2016-12-08 04:08

POLITICA


Probleme majore pe masa FMI. Europenii şi americanii ar putea bate palma în dauna economiilor emergente

 |  18:41
Probleme majore pe masa FMI. Europenii şi americanii ar putea bate palma în dauna economiilor emergente

Board-ul FMI a lansatdemersurile pentru alegerea unui nou director general. Cei 24 de membri executivi din board, care vor alegesuccesorul lui Strauss-Kahn, au avut o discuţie preliminară, vineri, la sediulFMI din Washington. Conform procedurii aprobate de board-ul FMI,nominalizările pentru ocuparea poziţiei de director general vor fi făcute înperioada 23 mai - 10 iunie. În cazul în care vor fi mai mult de trei nominalizări, numele candidaţilor vorrămâne secrete, până ce „board-ul FMI va reduce lista la trei candidaţi, luândîn considerare profilul acestora, fără a exista preferinţe de ordin geografic”,potrivit comunicatului transmis dedecanul Consiliului Executiv al FMI, Shakour Shaalan. Deşi decizia menţineriicandidaţilor pe listă poate fi luată cu majoritate de voturi, „obiectivul esteca lista scurtă să fie adoptată prin consens” şi se va baza pe sprijinul primitdin partea directorilor Fondului, având în vedere ponderea de vot în cadrulFMI. După adoptare, lista cu trei candidaţi va fi făcută publică de către FMI. Ţările industrializate dezvoltatedeţint controlul în prezent, cu aproximativ 57% din drepturile de vot în cadrulFMI, în comparaţie cu aproximativ 43% pentru naţiunile emergente. Cu toateacestea, încă nu s-a ajuns la o opinie unitară privind un candidat. Puterea încreşetere a ţărilor emergente - Brazilia,Rusia, India şi China - l-a făcut chiar şi pe şeful Organizaţiei pentruCooperare Economică şi Dezvoltare să declare că ar trebui să fie numit un şef non-europene.Germania şi Marea Britanie, susţinerepentru Lagarde

Şansele lui Christine Lagarde au primitun impuls vineri, când Kemal Dervis, fost ministru de finanţe în Turcia, care afost considerat principalul candidat non-europen la conducerea FMI, a spus cănu doreşete să fie luat în considerare pentru poziţia de şef al instituţiei.După Germania, şi Marea Britanie şi-a anunţatspijinul pentru Lagarde. Ministrulbritanic de finanţe, George Osborne, o va nominaliza oficial pe ChristineLagarde, omologul său francez, pentru funcţia de director al Fondului MonetarInternaţional (FMI), după demisia lui Strauss-Kahn. Într-un comunicat, Osbornea apreciat că ministrul francez este „de departe candidatul care se remarcă”.El a precizat că Lagarde ar fi aleasă pentru meritele sale, deoarece „este unministru de finanţe extraordinar şi a condus reuniunile miniştrilor de finanţeG20 de anul acesta într-un mod eficient şi bazat pe consens”. De asemenea, ea „esteun susţinător al tipurilor de măsuri de austeritate fiscale” pe care Londra leconsideră necesare pentru refacerea economiilor majore ale lumii. Surse dinTrezorerie au declarat căStatele Unite nu au decis încă, dar că ministrul de finanţe francez ar putea aveaspirijinul american. Oficialul francez a fost lăudat şi dedirectorul interimar al FMI, John Lipsky, de guvernul italian, de ministrulsuedez de finanţe şi de preşedintele Eurogrup, Jean-Claude Juncker. Lagarde este un nume suficient demare pentru a nu fi contestat de către Washington, chiar dacă numirea sa vaîntâmpina ceva probleme la Beijing, NewDelhi şi Brasilia. Dacă va fi aleasă, Lagarde va deveni primafemeie care conduce Fondul şi va trebui să facă faţă unor probleme majore.

Provocările cu care seva confrunta viitorul şef

În timpce Strauss-Kahn a fost un om de stânga, Lagarde este un politician de dreapta.În anii 1990, iniţialele FMI au devenit sinonime cu un brand de dezvoltare carea implicat liberalizarea financiară, privatizare şi austeritate fiscală, uneoricu consecinţe devastatoare pentru ţările în cauză. Sub Khan, fondul a lăsat-omai moale cu unele dintre reglementările sale, mergând pe ideea de plase desiguranţă socială pentru a proteja pe cei săraci. Firesc, întrebarea este careva fi linia urmată de Lagarde. Pe de altă parte, dezechilibrele care au creat crizafinanciară - deficite comerciale, datoriile - nu au dispărut. Pe de altă parte,„Războiul monedă” între China şi SUA este în plină desfăşurare, iarangajamentul lumii bogate pentru globalizare este tot mai mult pus la îndoială.Totodată, Germania şi Banca Centrală Europeană sunt la cuţite cu privire lamodul de a rezolva criza, iar FMI va trebui să acţioneze ca un broker întreţările din zona euro aflate în conflict. Sub Strauss-Kahn, FMI a luat o serie demăsuri spre a da o putere mai mare economiilor emergente, cum ar fi China şiIndia, ducând la un nou echilibru al puterii în economia globală. Dar Americaare încă un drept de veto asupra deciziilor de politică, iar în cazul în careamericanii şi europenii ajung la consens, ei pot pune sub tăcere restul lumii.


Aparut in:

Ultima modificare in data de :639247-01-29



Comenteaza pe facebook




Comenteaza pe site

Adauga un comentariu

Random image