2016-12-07 12:49

POLITICA


Trei scenarii pentru salvarea Greciei prin investiţiile private

 |  18:17
Trei scenarii pentru salvarea Greciei prin investiţiile private

Oficialii din zona euro auexaminat trei opţiuni principale pentru asigurarea implicării sectorului privatîn cel de-al doilea pachet de ajutorare financiară acordat Greciei (EFSF), încadrul unei teleconferinţe susţinute săptămâna trecută. Agenţia Reuters aintrat în posesia unui document datat 16 iulie, în care sunt detaliateeforturile actorilor din zona euro de a găsi o soluţie pentru rezolvarea crizeidatoriei din Grecia şi pentru a pune capăt zvonurilor pesimiste care se scurg sprepieţele financiare.

Prima opţiune luată în calcul de oficiali, conform documentului parvenitReuters, o reprezintă o răscumpărare a datoriei Greciei şi o creştere acreditului din sectorul public. Cel mai probabil, ratingul de ţară va fi coborâtla „default selectiv” sau chiar „default” (adică faliment). Documentul nuprevede cifre privind ponderea creditului din sectorul public şi nici ce altemodalităţi de implementare a acestuia vor fi luate în calcul. Costul acestei opţiuniar fi egal cu cel al noului program financiar de ajutorare a Greciei (EFSF),plus costul creşterii creditului din sectorului public şi al răscumpărăriidatoriei, la care s-ar adăuga cel al recapitalizării colaterale a băncilorgreceşti şi al Băncii Centrale Europene (BCE), din care este scăzută contribuţiasectorului privat. Această variantă nu presupune vreo modificare a ratei dobânziicreditului acordat Greciei şi nici o modificare a perioadei de rambursare.

Cea de-a doua opţiune ar putea fi bazată pe propunerea băncilor francezede „rostogolorire” a datoriilor, fapt ce nu implică creşterea creditului dinsectorul public. Este posibil ca propunerea să genereze o retrogradare lanivelul de „default selectiv”, se arată în documentul obţinut de Reuters.Costul EFSF ar fi echivalent cu cel al noului program de ajutorare a Greciei,plus costul recapitalizării colaterale a băncilor greceşti şi al BCE, mai puţincontribuţia sectorului privat. Cea de-a doua opţiune ar presupune, de asemenea,o rată mai mică a dobânzii pentru creditul acordat de EFSF şi prelungireaduratei de timp în care acesta trebuie returnat. Impactul asupra sustenabilităţiidatoriei Greciei va depinde în acest caz de cât de mult va scădea rata dobânziide împrumut şi de cât de mult va fi prelungită durata de rambursare.

A treia opţiune ar putea fi bazată pe o taxă impusă sectorului financiarsau pe o înţelegere de tipul vienez cu băncilor private, în special cu celecare activează în Grecia şi care deţin o mare parte din datoria naţională,pentru menţinerea expunerii acestora. Conformdocumentului menţionat, aceasta ar fi şi singura variantă prin care nu arrezulta o coborâre a ratingului la statutul de „default selectiv”, totodatăfiind şi opţiunea care ar costa zona euro cel mai puţin. Costurile pe carele-ar presupune această soluţie ar fi reprezentate doar de programul financiaracordat Greciei, mai puţin contribuţiile sectorului privat. Totuşi, adoptareaacestei variante ar necesita o scădere a ratei dobânzii pentru împrumuturileEFSF şi o prelungire a duratei de timp pentru rambursarea acestuia, în funcţiede impactul stabilit de acestea asupra sustenabilităţii datoriei Greciei.


Aparut in:

Ultima modificare in data de :639253-04-27



Comenteaza pe facebook




Comenteaza pe site

Adauga un comentariu

Random image