2016-12-04 16:22

POLITICA


“Se va ieşi în stradă pentru un simbol”. Jurnaliştii de limbă maghiară avertizează că îngrijorarea secuilor este una reală

 |  18:41
“Se va ieşi în stradă pentru un simbol”. Jurnaliştii de limbă maghiară avertizează că îngrijorarea secuilor este una reală

Lansarea discuţiilor pe tema reorganizării teritoriale a dus nu numai la dispute politice de amploare, ci, atingânddomeniul delicat al relaţiilor interetnice, discursurile au coborât la un nivel la care interesează practic pe toată lumea.Temperatura creşte în zonele populate de maghiari, unde“reorganizarea administrativ-teritorială” se traduce prin “atacîmpotriva maghiarimii” sau “asimilare forţată”. Jurnaliştii delimbă maghiară atrag atenţia că protestele sunt greu de evitat.

BálintZsombor, redactorul-şef al VásárhelyiHírlap (Jurnalul Târgumureşean), observă că, deşi atitudineaoamenilor de pe stradă nu s-a schimbat, nu se mai trecedeloc peste acest subiect. “Sigur ar ieşi scandal monstru, pentrucă nimeni dintre cei pe care i-am văzut la televiziunile locale nu e de acord cu aceste regiuni. E vorba de creareaunor structuri artificiale, fără legătură cu realităţile şiafinităţile istorice.”

Starea de spirit a maghiarilor din Mureş vine şi din neîncrederea generală faţă de acţiunile guvernărilor româneşti: “Nu avem cele mai bune experienţe, pentru că mereu când se încearcă aşa ceva iese prost. Am învăţat să fimprudenţi, fiindcă e ca şi cu darurile de la greci”.Chiar dacă maghiarii nu mai sunt împărţiţi,aşa cum se proceda la deznaţionalizările de tip stalinist, ei setem totuşi de perspectiva ca ponderea lor să scadă brusc în noul judeţ: “Există drepturi careţin de această pondereşi populaţia maghiară le-ar pierde“.

Nici măcar trecerea atribuţiilor consiliilorjudeţene la primării nuîi linişteşte. “Lucrurile sunt mai complexe şi trebuie începută discuţia din urmă cu multe secole, pentrua se înţelege organizarea şiautonomia secuiască. Tot varianta propusă de UDMR, care ţine cont de regiuni istorice adevărate - Oltenia, Dobrogea - şi careface din două judeţe şi jumătate oregiune a secuilor, este cea mai bună”, mai credeBálint Zsombor.

Farkádi Botond, redactorul-şef alcotidianului Háromszék (Trei Scaune) din Covasna, spune că la SfântuGheorghe atmosfera este, dacă nu tensionată, cel puţin dominată de „îngrijorare”. „Nimeni nu vrea schimbarea asta, să aparţinem de o regiune majoritar românească. Toată lumeavorbeşte de lucrul acesta, inclusiv cei care în mod obişnuitnu erau interesaţi de politică. Nu ştiu dacă nu a fost cumva doar un şiretlic alPDL pentru a justifica neadoptarea statutului minorităţilorşi e prematur să vorbimde un atac împotriva maghiarimii, dar s-a creat deja o isterie naţionalistă în jurul temei.”

Temerile populaţiei maghiare din Covasna se pot reduce la două aspecte principale: „Întâi, nemaiavândmajoritate, vom fi asimilaţi în majoritatea românească. Apoi, desigur, problemaca în toată ţara: mergi 200-300 kmpentru a scoate un certificat”. Botond regretă că nucunoaşte nimic din detaliile tehnice ale anunţatei reorganizări şi îi dădreptate lui Kelemen Hunor în privinţa posibilităţii ca maghiarii să iasă înstradă, ba chiar avertizează că şi simpla ieşire de la guvernare a UDMR arputea avea acelaşi efect. „Există precedentul de laîmpărţirea din 1968, când a fost nevoie de protestepentru ca să nu facă ce vrea conducătorul de atunci. Dar maiexistă şi precedentul din 2009, când alianţa PSD-PDL a schimbat directorii maghiari de la instituţiile locale. S-a ieşit atunci masiv în stradăla Sf. Gheorghe şi mai ales la Miercurea Ciuc, unde au manifestat chiar 10.000 de oameni. Au fost unele rezultate,deşi puţine, după care avenit schimbarea de guvern.”

Pentru jurnalistul covăsnean „e o întrebare” dacă e mai bine cu judeţele actuale sau cu o reorganizare administrativ-teritorială. „La noi circulă mai multe variante dereîmpărţire, unele cu regiuni mai puţine, dar toate organizaţiilemaghiare sunt în consens pentru neincludererea Ţinutului Secuiesc într-o regiune mai mare. Chiar dacă drepturile ar rămâne aceleaşi şi încadrul unei asemenea regiuni - de fapt eu cred că ar trebui extinse - este vorba şi de o latură simbolică”, maiexplică Farkádi Botond.


Aparut in:

Ultima modificare in data de :639250-03-20



Comenteaza pe facebook




Comenteaza pe site

Adauga un comentariu

Random image