2016-12-08 10:06

POLITICA


Teorie confirmată. Documente secrete au expus legătura între firmele de petrol şi invazia din Irak

 |  18:11
Teorie confirmată. Documente secrete au expus legătura între firmele de petrol şi invazia din Irak

Invazie pentru petrol în Irak. Planurile de a exploatarezervele de petrol ale Irakului au fost discutate de către miniştrii britanicişi reperezentanţii celor mai maricompanii petroliere din lume cu un an înainte ca Marea Britanie să seimplice în invadarea Irakului, arată documente date publicităţii de cotidianulThe Independent. Noteleconfirmă interesele strategice pe care le-au avut invadatorii.

Dezvăluirile ridică noi semne de întrebare privindimplicarea Londrei în războiul ce a divizat guvernul lui Tony Blair şi care afost aprobată numai după acuzaţiile conform cărora Saddam Hussein deţine armede distrugere în masă. Stenogramele mai multor întâlniri între miniştri şidirectorii executivi ai unor companii petroliere importante contrazicdeclaraţiile publice ale societăţilor respective şi ale guvernelor occidentaledin perioada respectivă, potrivit cărora nu au fost luate în considerare intereseeconomice atunci când a fost decisă intervenţia.

Documentele nu au fost oferite ca dovezi ComisieiChilcot, care anchetează implicarea Marii Britanii în războiul din Irak. Înmartie 2003, înainte ca Londra să se implice în război, Shell a negat informaţiilepotrivit cărora ar fi avut discuţii la Downing Street în legătură cu petrolulirakian. Totodată, Balkan Petroleum (BP) a negat că ar avea "interesestrategice" în Irak, în timp ce Tony Blair a descris "teoriaconspiraţiei petrolului" drept absurdă. Însă documente datând dinoctombrie-noiembrie 2002 prezintă o imagine diferită, scrie The Independent. Cucinci luni înainte de invazia din martie 2003, baroneasa Symons, ministru alcomerţului în perioada respectivă, a spus BP că Guvernul său consideră căfirmele energetice britanice ar trebui să aibă acces la o parte dintrerezervele enorme irakiene de petrol şi gaze, ca recompensă pentru implicareamilitară, alături de SUA. Documentele arată că lady Simmons a fost de acord săfacă lobby pe lângă administraţia Bush în favoarea BP, deoarece gigantulpetrolier se temea că va fi exclus din acordurile pe care Washingtonul leîncheia în culise cu guvernele francez şi rus şi cu societăţile energetice dinrespectivele ţări. Lady Symons, 59de ani, a preluat mai târziu un post de consultanţă la o bancă comercială dinMarea Britanie, care a încasat sume consistente în perioada postrăzboi din Irakdin contracte de reconstrucţie.

Stenogramele de la o întâlnire cu reprezentanţi ai BP,Shell şi BG (fost British Gas), din 31 octombrie 2002, afirmă: "BaroneasaSymons a fost de acord că ar fi greu de justificat o pierdere suferită decompaniile britanice în ceea ce priveşte Irakul dacă Marea Britanie ar fi unsusţinător clar al guvernului american pe parcursul crizei". Ministrul a promis apoi că va informa companiile înainte de Crăciundespre eforturile sale de lobby. În 6 noiembrie 2002,Ministerul britanic de Externe a invitat BP pentru a discuta despreoportunităţile din Irak după schimbarea regimului. "Irakul este un proiect petrolier important. BP este disperat să intre acolo şi se teme că acordurile politicevorduce la pierdereaoportunităţii", potrivit stenogramelor. După o altăîntâlnire, din octombrie 2002, directorul pentru Orientul Mijlociu din MAEbritanic, Edward Chaplin, a notat: "Shell şi BP nu îşi puteau permite sănu aibă o parte în Irak pentru viitorul lor pe termen lung. (...) Suntemhotărâţi să obţinem o parte corectă pentru companiile britanice într-un Irakpost-Saddam". În timp ce BP insista în public că nu are "interesestrategice" în Irak, în privattransmitea Ministerului de Externe căIrakul este "mai important decât orice altceva înultimul timp".

Peste 1.000 de documente au fost obţinute în ultimiicinci ani, în baza legii accesului la informaţie, de activistul Greg Muttitt.Acestea arată că cel puţin cinci întâlniri au avut loc între înalţi oficiali,miniştri şi reprezentanţi ai BP şi Shell la sfârşitul lui 2002. Contractele pe20 de ani semnate după invazie au fost cele mai mari din istoria industrieipetroliere. Acestea acoperă jumătate din rezervele irakiene - 60 de miliarde debarili de petrol, cumpăraţi de companii precum BP şi CNPC (companie chineză),al căror consorţiu ar urma să obţină un profit de 658 milioane de dolari anualnumai din câmpul petrolifer Rumaila, din sudul ţării.

Săptămâna trecută, Irakul a ridicat producţia de petrolla cel mai înalt nivel de aproape zece ani, la 2,7 milioane de barili pe zi,văzut ca un moment deosebit de important în condiţiile în care producţialibiană de petrol este în stand-by. Mulţi dintre adversarii războiului au sugerat că una dintre ambiţiileprincipale ale Washingtonului în invadarea Irakului a fost să-şi asigure osursă sigură şi ieftină de petrol. Documentele prezentate de guvernul britanicarată clar că invazia a avut ca scop accesul companiilor la „premiul cel mare".


Aparut in:

Ultima modificare in data de :639243-10-25



Comenteaza pe facebook




Comenteaza pe site

Adauga un comentariu

Random image