi statutul ALEŞILOR
2018-08-16 05:25


Preşedintele a sesizat la CCR modificările legilor privind ADMINISTRAŢIA PUBLICĂ şi statutul ALEŞILOR

 |  14:42
Preşedintele a sesizat la CCR modificările legilor privind ADMINISTRAŢIA PUBLICĂ şi statutul ALEŞILOR

Preşedintele Klaus Iohannis a sesizat, vineri, Curtea Constituţională cu privire la neconstituţionalitatea Legii pentru modificarea şi completarea Legii administraţiei publice locale 215/2001 şi a Legii 393/2004 privind Statutul aleşilor locali.

“Legea pentru modificarea şi completarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 şi a Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali încalcă dispoziţiile art. 1 alin. (5), ale art. 121 alin. (1) şi (2) şi ale art. 122 alin. (2) din Constituţie. De asemenea, Art. II pct. 5 din legea supusă controlului de constituţionalitate modifică art. 10 din Legea nr. 393/2004, potrivit căruia: «la prima şedinţă a consiliului local sau judeţean, indiferent de tipul acesteia, preşedintele de şedinţă ia act de această împrejurare, care se consemnează în procesul-verbal, după care primarul, respectiv preşedintele consiliului judeţean înaintează instanţei competente solicitarea pentru validarea altui consilier»”, se arată într-un comunicat de presă al Administraţiei prezidenţiale.

Astfel, în forma actuală a Legii nr. 393/2004, consiliul local, respectiv consiliul judeţean, la propunerea preşedintelui de şedinţă, respectiv a preşedintelui consiliului judeţean, adoptă o hotărâre prin care se ia act de demisia consilierului şi declară locul respectiv vacant. Spre deosebire de aceste dispoziţii, în noua redactare se prevede că, deşi preşedintele de şedinţă ia act de demisia consilierului local, primarul - autoritate executivă - înaintează instanţei competente solicitarea pentru validarea altui consilier local.

Conform art. 121 alin. (1) şi (2) din Constituţie, autorităţile administraţiei publice prin care se realizează autonomia locală în comune şi oraşe sunt consiliile locale alese şi primarii aleşi. Consiliile locale şi primarii funcţionează, în condiţiile legii, ca autorităţi administrative autonome şi rezolvă treburile publice din comune şi oraşe.

Preşedintele spune că cele două autorităţi au însă un rol diferit. Astfel, în vreme ce primarul este o autoritate executivă, consiliul local este o autoritate deliberativă, ambele funcţionând ca autorităţi administrative autonome, distincte, motiv pentru care aspectele ce ţin de structura şi componenţa consiliului local - inclusiv procedura pentru sesizarea instanţei cu privire la validarea unui consilier - nu pot fi lăsate exclusiv la aprecierea primarului. Din această perspectivă, preşedintele consideră că atribuţia primarului de a sesiza instanţa pentru validarea unui alt consilier, prevăzută la art. II pct. 5 al legii criticate încalcă dispoziţiile art. 1 alin. (5) raportat la art. 121 alin. (1) şi (2) din Constituţie.

Totodată, sintagma „înaintează instanţei competente solicitarea pentru validarea altui consilier” este imprecisă, neclară, de natură să genereze impredictibilitate în aplicarea legii. Din formularea acestui text de lege nu rezultă cu claritate care sunt criteriile pentru stabilirea consilierului a cărui validare este solicitată, existând riscul de a fi afectată reprezentarea proporţională în consiliul local/judeţean rezultată din alegeri, întrucât nu este clar dacă noul consilier a cărui validare se solicită este primul supleant din aceeaşi formaţiune politică care a deţinut mandatul rămas vacant sau o altă persoană de pe lista de supleanţi, desemnată în mod discreţionar de primar, se arată în document.

În aceeaşi sursă este menţionat faptul că, în conformitate cu art. 100 alin. (33) din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale: „Candidaţii înscrişi în liste, care nu au fost aleşi, sunt declaraţi supleanţi în listele respective. În caz de vacanţă a mandatelor de consilieri aleşi pe liste de candidaţi, supleanţii vor ocupa locurile devenite vacante, în ordinea în care sunt înscrişi în liste dacă, până la data validării mandatului pentru ocuparea locului vacant, partidele politice sau organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale din partea cărora au candidat supleanţii confirmă în scris, sub semnătura conducerilor judeţene ale partidelor politice sau ale organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, că supleanţii fac parte din partidul politic respectiv sau din organizaţia cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale”.

Din această perspectivă, sintagma „solicitarea pentru validarea altui consilier” din cuprinsul art. II pct. 5 din legea criticată nu se corelează cu art. 100 alin. (33) din Legea nr. 115/2015 şi în consecinţă sunt încălcate dispoziţiile art. 1 alin. (5) din Constituţie în componenta referitoare la calitatea legii, prin raportare la art. 121 alin. (1) şi art. 122 alin. (2) din Constituţie referitoare la autorităţile comunale şi orăşeneşti şi la consiliul judeţean.

De asemenea, la art. II pct. 6 al legii deduse controlului de constituţionalitate se prevede că art. 12 din Legea nr. 393/2004 se abrogă. Şeful statului menţionează că art. 12 din Legea nr. 393/2004 reglementează procedura potrivit căreia consiliul local sau consiliul judeţean, după caz, ia act de situaţia de încetare înainte de termen a mandatului consilierilor locali sau a consilierilor judeţeni şi declară vacant/e mandatul/mandatele respectivului/respectivilor consilier/consilieri. De asemenea, acelaşi articol reglementează şi procedura potrivit căreia prefectul ia act de pierderea calităţii de membru al partidului politic sau al organizaţiei minorităţilor naţionale pe a cărei listă a fost ales un consilier local sau judeţean şi declară vacant mandatul consilierului în cauză - pentru situaţia de încetare înainte de termen a mandatului consilierilor locali sau judeţeni, prevăzută la art. 9 alin. (2) lit. h1) din Legea nr. 393/2004.

Coroborând această intervenţie legislativă, de abrogare, cu celelalte modificări operate la art. II pct. 3 - 5, rezultă că prin legea dedusă controlului de constituţionalitate s-a eliminat instituţia juridică a declarării vacanţei mandatului de consilier local/judeţean ca urmare a constatării unui caz de încetare înainte de termen a respectivului mandat, respectiv procedura de validare a unui nou consilier local/judeţean în locul celui căruia i-a încetat mandatul. Prin urmare, din analiza sistematică a modificărilor operate de legiuitor la art. II pct. 3-5 şi art. II pct. 6 rezultă că în toate cazurile de încetare înainte de termen a calităţii de consilier local/ judeţean prevăzute la art. 9 alin. (2) din Legea nr. 393/2004, cu excepţia demisiei, cazul de încetare de drept a calităţii de consilier local/judeţean se constată de judecătoria, respectiv tribunalul în raza căruia se află unitatea administrativ-teritorială, la sesizarea primarului ori, după caz, a preşedintelui consiliului judeţean sau a oricărui consilier.

Preşedintele explică faptul că această constatare a cazului de încetare de drept a calităţii de consilier local sau judeţean, constatarea vacanţei mandatului de consilier local/judeţean, respectiv validarea unui alt consilier local/judeţean în locul consilierului pentru care a încetat de drept mandatul sunt operaţiuni juridice distincte, care dau sens principiului legalităţii în exercitarea calităţii de consilier local/judeţean, respectiv în realizarea competenţelor unor organe colegiale de rang constituţional. Constatarea cazului de încetare de drept a calităţii de consilier local/judeţean presupune o verificare a situaţiei de fapt şi de drept, în timp ce constatarea vacanţei mandatului de consilier local/judeţean presupune o decizie de natură juridică, prin care se constată că un anumit mandat nu mai este ocupat de o anumită persoană pentru care s-a constatat în prealabil că nu mai îndeplineşte condiţiile legale de ocupare a respectivului mandat. Totodată, validarea unui nou consilier local/judeţean reprezintă tot o decizie de natură juridică prin care o nouă persoană dobândeşte în mod legal competenţa de a exercita mandatul respectiv, aspect care atrage după sine un set de atribuţii şi obligaţii stabilit la nivel legal.

„Din acest motiv, considerăm că prin eliminarea etapei constatării vacanţei mandatului şi a validării noului consilier legea criticată consacră un vid legislativ de natură să conducă la încălcarea prevederilor constituţionale ale art. 1 alin. (5) în componenta privind claritatea legii şi securitatea raporturilor juridice prin raportare la prevederile art. 121 alin. (1) şi (2) şi art. 122 alin. (2) din Constituţie. În ceea ce priveşte cazul special al demisiei, art. II pct. 5 din legea criticată prevede că preşedintele de şedinţă ia act de demisia consilierului local/judeţean, după care, primarul, respectiv preşedintele consiliului judeţean înaintează instanţei competente solicitarea pentru validarea altui consilier. În acest caz specific, lipseşte procedura de constatare a vacanţei mandatului de consilier local/judeţean, aspect care trebuie la rândul său apreciat prin prisma argumentelor de mai sus”, precizează preşedintele.

Potrivit sesizării, la art. II pct. 7 din legea criticată se modifică partea introductivă a alin. (2) al art. 15 din Legea nr. 393/2004 în sensul că preşedintele consiliului judeţean este eliminat de la aplicarea prevederilor privind cauzele de încetare de drept a mandatului, înainte de expirarea duratei normale a acestuia.

De asemenea, conform art. 15 alin. (2) din Legea nr. 393/2004, cauzele de încetare de drept a mandatului, înainte de expirarea duratei normale a acestuia, sunt următoarele: demisie; incompatibilitate; schimbarea domiciliului într-o altă unitate administrativ-teritorială; condamnarea, prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă, la o pedeapsă privativă de libertate; punerea sub interdicţie judecătorească; pierderea drepturilor electorale; pierderea, prin demisie, a calităţii de membru al partidului politic sau al organizaţiei minorităţii naţionale pe a cărei listă a fost ales; deces.

”Faţă de dispoziţiile legale menţionate, considerăm că prin modificarea operată la art. II pct. 7 se creează un vid legislativ cu privire la mandatul de preşedinte al consiliului judeţean, autoritate executivă la nivel judeţean, de natură să încalce dispoziţiile art. 1 alin. (5) prin raportare la art. 16 alin. (1) şi (2) din Constituţie, întrucât se creează pentru preşedintele consiliului judeţean un privilegiu prin raportare la primari, consilieri locali şi consilieri judeţeni (toţi făcând parte din categoria juridică a aleşilor locali). Totodată, chiar dacă a obţinut mandatul ca urmare a faptului că a fost validat în prealabil în calitate de consilier judeţean, nu se poate invoca faptul că preşedintelui consiliului judeţean i se aplică cazurile de încetare de drept a mandatului, înainte de expirarea duratei normale a acestuia, aplicabile consilierilor judeţeni. Preşedintele consiliului judeţean este o autoritate publică locală cu rol executiv, distinctă de consiliul judeţean, autoritate publică locală cu rol deliberativ”, se arată în sesizare.

Mai mult, în document se precizează că aceste cauze de încetare de drept a unui mandat se referă la situaţii de fapt şi de drept care au intervenit în exercitarea respectivului mandat, ca atare este fundamental ca pentru preşedintele consiliului judeţean să fie prevăzute distinct cauzele de încetare de drept a mandatului înainte de termen faţă de cauzele de încetare de drept a mandatului consilierilor judeţeni.

Întrucât printre cauzele de încetare de drept a mandatului de preşedinte al consiliului judeţean, legea în vigoare are în vedere: incompatibilitatea; condamnarea, prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă, la o pedeapsă privativă de libertate; punerea sub interdicţie judecătorească sau pierderea drepturilor electorale, eliminarea preşedintelui consiliului judeţean din cuprinsul art. 15 alin. (2) din Legea nr. 393/2004 contravine dispoziţiilor art. 1 alin. (3) şi ale art. 11 alin. (1) din Constituţie, aşa cum au fost dezvoltate în jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materia integrităţii în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice. Astfel, Curtea Constituţională a precizat că exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice trebuie să se realizeze în coordonatele statului de drept.

„Statul de drept presupune, pe de o parte, capacitatea acestuia de a asigura cetăţenilor servicii publice de calitate şi de a crea premisele pentru încrederea cetăţenilor în instituţiile şi autorităţile publice. Aceasta presupune obligaţia statului de a impune standarde etice şi profesionale în special celor chemaţi să îndeplinească activităţi ori servicii de interes public şi, cu atât mai mult, celor care înfăptuiesc acte de autoritate publică, adică pentru acei agenţi publici sau privaţi care sunt învestiţi şi au abilitarea de a invoca autoritatea statului în îndeplinirea anumitor acte sau sarcini. Statul este dator să creeze toate premisele - iar cadrul legislativ este una dintre ele - pentru îndeplinirea funcţiilor statului de către profesionişti care îndeplinesc criterii profesionale şi de probitate morală”, se menţionează în document.

Preşedintele mai spune că Legea pentru modificarea şi completarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 şi a Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali încalcă dispoziţiile art. 1 alin. (5) din Constituţie. Unele dintre dispoziţiile legii deduse controlului de constituţionalitate nu respectă exigenţele impuse de art. 1 alin. (5) din Constituţie în dimensiunea sa referitoare la calitatea legii, aşa cum a fost dezvoltată în jurisprudenţa Curţii Constituţionale. În acest sens, Curtea a reţinut că potrivit art. 8 alin. (4) teza întâi din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative „textul legislativ trebuie să fie formulat clar, fluent şi inteligibil, fără dificultăţi sintactice şi pasaje obscure sau echivoce”, iar potrivit art. 36 alin. (1) din aceeaşi lege „actele normative trebuie redactate într-un limbaj şi stil juridic specific normativ, concis, sobru, clar şi precis (...)”.

„Deşi normele de tehnică legislativă nu au valoare constituţională, prin reglementarea acestora legiuitorul a impus o serie de criterii obligatorii pentru adoptarea oricărui act normativ, a căror respectare este necesară pentru a asigura sistematizarea, unificarea şi coordonarea legislaţiei, precum şi conţinutul şi forma juridică adecvate pentru fiecare act normativ. Astfel, respectarea acestor norme concură la asigurarea unei legislaţii care respectă principiul securităţii raporturilor juridice, având claritatea şi previzibilitatea necesară”, se mai arată în sesizare.

La art. I pct. 2 din legea supusă controlului de constituţionalitate introduce o nouă literă, lit. k), la art. 1 alin. (2) din Legea nr. 215/2001, prin care se defineşte „calculul cvorumului”; astfel, „în toate situaţiile prevăzute de prezenta lege, la calcularea cvorumului se va lua în considerare primul număr natural mai mare decât numărul rezultat din calcul”. Calculul cvorumului implică o operaţiune, iar nu rezultatul acesteia, ce are în vedere stabilirea iar nu calculul cvorumului.

„Din această perspectivă, considerăm că prevederile art. art. I pct. 2 sunt neclare întrucât definiţia are în vedere stabilirea iar nu calculul cvorumului, fiind astfel încălcate exigenţele impuse de art. 1 alin. (5) din Constituţie”, se arată în comunicatul Administraţiei prezidenţiale.

Conform art. I pct. 4 şi pct. 10 al legii criticate - ce modifică art. 30 şi art. 90 din Legea nr. 215/2001 - atât constituirea consiliului local, cât şi constituirea consiliului judeţean se realizează în termen de 30 de zile de la data alegerilor locale. Totodată, conform art. I pct. 3 şi art. I pct. 9 - ce introduce un nou articol, art. 291, respectiv modifică art. 89, ambele din Legea nr. 215/2001 - termenul de validare a mandatelor consilierilor locali şi judeţeni este de 10 zile de la data alegerilor. Hotărârea de validare a mandatelor consilierilor locali şi judeţeni pronunţată de judecătorie sau tribunal, după caz, este supusă apelului în termen de 5 zile de la pronunţare. În lipsa unui termen în cadrul căruia instanţa ierarhic superioară să soluţioneze calea de atac, se poate ajunge la situaţia în care să nu poată fi respectat termenul de 30 de zile de la data alegerilor stabilit pentru constituirea consiliului local/consiliului judeţean. Într-o astfel de ipoteză, prefectul - responsabil pentru convocarea consilierilor validaţi de instanţă - se va afla în imposibilitate de a respecta termenul de 30 de zile pentru constituirea consiliilor locale/judeţene, acestea neputând fi constituite în lipsa a cel puţin două treimi din numărul de mandate de consilieri validate de instanţe. În vederea respectării termenelor stabilite de legiuitor pentru constituirea consiliilor locale/judeţene, era necesară corelarea acestor dispoziţii şi introducerea unui termen de soluţionare a apelului de către instanţa competentă.

Totodată, art. II pct. 1 al legii supusă controlului de constituţionalitate modifică alin. (2) al art. 6 din Legea nr. 393/2004 privind statutul aleşilor locali stabilind că „validarea mandatului de consilier local şi de primar se face de judecătoria în raza căreia se află unitatea administrativ teritorială”.

„În opinia noastră, în ceea ce priveşte materia validării mandatului primarului soluţia legislativă nou-introdusă nu se corelează cu dispoziţii cuprinse în alte acte normative, în ceea ce priveşte termenele. Astfel, potrivit art. 58 alin. (1) din Legea nr. 215/2001: „validarea alegerii primarului se face în termen de 20 de zile de la data desfăşurării alegerilor, în camera de consiliu a judecătoriei în a cărei rază teritorială se află comuna sau oraşul, de către un judecător desemnat de preşedintele judecătoriei, după îndeplinirea prevederilor art. 38 alin. (1) şi (11) din Legea nr. 334/2006, cu modificările şi completările ulterioare»”, se arată în document.

Totodată, potrivit art. 38 alin. (1) din Legea nr. 334/2006 privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale: „în termen de 15 zile de la data desfăşurării alegerilor, mandatarul financiar este obligat să depună la Autoritatea Electorală Permanentă un raport detaliat al veniturilor şi cheltuielilor electorale pentru fiecare partid politic, alianţă politică, alianţă electorală, organizaţie a cetăţenilor români aparţinând minorităţilor naţionale sau candidat independent”, mai precizează sursa.

În caz contrar, mai spune sursa citată, prevederile nou-introduse prin legea criticată la art. 6 alin. (2) din Legea nr. 393/2004 nu asigură respectarea termenului prevăzut la art. 58 alin. (1) din Legea nr. 215/2001. Astfel, neindicarea în cuprinsul art. 6 alin. (2) din Legea nr. 393/2004 a unui termen în care instanţa să se pronunţe cu privire la validarea mandatului de primar, precum şi a unui termen în care să fie soluţionată calea de atac, permite ca termenul de 20 de zile în cadrul căruia trebuie realizată validarea primarului să poată fi depăşit.

„Subliniem că în jurisprudenţa sa, Curtea Constituţională a reţinut că «inconsecvenţe de natură terminologică, omisiuni sau contradicţii cu înseşi textele legii, apte să creeze incertitudine sub aspectul operaţiunilor juridice reglementate, generează o lipsă de coerenţă, claritate şi previzibilitate a normei legale, care este de natură să înfrângă principiul securităţii juridice, sub aspectul componentei sale referitoare la claritatea şi previzibilitatea legii» (Decizia nr. 1/2014 asupra obiecţiei de neconstituţionalitate a Legii privind stabilirea unor măsuri de descentralizare a unor competenţe exercitate de unele ministere şi organe de specialitate ale administraţiei publice centrale, precum şi a unor măsuri de reformă privind administraţia publică, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.123 din 19 februarie 2014)”, mai subliniază acesta.

În art. II pct. 3 modifică alin. (3) al art. 9 din Legea nr. 393/2004 şi prevede: “Încetarea de drept a mandatului de consilier se constantă de către judecătoria, respectiv tribunalul în raza căruia se află unitatea administrativ-teritorială, la sesizarea primarului, ori, după caz, a preşedintelui consiliului judeţean sau a oricărui consilier. Hotărârea primei instanţe este definitivă, general obligatorie, executorie şi se comunică părţilor şi prefectului”.

„Cu privire la forma actuală a art. 9 alin. (3) din Legea nr. 393/2004, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prin Decizia nr. 45/2017, a admis pronunţarea unei Hotărâri prealabile pentru dezlegarea unei chestiuni de drept şi a stabilit că dispoziţiile art. 9 alin. (3) şi (4) şi art. 12 alin. (3) din Legea nr. 393/2004 se interpretează în sensul că în situaţia pierderii de către consilierul local sau judeţean a calităţii de membru al partidului politic sau al organizaţiei minorităţilor naţionale pe a cărui/cărei listă a fost ales, prefectului îi este recunoscută competenţa exclusivă de a constata, prin ordin, încetarea mandatului alesului local, înainte de expirarea duratei normale a acestuia, la sesizarea partidului politic sau a organizaţiei cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale pe a cărui/cărei listă a fost ales consilierul în cauză. Or, prin prezenta intervenţie legislativă se elimină posibilitatea partidului politic sau a organizaţiei cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale pe a cărui/cărei listă a fost ales consilierul în cauză de a solicita încetarea de drept a mandatului respectivului ales local în situaţia pierderii de către acesta a calităţii de membru al partidului politic sau al organizaţiei minorităţilor naţionale pe a cărui/cărei listă a fost ales”, mai arată contestaţia.

De asemenea, spune preşedintele, la art. II pct. 8, legea supusă controlului de constituţionalitate modifică art. 16 din Legea nr. 393/2004. Textul este neclar, imprecis, încălcând art. 8 alin. (4) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă ce prevede: „textul legislativ trebuie să fie formulat clar, fluent şi inteligibil, fără dificultăţi sintactice şi pasaje obscure sau echivoce. Nu se folosesc termeni cu încărcătură afectivă. Forma şi estetica exprimării nu trebuie să prejudicieze stilul juridic, precizia şi claritatea dispoziţiilor”. Or, în cazul art. II pct. 8 din legea aflată la promulgare lipseşte substantivul, nefiind clar ce constată judecătoria.

„Aceleaşi critici sunt aplicabile şi cu privire la dispoziţiile art. II pct. 9 din legea criticată ce modifică art. 17 alin. (1) din Legea nr. 393/2004. Astfel, formularea „preşedintele de şedinţă comunică în scris demisia primarului cu secretarul unităţii administrativ-teritoriale” este neclară. Totodată, sintagma „în vederea sesizării instanţei competente” este neclară şi imprecisă întrucât nu rezultă scopul sesizării instanţei. Acest scop ar putea fi dedus doar prin interpretarea sistematică şi cu bună-credinţă a legii, în sensul în care instanţa astfel sesizată ar urma să constate încetarea de drept a mandatului primarului ca urmare a demisiei, potrivit art. 16 modificat la rândul său de această lege”.

La art. II pct. 10, legea supusă controlului de constituţionalitate introduce un nou alineat, alin. (11), la art. 18 din Legea nr. 303/2004 ce prevede că: „viceprimarii, preşedinţii de consilii judeţene şi vicepreşedinţii consiliilor judeţene sunt în acelaşi timp şi consilieri”.

Pe de o parte, se creează un paralelism legislativ întrucât există dispoziţii legale prin care se prevede expres sau din care rezultă în mod evident faptul că viceprimarii, preşedinţii de consilii judeţene şi vicepreşedinţii consiliilor judeţene îşi păstrează statutul de consilieri locali, respectiv judeţeni, dar exercită mandate distincte, cu atribuţii diferite. Astfel, conform art. 57 alin. (7) din Legea nr. 215/2001 viceprimarul îşi păstrează pe durata exercitării mandatului statutul de consilier local, fără a beneficia de indemnizaţia aferentă acestui statut. De asemenea, conform art. 101 din acelaşi act normativ, preşedintele şi vicepreşedinţii consiliul judeţean sunt aleşi dintre membrii consiliului judeţean, ceea ce presupune existenţa în prealabil a calităţii de consilier judeţean.

Pe de altă parte, textul este neclar, imprecis, de natură să creeze impredictibilitate în aplicare în condiţiile în care legiuitorul utilizează termenul general de „consilieri” şi nu termenul consacrat constituţional şi legal de „consilieri locali şi judeţeni”.

La art. II pct. 13, legea criticată modifică art. 77 alin. (1) din Legea nr. 393/2004, după cum urmează: „consilierii judeţeni şi consilierii locali nu pot lua parte la deliberarea şi adoptarea de hotărâri dacă au un interes personal în problema supusă dezbaterii şi nu vor fi luaţi în calcul la stabilirea majorităţii necesare adoptării hotărârii”. Textul este neclar şi denotă o confuzie între două instituţii juridice diferite, cu semnificaţii diferite, anume între cvorum şi majoritate. Cvorumul se referă la numărul minim de consilieri locali sau judeţeni care trebuie să participe la şedinţele consiliului local sau consiliului judeţean pentru ca acestea să se poată desfăşura în mod legal. Majoritatea se referă la numărul necesar de voturi pentru ca o hotărâre de fie adoptată în mod legal. Or, în condiţiile în care un anumit consilier local sau judeţean nu participă la deliberarea şi adoptarea de hotărâri pentru că are un interes personal, rezultă că acesta nu va putea dezbate şi vota, dar va fi luat în considerare la calculul cvorumului de şedinţă şi va face parte din categoria consilierilor prezenţi.

“Textul este neclar şi prin aceasta încalcă exigenţele art. 1 alin. (5) din Constituţie, întrucât ţinând cont de precizările de mai sus, apar cel puţin două situaţii posibile: (a) fie consilierii judeţeni şi consilierii locali care nu pot lua parte la deliberarea şi la adoptarea hotărârilor nu vor fi consideraţi prezenţi şi, deci, nu vor fi luaţi în calcul pentru stabilirea cvorumului de şedinţă (aspect contrar realităţii prezenţei lor fizice în cadrul şedinţei – cu atât mai mult cu cât pe ordinea de zi pot fi înscrise mai multe proiecte de hotărâri de consiliu, însă doar una sau unele ridică probleme de conflict de interese cu privire la unul sau mai mulţi consilieri); (b) fie vor fi consideraţi prezenţi şi vor fi luaţi în considerare pentru stabilirea cvorumului, dar nu vor putea participa la dezbaterea şi adoptarea hotărârilor dacă au un interes personal, majoritatea necesară pentru adoptarea hotărârilor în acest caz fiind raportată la numărul consilierilor prezenţi, luaţi în calcul şi pentru stabilirea cvorumului”, conchide el.


Aparut in:

Ultima modificare in data de :2018-04-13

TAGURI: ccr, lege, klaus iohannis,





Comenteaza pe facebook




Comenteaza pe site


ALENNA ALISON
13 Apr 2018

Mă simt atât de binecuvântată din nou în căsnicia mea după ce doctorul ODUMODU mi-a adus soțul care sa separat de mine pentru un an bun. Am ALENNA după numele din ROMÂNIA. Chiar dacă am guri peste tot corpul meu, nu va fi suficient să-i mulțumesc doctorului ODUMODU pentru ajutorul său asupra vieții mele. Soțul meu sa separat cu mine de un an și am fost în dureri și agonie fără el. Deci, am căutat ajutor peste tot, dar nimic nu a funcționat până când am vrut să spun doctorul ODUMODU. Mi-am explicat situația și mi-a promis că soțul meu se va întoarce la mine în 48 de ore, până când inima mea încă mai bate pentru el. Am crezut în el și a pregătit o vrajă pentru mine și soțul meu mi-a sunat exact când doctorul ODUMODU a spus. El a pledat și a spus că are nevoie de mine înapoi și acum trăim fericit din nou în ultimele 9 luni. Toți cei de acolo care citesc articolul meu care are nevoie de ajutor ar trebui să-l contacteze ... Emil: drodumodusolutions@gmail.com
ANONIM
14 Apr 2018

CCR ESTE O INSTITUTIE COMPUSA DIN PERVERSI , DEAGOGI , IMORALI............................................
Random image



Ultimele stiri










Apa Nova

loading...