2018-11-15 10:34


UPDATE. Prima MOŢIUNE de CENZURĂ depusă de un PARTID împotriva propriului GUVERN este supusă votului în Parlament, de la ora 11.00

 |  09:53
UPDATE. Prima MOŢIUNE de CENZURĂ depusă de un PARTID împotriva propriului GUVERN este supusă votului în Parlament, de la ora 11.00

Moţiunea iniţiată de către PSD şi ALDE împotriva guvernului Grindeanu va fi dezbătută şi supusă votului, miercuri, de la ora 11.00, în plenul Camerelor reunite ale Parlamentului, SCRIE NEWS.R4O.

UPDATE 13.27 Votul asupra moţiunii de cenzură s-a încheiat. 248 de parlamentari au votat miercuri la moţiunea de cenzură depusă de PSD şi ALDE împotriva prim-ministrului Sorin Grindeanu, fiind astfel îndeplinit cvorumul minim pentru ca procedura să fie validă. Au absentat sau nu au votat 12 parlamentari PSD şi doi de la minorităţi.

UPDATE 12.37 Votul asupra moţiunii de cenzură a început, la şedinţă anunţându-şi prezenţa 385 de parlamentari. Liderul senatorilor PSD Mihai Fifor a citit îaninte textul moţiunii. Votul este secret cu bile. Pentru a trece moțiunea de cenzură este nevoie de minimum 233 de voturi favorabile.

UPDATE 11.14 Moţiunea este citită de către Mihai Fifor, liderul senatorilor PSD. Şedinţa plenului reunit este condusă de către preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu. În banca Guvernului se află doar Sorin Grindeanu, Victor Ponta şi Augustin Jianu.Parlamentarii liberali au venit cu afişe pe care scrie ”Ruşine PSD”.

Premierul Sorin Grindeanu se află în situţia inedită în care se va prezenta în faţa Parlamentului pentru testul votului de încredere cu o bancă ministerială aproape goală, întrucât cvasitotalitatea miniştrilor şi-au anunţat demisiile din Guvern. Singurul care i-a rămas alături din echipa iniţială este ministrul Comunicaţiilor, Augustin Jianu, la care se adaugă Victor Ponta, numit secretar general al Guvernului în locul lui Mihai Busuioc.

Şedinţa va debuta cu o nouă lectură a textului moţiunii de cenzură, aceasta fiind citită prima dată în plen duminica trecută. PSD şi ALDE au finalizat, duminică la prânz, textul moţiunii de cenzură, document care are puţin peste trei pagini şi care se intitulează ”România nu poate fi confiscată! Apărăm democraţia şi votul românilor”.

În moţiune se menţionează că, la cinci luni de la instalarea Guvernului, coaliţia de guvernare a făcut o evaluare a activităţii Executivului, în urma căreia a decis să retragă sprijinul politic acordat Cabintelui. Decizia a dus la demisia a 25 din cei 27 de membri ai Cabinetului, care au înţeles ”corect reponsabilitatea politică ce le revine în cadrul unei democraţii constituţionale”, menţionează textul.

Documentul vorbeşte în continuare de ”Guvernul” Ponta-Jianu-Grindeanu, pe care îi acuză de dispreţ faţă de regulile democratice ale funcţionării instituţiilor.

Iniţiatorii susţin că nu este vorba despre o moţiune PSD-ALDE, ci despre ”un act de responsabilitate politică pe care trebuie să îl facă Parlamentul României pentru a prezerva constituţionalitatea funcţionării democratice a statului, respectarea legii şi a votului cetăţenilor României”.

Moţiunea de cenzură împotriva Guvernului Grindeanu este semnată de 222 parlamentari de la PSD şi ALDE. De la PSD, deputaţii Victor Ponta şi Alin Văcaru au refuzat să semneze. De asemenea, 11 deputaţi PSD nu au fost prezenţi duminică. De la ALDE, lipsesc trei semnături. Pentru ca moţiunea să treacă, este nevoie ca miercuri 233 de parlamentari să voteze în favoarea acesteia.

Şansele de succes ale moţiunii de cenzură sunt greu de evaluat. PSD şi ALDE au împreună 247 de parlamentari, însă este posibil ca o parte dintre aceştia să i se alăture lui Sorin Grindeanu.

În acest moment, PSD are 221 de parlamentari, PNL are 98, USR are 43, UDMR are 30, ALDE are 26, la fel ca PMP, minorităţile au 17, iar alţi 3 parlamentari sunt neafiliaţi. PSD şi ALDE au astfel împreună 247 de parlamentari, peste numărul necesar pentru a dărâma Guvernul, însă nu se ştie cu certitudine numărul celor nemulţumiţi de decizia luată de Comitetul Executiv Naţional de a retrage încrederea PSD în propriul guvern, în urma evaluării iniţiate de către Liviu Dragnea şi prezentată, săptămâna trecută, membrilor CExN de către Darius Vâlcov.


Aparut in:

Ultima modificare in data de :2017-06-21

TAGURI: motiune de cenzura, parlament, psd, guvern, grindeanu, parlament
loading...





Comenteaza pe facebook




Comenteaza pe site


OLGUTZA CU STICLUTZA
21 Iun 2017

Cine a facut parte din acest guvern dezastros? Va spun eu: doar niste neica-nimeni, o adunatura de hoti si de prosti care intr-o tara normala ar fi reprezentat drojdia societatiiI-au mintit pe romani non-stop in cele 6 luni cat au fost la guvernare, au incercat sa legalizeze hotia, sa desfiinteze puscariile si sa isi umple buzunarele cat mai repede. Multi dintre ei aveau mari dificultati in a se exprima corect si coerent in limba romana, dar isi dadeau aere de poligloti pe la reuniunile internationale. Nu ii ducea capul sa faca nimic din proprie initiativa, toti erau manevrati de la spate de fel de fel de grupuri de interese. Insusi Grindeanu era manipulat de un infractor dovedit, condamnat de justitie.//CONCLUZIE...OLGUTZA VORBESTE DESPRE DRAGNEA INFRACTORUL DOVEDIT
I PUSCASU
21 Iun 2017

O provocare cheie la adresa instituţiilor democratice este anticiparea viciilor şi slăbiciunilor potenţialilor lideri. Dacă se doreşte ca democraţiile să treacă cu bine prin furtunile istoriei şi să se limiteze impulsurile de preamărire ale actorilor umani, atunci acestea au nevoie, de instituţii publice puternice şi bine proiectate şi ca “oamenii sa rămană oameni pentru oameni”. “Omul este prin natura sa o fiinţă socială, pe când antisocialul, prin natură, este ori supraom, ori fiară….” a spus Aristotel. Un politician de elită necesar pentru societatea modernă bazată pe cunoaştere trebuie să privească particularul prin prisma generalului şi într-un acelaşi elan de gândire să cuprindă deopotrivă abstractul şi concretul. Trebuie să vadă prezentul în lumina trecutului, pentru scopuri situate în viitor. Nici o parte a naturii umane sau a instituţiilor omeneşti nu trebuie să-i scape cu totul din vedere. El trebuie să fie dezinteresat şi în acelaşi timp să vizeze un scop; să fie distant şi incoruptibil dar cu picioarele pe pământ ca un om de ştiinţă. Printre cele mai frecvente cauze ale alienării, delegitimării şi colapsului democraţiei sunt: – abuzarea procedurilor şi normelor democratice de către oficialităţile guvernamentale şi liderii politici înşişi, astfel încât democraţia începe să fie privită ca o simulare; – adoptarea violenţei politice de către actorii semnificativi care sunt fie marginalizaţi în procesul democratic, fie nerăbdători cu procedurile acestuia; – incapacitatea guvernelor de a decide şi acţiona ca rezultat al fragmentării, polarizării şi impasului politic. Uneori, democraţia pare pur şi simplu copleşită de greutatea problemelor nerezolvate sau este distrusă de incompetenţă, corupţie şi încăpăţânarea liderilor politici rataţi. Totuşi, într-un anumit moment din viaţa lor, cele mai multe democraţii se confruntă c
Random image



Ultimele stiri






loading...