2016-12-05 04:46

POLITICA


România, Ungaria, Bulgaria şi Spania provoacă noi temeri privind un val de imigrare în UE

 |  13:43
România, Ungaria, Bulgaria şi Spania provoacă noi temeri privind un val de imigrare în UE
Deciziile României, Ungariei,Bulgariei şi Spaniei de a facilita procesul de naturalizare pentru aproapecinci milioane de persoane au declanşat noi temeri în ţările UE, alimentate şide creşterea ratelor şomajului într-o perioadă de recesiune a economiei,comentează Time, în ediţia online.

Conform unor estimări brute, numărultotal al potenţialilor beneficiari este de cinci milioane, însă mulţi dintre eisunt deja cetăţeni UE, cum este cazul celor circa 1,4 milioane de etnicimaghiari care locuiesc în România. Mai mult de jumătate dintre cele cincimilioane de persoane locuiesc în afara Uniunii, dar nu toţi vor folosicetăţeniile celor patru state pentru a se muta pe teritoriul UE.

Revista reaminteşte că imigraţiaa fost întotdeauna subiect de dispută în Europa, iar într-o perioadă decriză economică toate statele sunt sensibile la perspectiva venirii unor cetăţenistrăini. "Astfel că nu este greu de înţeles de ce liderii din multe ţăriUE sunt nemulţumiţi văzându-şi omologii din patru state membre extinzândpromisiunile de acordare a cetăţeniei către aproape cinci milioane de persoane- dintre care multe vin din afara UE, cu standardele sale de viaţă relativridicate", afirmă Time.

Conform revistei, tendinţa s-a intensificat începând din mai,când Ungaria a decis să acorde cetăţenie etnicilor maghiari din Slovacia,Ucraina, România şi Serbia,după ce România a hotărât în aprilie 2009 să faciliteze procedurile denaturalizare pentru peste un milion de moldoveni. Ulterior,Bulgaria a simplificatprocedurile de acordare a cetăţeniei pentru aproape două milioane de macedonenişi turci, după ce Spania anunţase, cu doi ani în urmă, că va acorda cetăţeniepersoanelor ai căror părinţi sau bunici au părăsit ţaraîn timpul Războiului Civil.

"Oficialii spanioli îşi explică decizia ca parte a unuiefort mai amplu de a (...) repara, unde este posibil, erorile perioadei Franco.Motivele celorlalte trei ţări sunt mai complexe şi au legătură cu pierderea deteritorii şi populaţii ca urmare a tratatelor care au încheiat Primul RăzboiMondial; plecarea sau exilul în timpul perioadei comuniste sau naţionalismultradiţional balcanic afişat de politicieni pentru a obţine sprijinpublic", comentează revista.

Deşi afluxul de imigranţi aşteptat după extinderea UE nu s-aconcretizat, unii observatori avertizează că acordarea cetăţeniei în cele patru ţări reprezintă "o extindere peuşa din dos", care va declanşa un exod către Vest. Time apreciazăînsă că "vina pentru memoria scurtă" se poate datora ratelor încreştere ale şomajului în ţările UE în perioada de recesiune, deşi mulţiexperţi consideră că imigraţia şi migrarea post-extindere nu au agravatsemnificativ această problemă. Cu toate acestea, sentimentul antiimigraţie seintensifică în UE, deseori agravat de politicienii care încearcă să îi acuze pestrăini pentru problemele economice şi criminalitate, afirmă Time.

Adăugând că forţa de muncă ieftină nu este binevenită nici înperioade de creştere economică, revista reaminteşte că, la trei ani dupăaderarea la UE, cetăţenii români şi bulgari încă mai au nevoie de permisespeciale pentru a lucra în zece dintre statele membre UE, deşi libertatea demişcare este unul dintre principiile de bază ale Uniunii. "Adăugând laasta şi îngrijorarea în legătură cu cele patru state membre UE care lanseazăprocese de naturalizare, se pare că, în termeni de migrare internă, Uniunea Europeană nu e chiar atât de unită",conchide Time.


Aparut in:

Ultima modificare in data de :638939-06-11



Comenteaza pe facebook




Comenteaza pe site

Adauga un comentariu

Random image