2018-12-17 07:48


PSD nu se lasă. Guvernul pregătește OUG pentru înființarea Fondului Suveran de Dezvoltare

 |  15:21
PSD nu se lasă. Guvernul pregătește OUG pentru înființarea Fondului Suveran de Dezvoltare

Guvernul reia proiectul pentru înfiinţarea Fondului Suveran de Dezvoltare şi Investiţii, de data aceasta prin ordonanţă de urgenţă, după ce, în vară, proiectul de lege iniţiat în Parlament pe aceeaşi temă a fost declarat neconstituţional, preşedintele CCR, Valer Dorneanu, explicând că acest fond nu trebuia înfiinţat printr-o lege, ci printr-o hotărâre de guvern, relatează News.ro.

Fondul a fost înfiinţat atunci prin lege promovată de Parlament deoarece doi premieri, Sorin Grindeanu şi Mihai Tudose, nu au dorit să semneze actul. Fostul premier Victor Ponta a susţinut că Mihai Tudose, fost ministru al Economiei şi prim-ministru, i-ar fi spus că nu a semnat proiectul Fondului pentru că nu vrea ”să ajungă la închisoare”.

Preşedintele Klaus Iohannis a reclamat la Curtea Constituţională legea privind înfiinţarea Fondului Suveran de Dezvoltare şi Investiţii (FSDI) şi care, în varianta de atunci, cuprindea 33 de societăţi de stat, incluzând, printre altele, Complexul Energetic Oltenia, CFR S.A., Poşta Română, iar capitalul Fondului este de 9 miliarde lei. Preşedintele a reclamat, printre altele, că o societate comercială nu poate fi înfiinţată printr-un act normativ cu putere de lege, că nu sunt protejate interesele economice ale statului prin posibilitatea vânzării unor pachete majoritare de acţiuni la companiile de stat şi includerea în fond a unor companii cu pierderi. 

Acum, Guvvernul reia iniţiativa, dar sub forma unui proiect de ordonanţă de urgenţă, cu argumentul că prin înfiinţarea unui fond suveran de dezvoltare şi investiţii se are în vedere crearea unui vehicul de investiţii financiare/intermediere financiară în acţiuni/participaţii în proiecte/companii profitabile, segment neacoperit în prezent pe piaţa financiară din Romania, care, pe de o parte, să aibă un rol multiplicator în economie pentru o dezvoltare sustenabilă şi, pe de altă parte, să catalizeze/mobilizeze resurse financiare disponibile către sectorul real şi proiecte profitabile, scrie Profit.ro.

"Există un decalaj în ceea ce priveşte atragerea resurselor financiare disponibile de către companii/proiecte profitabile sub forma unor instrumente/investiţii  de tip “equity”, în condiţiile în care multe din companiile care au proiecte de investiţii rentabile sunt îndatorate foarte mult şi au nevoie de capital pentru a se dezvolta/extinde, iar altele sunt noi şi sunt considerate riscante de către bănci şi sunt sprijinite prin împrumuturi, doar într-o anumită măsură. În economie nu există un instrument public care să sprijine acest segment financiar al instrumentelor de tip acţiuni private sau participaţii în proiecte de infrastructură, instituţiile cu capital majoritar de stat precum CEC Bank, Eximbank S.A sau FNGCIMM S.A.-IFN acoperind doar instrumentele de finanţare de tipul creditelor şi împrumuturilor, factoring, capital de lucru, precum şi scrisorile de garanţie. Înfiinţarea unui fond suveran de dezvoltare şi investiţii  ar avea în vedere contribuţia la capitalul social în numerar combinat cu acţiuni la companii profitabile, pentru realizarea de investiţii  financiare în sectoare prioritare ale economiei", este explicaţia Guvernului.

Fondul este prezentat ca urmând să aibă ca scop atât dezvoltarea şi finanţarea din fonduri proprii şi din fonduri atrase, de proiecte de investiţii rentabile şi sustenabile, în diverse sectoare economice, prin participarea directă ori prin intermediul altor fonduri de investiţii sau al unor societăţi de investiţii, singur sau împreună cu alţi investitori institutionali sau privaţi, inclusiv prin participarea în parteneriate public – private, cât şi administrarea activelor financiare proprii, în vederea obţinerii de profit. 

Procedurile de înfiinţare vor fi lansate în maximum 30 de zile, iar companiile care vor fi incluse în Fond vor fi stabilite prin hotărâre de guvern. Statul poate aporta bunuri mobile şi imobile la capitalul social al Fondului, putând fi un termen de până la 5 ani pentru efectuarea vărsămintelor aferente aportului în numerar la capitalul social iniţial. Nu va fi însă posibilă acordarea în favoarea Fondului a oricăror garanţii guvernamentale, precum şi a oricăror alte forme de sprijin din partea Statului.

Proiectul de înfiinţare a FSDI a generat controverse între putere şi opoziţie, la începutul lunii iunie, la votul final din Camera Deputaţilor, opoziţia anunţând că va sesiza Curtea Constituţională în urma adoptării proiectului de lege. Procedural, opoziţia a acuzat puterea şi de faptul că a eliminat amendamentele respinse în comisii din raportul final al proiectului, care nu au mai putut fi astfel susţinute şi în plen. Deputaţiii din opoziţie au susţinut că proiectul legiferează un ”jaf” şi că ”bijuteriile” companiilor de stat sunt ”confiscate” prin acest Fond, în timp ce puterea a afirmat că Fondul Suveran de Investiții este o şansă de dezvoltare a României prin investiţii.  Reprezentanţii PNL au declarat că reprezentanţii majorităţii de guvernământ sunt pasibili de plângere penală pentru subminarea economeii naţionale. Deputaţii USR au susţinut, la rândul lor, că Fondul nu are un scop economic, ci unul politic, Guvernul urmărind să obţină lichidităţi şi să finanţeze deficitul bugetar, fără însă ca ele să fie contabilizate ca datorii bugetare. Potrivit USR, românii vor trebui să spună adio companiilor de stat incluse în Fond.


Aparut in:

Ultima modificare in data de :2018-09-30

TAGURI: guvern, psd, oug, fondul suveran de dezvoltare si investitii
loading...





Comenteaza pe facebook




Comenteaza pe site


COLIVA
29 Sep 2018

De ce a crescut varsta de pensionare la 65/63 de ani si stagiul standard complet de cotizare la 35 de ani ?
MAFIA PSD.
29 Sep 2018

Acum romanii vor vedea HOTIA SECOLULUI marca psd. Ce a facut vântu cu FNI nu a fost nimic. Urmeaza tunul lui draknea tras ROMANIEI PE BANII CONTRIBUABILULUI ROMAN. PSD NU NUMAI GAZEAZA DAR SI FURA VENITURILE ROMANILOR. HELP..!
STRATEGU
29 Sep 2018

În 1989, infrastructura industrială situa România în primele 10 ţări din Europa. Mulţi au uitat, alţii n-au ştiut niciodată... Cum stătea România, din punctul de vedere al integrării economice cu ţările dezvoltate, în 1989? În 1989, infrastructura industrială situa România în primele 10 ţări din Europa: · exista platforma Pipera, creată de francezi, unde se construiau calculatoare; · autocamioanele şi autobuzele fabricate la Braşov şi Bucureşti erau patente germane; · avioanele Rombac erau cumpărate de la englezi; · locomotivele de la Electroputere Craiova erau patent elveţian; · la Reşiţa se fabricau motoare de vapoare după licenţa Renk din Germania; · centrala nucleară de la Cernavodă provenea din Canada. Putem spune, şi nu suntem nostalgici, că începusem să ne integrăm acceptabil cu economiile mari ale lumii. România era a treia ţară din lume, după SUA şi Japonia, care fabrica anvelope gigant, pentru autobasculante de peste 110 tone. Doar două ţări din lume făceau şuruburi cu bile: România şi Japonia. Acestea se foloseau în industria nucleară şi aerospaţială. În 1990, Petre Roman a afirmat că industria românească era un „morman de fiare vechi". Ce am avut şi ce am pierdut în ultimii 25 de ani, domnule ministru? A fost cea mai nefericită declaraţie de politician de după 1989, care ne urmăreşte până azi. Referindu-se la industrie, că e de dat la fier vechi, fostul prim ministru dorea să spună lumii că întreaga economie a României comuniste nu merita doi bani. Ale cui interese le-a servit această etichetă? Ca să combatem această viziune, cităm date statistice la întâmplare, din diferite domenii: · România producea 14 milioane de tone de oţel în 1985; azi, doar 3 milioane; · producea 400.000 tone de aluminiu, azi produce pe jumătate; · în 1980 ieşeau pe poarta fabricil
ANONIM
29 Sep 2018

· In 1980 ieşeau pe poarta fabricilor 1.600 de excavatoare, niciunul azi; · ieşeau 71.000 de tractoare niciunul azi (am construit fabrici de tractoare în Egipt şi Iran, care funcţionează şi acum, în timp ce în România au murit); · în 1984 fabricam 600 de vagoane de pasageri pe an, azi, niciunul. Cât despre vagoanele de marfă, construiam 14.000 de bucăţi pe an; azi, abia 800 (cel puţin 100.000 vagoane de marfă au fost tăiate şi vândute la fier vechi în ultimii ani). În fine, produceam 144 de nave de tonaje diferite; azi, după cum se ştie, nu mai producem niciuna. Industria sticlăriei e prăbuşită. Industria cosmetica (săpun, deodorante, creme) a dispărut. Potrivit statisticii oficiale, după anul 2000, au fost exportate 50 de milioane de tone de „fier vechi", „deşeuri" de cupru, aluminiu şi alte neferoase, în valoare de peste 10 miliarde de euro !!! Am exportat lemn brut, în valoare de peste 8 miliarde de euro, şi alte produse brute (cereale, fructe, animale vii etc.) în valoare de alte 5 miliarde de euro! Prelucrarea acestora în România ar fi însemnat crearea a milioane de locuri de muncă! Practic, întreaga economie naţională a fost oferită pe tavă, fără nicio logică ! Ameţitoare cifre... Cum stau lucrurile în domeniul petrolului? România producea 13 milioane de tone de petrol în 1970, şi numai... 6 milioane azi. Suspect!? Cineva nu raportează corect. Nu am nicio încredere în această cifră, atât timp cât nu ştiu dacă toate sondele au contoar. Au contoar, domnilor? Trebuie să plătească redevenţe la tona de ţiţei brut, dar dacă scoţi 8-10 milioane de tone şi raportezi numai 6? Cu cât păgubeşti statul? Petrolul se scoate mult şi se rafinează în alte ţări. De aici, deduceţi consecinţele. Înainte de 1989, produceam 8,5 milioane de tone de motorină şi acum mai producem doar 2
ANONIM
29 Sep 2018

Înainte de 1989, produceam 8,5 milioane de tone de motorină şi acum mai producem doar 2 milioane; produceam 10 milioane de tone de păcură si nu mai producem nimic; produceam 500.000 de tone de uleiuri minerale, azi, nimic. Pe de altă parte, aţi observat că nici distribuţia gazelor nu mai este a noastră. Cine măsoară producţia? Cine măsoară distribuţia? După 1990, s-a schimbat peisajul industrial. S-a creat o falie între marea şi mica industrie. De ce s-a întâmplat acest fenomen? Au venit „sfaturi" de la competitorii noştri europeni: faceţi IMM-uri (întreprinderi mici şi mijlocii), daţi afară muncitorii din marile uzine, închideţi mamuţii industriali, produceţi kit-uri, componente, nu produse integrale, faceţi cabluri, radiatoare, sisteme de frânare şi anvelope, nu locomotive şi tractoare. Parcă intenţionat, nu a exista o viziune politică de dezvoltare, ci doar una pentru distrugere; guvernanţii şi-au îndeplinit misiunea cu exces de zel. Nu mă poate convinge nimeni pe mine că nu a fost totul pe bază de program, o teorie a conspiraţiei. UE a fost creată pe baza Comunităţii Economice a Cărbunelui şi Oţelului. Deci, România nu putea să intre în grila europeană cu industria ei siderurgică, de 14 milioane tone de oţel. A trebuit lichidată, ca un „bonus" pentru admiterea în UE. Care au fost primele mari greşeli istorice ale politicienilor, în urma cărora s-a dat startul la jaful naţional? Prima mare eroare a fost restituirea „părţilor sociale", o privatizare pe bani adevăraţi, începută surprinzător de Ceauşescu. FSN-ul a restituit aceşti bani, pentru a cumpăra bunăvoinţa oamenilor, chiar cu banii lor! Această măsură anti-economică, din cauza căreia fabricile şi uzinele au rămas fără capital lichid, a condus, de fapt, la excluderea cetăţenilor de la un drept de proprietate plătit cu munc
ANONIM
29 Sep 2018

Această măsură anti-economică, din cauza căreia fabricile şi uzinele au rămas fără capital lichid, a condus, de fapt, la excluderea cetăţenilor de la un drept de proprietate plătit cu munca lor; a fost o re-naţionalizare a unei părţi a capitalului social, destinată ulterior şi cedării controlului economiei către interese de grup, mai ales străine. A doua mare eroare a fost privatizarea „de masă", fără proceduri şi fără reguli de protecţie a acţionarilor minoritari; viitoarele certificate de acţionar au fost cumpărate pe nimic, de cei care ştiau ce va urma. Atunci s-a spus că se privatizează numai 30% din capitalul societăţilor comerciale, lăsându-se de înţeles că vor mai primi şi restul de 70% în viitor, care viitor nu a sosit încă nici în anul 2014! S-a anunţat, totodată, că sectoarele strategice nu se vor privatiza. Dar au venit pe urmă FMI, Banca Mondială şi societăţile externe de consultanţă, care au dictat, şi guvernele au promovat controlul total, fără luptă şi fără niciun câştig, asupra întregii economii. Practic, economia naţională a fost oferită pe tavă, fără nicio logică şi fără a se spune, cel puţin, că este cadou sau pradă de război, celor care, chipurile, au făcut lobby pentru integrarea României în Uniunea Europeană. Fiecare program de guvernare anunţat a fost, de fapt, un program de „neguvernare". A dispărut întreg sectorul industriei de textile, confecţii, tricotaje (filaturi, ţesătorii, fabrici de stofă şi postavuri, întreprinderi de pielărie şi încălţăminte, toate concepute într-un sistem integrat). A fost închis sectorul agroalimentar (36 de fabrici de zahăr, fabricile de ulei, de preparate din carne, de lapte şi produse lactate, zeci de fabrici de nutreţuri combinate etc.). Nu mai există majoritatea fabricilor din industria lemnului şi mobilei, din
ANONIM
29 Sep 2018

Nu mai există majoritatea fabricilor din industria lemnului şi mobilei, din industria cimentului, a lacurilor şi vopselelor, a medicamentelor, din sectorul construcţiilor de maşini, al exploatărilor miniere de feroase şi neferoase, de cărbune etc. S-au desfiinţat întreprinderile agricole de stat şi cele de mecanizare a agriculturii, staţiunile de cercetări agricole şi, în general, marea majoritate a institutelor de cercetare-proiectare. Au dispărut industria electronică, electrotehnică, de mecanică fină, optică, automatizări, etc. Baza naţională de soiuri de plante şi rase de animale a fost pulverizată. România nu mai are astăzi un pachet naţional de seminţe, soiuri, hibrizi, de culturi cerealiere, plante tehnice, legume etc. A fost distrus, aproape în totalitate, sistemul de irigaţii (construit prin îndatorarea dureroasă de la Banca Mondială !), pentru a cărui plată românii au contribuit zeci de ani; au fost abandonate programele de combatere a eroziunii solului, de îndiguiri şi desecări, dar şi cele de irigaţii în curs (canalul Siret-Dunăre sau Bucureşti-Dunăre). Întreaga economie naţională a fost, pur şi simplu, pulverizată şi lăsată fără nicio logică structurală. Care sunt consecinţele asupra populaţiei, derivate din acest peisaj apocaliptic, desprins parcă dintr-un film S.F.? Treptat, România s-a transformat într-un paradis al multinaţionalelor care controlează industria, agricultura, transporturile, construcţiile, comerţul, sectorul financiar-bancar etc. şi care îşi promovează reglementări legale în interes propriu. Românilor le-au rămas întreprinderile mici şi mijlocii - de fapt, microîntreprinderile; dintre cele aproximativ 500.000 înregistrate, peste 200.000 nu au niciun angajat! Românii au astăzi libertatea să se ocupe de economia şi afacerile de subzistenţă (avem şi industrie d
ANONIM
29 Sep 2018

Românii au astăzi libertatea să se ocupe de economia şi afacerile de subzistenţă (avem şi industrie de subzistenţă, nu doar agricultură!) şi construcţii şi transporturi şi alte servicii de subzistenţă, pretinzând că acţionăm pentru dezvoltare inteligentă, inovativă şi durabilă. Nimic nu este mai durabil decât subzistenţa, aceasta este strategia noastră naţională, după ce am făcut praf marile companii. Brandul României este subzistenţa, atât în interiorul ţării, cât şi pe celelalte pieţe ale muncii, unde lucrează cetăţenii români. Nici după 25 de ani, clasa politică - veritabil detaşament al legiunii străine, terminatorul României moderne, nu a realizat importanţa unei reglementări prin care salariaţii să-şi investească o parte din salariu în compania proprie. Întreaga economie putea fi salvată prin participarea financiară a salariaţilor, printr-o reglementare prin care salariile reinvestite să fie scutite de impozite şi contribuţii. A existat, în toţi aceşti ani, un fir roşu care să lege cele 13 guverne ce s-au perindat pe la Palatul Victoria, de un proiect minimal, coerent, de dezvoltare? Fireşte că nu a existat! Zi de zi, guvernele şi clasa politică s-au ocupat numai de protejarea aşa-zişilor investitori strategici, prin scutirea de impozit pentru profitul reinvestit, şi nu de promovarea facilităţilor destinate salariilor reinvestite. Investitorii nu ar fi trebuit să primească niciun sprijin în România, pentru a-i plăti pe angajaţii români cu salariul minim sau pentru a-i angaja la negru, din raţiuni de competitivitate. „Veniţi în România, că vă garantăm sclavia pe bani puţini şi vă menţineţi competitivitatea!". Acesta a fost, în esenţă, programul de guvernare al ultimilor 25 de ani. De altfel, se poate spune că fiecare program de guvernare anunţat a fost un program de
Random image



Ultimele stiri






loading...