2017-12-11 06:08


Tăriceanu, despre protestatari: Nu par să fie bine informaţi, pe rețelele sociale apar doar strigăte de luptă

 |  15:30
Tăriceanu, despre protestatari: Nu par să fie bine informaţi, pe rețelele sociale apar doar strigăte de luptă

Preşedintele ALDE, Călin Popescu Tăriceanu, a declarat, joi, într-o conferinţă de presă susţinută la Arad, că în timp ce “e la modă” să se discute despre corupţi şi se organizează proteste, “lumea vede doar corupţia financiară”, iar “instituţiile de forţă din România din păcate au scăpat de sub orice control în ultimii ani”. Tăriceanu spune că reacţiile procurorilor la modificările legislative propuse demonstrează că “cei care au căpătat un rol excesiv în sistemul de justiţie vor să-şi păstreze poziţia privilegiată şi influenţa pe care o au”, iar referitor la protestatari, spune că are îndoieli că au înţeles despre ce este vorba, informându-se “numai de pe reţelele de socializare, unde apar strigăte de luptă”.

“E la modă să discutăm despre corupţie, dar din păcate lumea vede doar corupţia financiară. La fel de gravă este corupţia dată de puterea scăpată de sub orice control şi exemple avem numeroase. Instituţiile de forţă din România din păcate au scăpat de sub orice control în ultimii ani, lucru care a condus, evident, la grave abuzuri şi excese de putere, la încălcarea legii. SRI, în perioada Coldea – Maior, a fost una dintre instituţiile care  a derapat grav de la principiile unui stat democratic, în care pe primul plan trebuie să stea apărarea drepturilor şi libertăţilor individuale”, a spus Tăriceanu.

Preşedintele ALDE a declarat că “acest pachet de legi, în pofida sloganurilor pe care le strigă unii protestatari, urmăreşte consolidarea independenţei Justiţiei, întărirea capacităţii Justiţiei de a fi independentă, scoaterea de sub influenţa  numirilor politice a funcţilor înalte din Procuratură”.

“În pofida strigăturilor şi ţipuriturilor de prin piaţă, vrem să întărim independenţa, şi nu cum încearcă unii să spună, că vrem control politic. Control politic înseamnă numirea lor de către preşedinte, care este politic, ci nu de către CSM. Vrem să punem CSM să facă aceste numiri, ca garant al independenţei Justiţiei. Dorim separarea carierelor între judecători şi procurori şi delimitarea clară a atribuţiilor ce le revin”, a spus Tăriceanu.

Preşedintele Senatului s-a declarat mirat de schimbarea unor opinii în CSM privind modificările legislative propuse: “La CSM, în momentul în care, recent, s-a solicitat de către Ministerul Justiţiei avizul, până cu o zi înainte exista o unanimitate în privinţa avizului pozitiv care urma să fie dat pe legile justiţiei, dar ceva s-a întâmplat, intersant, noaptea, nu ştiu exact, o să aflăm probabil, s-au schimbat opiniile. Avizul este unul consultativ, dar nu putem spune că acest pachet de legi nu s-a bucurat de o lungă perioadă de dezbatere”.

Tăriceanu a mai declarat că reacţiile pe care le-a văzut “din partea sistemului, dar în special din partea procurorilor, demonstrează un lucru fără echivoc, şi anume că cei care au căpătat un rol excesiv în sistemul de justiţie vor să-şi păstreze poziţia privilegiată şi influenţa pe care o au şi acesta este motivul limpede pentru care se opun cu cerbicie”.

“În schimb, asociaţiile judecătorilor - iar justiţia în orice ţară e făcută de instanţe, nu de procurori, care sunt agenţii statului ce trebuie să apere interesul public – susţin necesitatea reformării legilor Justiţiei. De foarte multe ori, Procuratura a luat poziţii care ne-au făcut să ne întrebăm dacă nu cumva procurorii vor să facă şi legile. În virtutea principiului separării puterilor în stat, Parlamentul face legile, iar Justiţia le aplică. Le mulţumim de sfaturi, dar cred că e foarte bine ca fiecare să ne pătrăm rolul”, a spus şeful Senatului.

Referitor la proteste, Tăriceanu a spus că “fantezia celor care manifestă nu are probabil încă o limită”.

“E bine că au multă fantezie, şi asta este pata de culoare, că asltfel ar fi triste manifestările de stradă. Având în vedere revendicările celor care ies în stradă, am îndoială că au înţeles despre ce este vorba. Foarte mulţi, dacă ajung să se informeze numai de pe reţelele de socializare, unde apar strigăte de luptă, <<haideţi la miting>>, nu par să fie foarte bine informaţi (…) Cu tot respectul faţă de cei care-şi manifestă astfel opţiunile, până la urmă nu există altă instituţie de legiferare decât Parlamentul. Care este legimitatea revendicărilor celor care ies în stradă? Din punct de vedere numeric putem să calculăm repede cât reprezintă din ansamblul votanţilor sau societăţii”, a declarat Tăriceanu.

El a condamnat “violenţele din stradă”, spunând că “deja unii dintre protestatari au arătat o anumită agresivitate, şi de limbaj, şi de comportament, iar asta descalifică mişcările”.

„Eu sunt convins că marerea majoritate a celor care sunt protestatari au dreptul acesta la liberă exprimare (…) Libertatea aceasta trebuie să fie înţeleasă în spiritul păstrării unor reguli de civilizaţie”, a spus Tăriceanu, potrivit News.ro.

Întrebat dacă aceeaşi atitudine o are şi faţă de limbajul lui Şerban Nicolae, în urma unei dispute din Parlament avute cu deputatul Cosette Chichirău, el a răspuns,: „Fără îndoială, dar cred că acelaşi lucru este valabil şi pentru domnişoara deputat. Din ce am văzut (…) era foarte agresivă, până la urmă cu atitudine provocatoare, dar lucrul acesta nu scuză gestul lui Şerban Nicolae”.


Aparut in:

Ultima modificare in data de :2017-12-07

TAGURI: tariceanu, proteste, serban nicolae





Comenteaza pe facebook




Comenteaza pe site


ANONIM
07 Dec 2017

T R Ă D A R E A, in societatea romaneasca a devenit o parte permanenta a cotidianului politico-social si economico-administrativ. Majoritatea romanilor tradeaza ca ticalosii pe toate planurile si sunt tradati continuu de cei carora le acorda incredere şi putere. Tradarea este dureroasa atunci cind simtim cum suntem tradati de oamenii falsi, perverşi dar nu si cand noi tradam cu usurintă curvească. Ignorind aspectul public negativ poate exista si tradare justificata de alegerea interesului propriu in realizarea celui mai simplu instinct, acela de a supravietui sau trai la limita subzistentei. Actul de trădare semnifica in primul rand lipsa, unei valori umane esentiale, a credintei, a unor convingeri, pentru ca nici un om cu crez adevarat nu poate trada. Tradeaza cel ce nu are nici o credinta si care se ascunde sub masca servilismului, ipocriziei si a falsitatii. Tradarea este considerata un mare pacat, deoarece viata a dovedit-o ca nu este usor sa decidem impotriva vointei noastre usuratice, a tentatiilor ticaloase sau a interesului nostru marsav. Putini sunt cei care au vocatia de martiri sau eroi. In politica romaneasca de dupa 1989 nu s-a remarcat nici un caz de loialitate politica cu finalitate glorioasa sau virtute, in schimb s-a putut vedea foarte frecvent tradarea calificata, prin aplicarea diferitelor moduri de operare imorala in interese meschine de partid, de grup sau personale. In existenta oricarei intelegeri (contract politic), in drumul spre realizarea tintelor nobile trambitate pentru a fi auzite de creduli, totdeauna au aparut situatii in care cel putin un politician, animat de ganduri negre dusmanoase, imorale a demonstrat ca interesul lui este altul mult mai important decat al celorlalti de langa el si atunci a intervenit ruptura in urma caruia s-a urzit tradarea politi
ANONIM
07 Dec 2017

In existenta oricarei intelegeri (contract politic), in drumul spre realizarea tintelor nobile trambitate pentru a fi auzite de creduli, totdeauna au aparut situatii in care cel putin un politician, animat de ganduri negre dusmanoase, imorale a demonstrat ca interesul lui este altul mult mai important decat al celorlalti de langa el si atunci a intervenit ruptura in urma caruia s-a urzit tradarea politica ca o alegere egoista, fara a mai interesa ca aceasta este de fapt facuta impotriva, celor cu care a mers impreuna pina in acel punct al unui traseu comun sau a celor care i-au acordat increderea. Datorita TRADARII, incompetentei si imoralitatii putine obiective politice de interes general(national) au mai fost finalizate conform intelegerilor stabilite initial. Politicienii romani, pentru a fi alesi, au promis si cautat sa convinga prin siretenie, viclenie si mecanisme demagogice cat mai multi alegatori pentru a le castiga votul sau pentru a le fura picatura de putere publica. Dupa castigarea mandatului de reprezentare marea majoritate a acestora (mai ales daca au si imunitate) au tradat, acoperindu-se cu justificarea politicii personale, ridicata mult mai sus decat rangul oricarui votant sau semen de-al sau. In acest context este clar ca majoritatea POLITICIENILOR care acorda TRADARII, viclesugului rang de virtute nu mai pot dovedi DEMNITATE deoarece, sunt lipsiti de anumite valoari umane, cinste, merite morale si de instictul politic suprem de a preţui omul si de a manageria destine umane. In cazul unor conflicte sociale rezultate intr-un “regim politic”, niciodata nu se poate clarifica situatia despre cine a tradat primul, pentru ca frustrati de pierderea suferită, cei care se simt sacrificati, se arata a fi tot politicienii stapaniti de ura, parsivism si egoism, plini de sine si incapabili de a-si recunoaste propriile tradari. Astfel ei cauta motive ca sa devina victime artific
ANONIM
07 Dec 2017

Astfel ei cauta motive ca sa devina victime artificiale si razbunatori crunti in numele unei moralitati lipsite de orice constiinta a tradarilor pe care le-au planuit si facut. In Romania dupa 1989 s-a dovedit că; ,, Politica este indeletnicirea scarboasa prin care tipi fara nicio profesie ori avortoni ai profesiei lor, se catara acolo unde se deschid robinetele societatii. Posturi bine platite, de unde se pot invarti afaceri de miliarde, consilii de administratie, conecsiuni si reprezentante. Ai tupeu, ai proptele, ajungi si din lichea ce ai fost sau esti, devii omul ce imparte dreptatea, care arbitrezi morala, care reclama sacrificiul suprem.” ,,Democratia este un sistem de exploatare a averilor statului mintind multimile naive prin gadilarea instinctelor primare. Pentru a curma coruptia universala ar trebui o elita de conducatori care sa se sacriifice in interesul permanent al natiunii,. Dar unde sa gasesti asemenea sfinti printre oamenii politici narozi?” “Calea TRADARII NATIONALE totdeauna a fost croita de/prin politica”. Cateva maxime cu referire la tradare sustin cele consemnate: “Servilismul este masca tradarii”; “Nu este credincios faţă de nimeni şi de nimic cel ce-şi poate trăda tovarăşul de trudă”; “Trădarea niciodată nu-nfloreşte desi e un spin. De ce oare? De-ar înflori n-ai mai putea să-i spui trădare” . S O L I D A R I T A T E A ca valoare umana, in Romania, nu se poate manifesta ca o unitate strânsă, bazată pe comunitatea de interese, de sentimente, de idei si spirit de întelegere. Aceasta are doua valente una pentru categoria “jecmanitilor” si este invocata de clasa politica numai atunci cand puterea decide unilateral ca o majoritate a populatiei urmeaza ori si-a pierdut unele drepturi. A doua valenta a solidaritatii este cea a clasei privilegiatilor (jecmanitorilor), din care fac parte obligatoriu factorii puterii si grangurii democratiei “falsii oengisti
ANONIM
07 Dec 2017

A doua valenta a solidaritatii este cea a clasei privilegiatilor (jecmanitorilor), din care fac parte obligatoriu factorii puterii si grangurii democratiei “falsii oengistii”, se refera la sporirea propriilor avantaje, facilitati si libertati pentru comiterea de atrocitati. CLASA de MIJOC pilonul de baza, ce ar putea asigura stabilitatea oricarei societati, exista numai in mintea unor visatori, deoarece in realitate ea nu poate prinde contur si lipseste cu desavarsire din Romania tot datorita infantilismului politic si tradarii din partea unor mişei erijaţi in elite ale societatii romanesti. Solidaritate intre privilegiati si celelalte categorii sociale nu se va putea realiza curand deoarece trufia, dusmania, incultura, demagogia si lipsa de civilizatie sunt intretinute politic, transmise mostenitorilor prin ADN-ul ticalosiei si infatiseaza in prezent “raporturi sau relatii tipice dintre lup si miel”. . . “SPIRITUL CIVIC” ca ansamblu de sentimente profunde de dragoste si devotament patriotic, alt pilon de baza in sustinerea unei societati democratice, stabile, in Romania, nu s-a putut dezvolta dupa 1989 din cauza tradatorilor de neam (majoritatea liderilor de sindicat, de ONG, organizatii de presa au probleme penale) si a cenzurarii “organizatiilor societatii civile” de catre forte interne si externe cu interese obscure. Perioada de dupa 1989 este caracterizata in Ro de ipocrizie, tradare, falsitate, etc.
Random image



Ultimele stiri






Apa Nova