2018-10-19 16:21


USL anti-Constituţie

 |  21:00
USL anti-Constituţie

Curtea Constituţională a României a emis ieri trei decizii care anulează măsurile Uniunii Social Liberale. Pe rând, CCR a afirmat că preşedintele Băsescu trebuie să reprezinte România la Consiliul European, că Legea uninominalului pur este neconstituţională la fel ca şi noua Lege a educaţiei.

Premierul Victor Ponta a lansat un atac dur la adresa CCR afirmând că este subordonată preşedintelui Băsescu şi a susţinut că nu va respecta decizia de ieri şi va merge la Consiliul European de la Bruxelles. CCR l-a desemnat în decizia de ieri pe preşedintele României drept „şef al statului”.

În motivarea Curţii se arată că există un conflict juridic între preşedinte şi premier, din cauza acţiunii Guvernului şi a primului-ministru de a-l exclude pe preşedintele României din delegaţia care participă la Consiliul European. În comunicat se tranşează atribuţia preşedintelui: ”În exercitarea atribuţiilor constituţionale, preşedintele României participă la reuniunile Consiliului European, în calitate de şef al statului. Această atribuţie poate fi delegată de către preşedintele României, în mod expres, primului-ministru”.

Ponta se încăpăţânează

Deşi decizia este una evidentă, imediat după anunţare, Ponta a ieşit la declaraţii şi a spus că va merge la rândul său la Bruxelles. Premierul a invocat faptul că cei cinci magistraţi care au decis ca Băsescu să meargă sunt numiţi politic, iar hotărârea este una aservită politic. Totodată, prim-ministrul a  explicat că  este legitimat de declaraţia politică semnată de Parlament prin care el trebuie să meargă la Bruxelles: ”Vreau să vă anunţ că, evident, mâine voi merge la Bruxelles, mă bazez pe legitimitatea dată nu de cinci judecători numiţi de mine pe criterii politice, ci de Parlamentul României. Sper ca preşedintele să înţeleagă că acest veşnic conflict pe care l-a promovat este împotriva intereselor României. Voi merge la Bruxelles să reprezint interesele cetăţenilor. Preşedintele nu are mandatul necesar”, a susţinut Ponta.

Preşedinţia nu comentează

După anunţul CCR, Administraţia Prezidenţială nu a dorit să comenteze decizia luată, referitoare la sesizarea preşedintelui Traian Băsescu în legătură cu reprezentarea României la Consiliul European de la sfârşitul acestei săptămâni. ”Nu comentăm nimic”, a spus Bogdan Oprea, purtătorul de cuvânt al preşedintelui.

Confruntarea dintre cei doi, Victor Ponta şi Traian Băsescu, a început  în urmă cu o lună. Fiecare a interpretat în mod diferit ceea ce prevede Constituţia cu privire la reprezentarea la nivel internaţional a României. Înainte de verdictul dat de CCR, premierul a dat o serie de argumente prin care susţinea că el trebuie să meargă la Consiliu: ”Am arătat foarte clar că există o decizie a Parlamentului României, există o lege votată în Parlamentul României şi există o practică europeană, în Consiliul european participând primii miniştri din 25 de ţări, pentru că pe agenda Consiliului care va începe mâine sunt puncte foarte clare care ţin de competenţa Guvernului.

Ponta apăra CCR de Băsescu în 2011

Curtea Constituţională este compusă, conform Constituţiei, din nouă judecători, după cum urmează: trei sunt numiţi de Camera Deputaţilor, trei de Senat şi trei de Preşedinţie.

Premierul Victor Ponta a acuzat „oamenii numiţi de Traian Băsescu care întotdeauna i-au îndeplinit dorinţele”. Acesta este şi motivul pentru care vă prezentăm „compoziţia” CCR şi, totodată, modul în care au ajuns în această instituţie pe care Legea fundamentală o numeşte „garantul supremaţiei Constituţiei”.

Dacă îi împărţim „politic”, observăm o tabără Băsescu-PDL. Astfel, sunt doi care au fost numiţi chiar de preşedinte, în timp ce Partidul Democrat Liberal a numit, la rândul său, doi.

În cealaltă tabără regăsim culorile din USL, dar şi unul numit de Ion Iliescu. Astfel, PSD a propus şi are doi reprezentanţi, care vin chiar dintre membrii de partid. Liberalii au şi ei unul, iar împreună cu cel numit de Ion Iliescu egalează scorul.

Aşadar, patru la patru. În fine, cel d-al nouălea este un UDMR-ist.

Iată cine sunt judecătorii Curţii Constituţionale: Augustin Zegrean (Băsescu), Petre Lăzăroiu (Băsescu), Iulia Moţoc (PDL), Mircea Ştefan Minea (PDL), Aspazia Cojocaru (PSD), Ion Predescu (PSD), Acsinte Gaspar (Iliescu), Tudorel Toader (PNL), Puskas Valentin-Zoltan (UDMR).

CCR, motiv de suspendare

Victor Ponta, în 2011, avea însă altă părere despre Curtea Constituţională, ba chiar voia să se folosească de ea pentru suspendarea preşedintelui.

USL, atunci, a contestat la CCR Legea privind îngheţarea salariilor şi pensiilor. Băsescu a declarat că, indiferent ce spune CCR, nu sunt bani şi trebuie să se aplice acea lege.

A fost momentul în care Ponta a reacţionat vehement: „Dacă el transmite populaţiei «dom’le, Curtea Constituţională sau instanţele spun ceva, eu nu le respect», ce va înţelege cetăţeanul?”  (după cum îl citează HotNews).

Mai mult, USL a anunţat atunci că din cauza acelei declaraţii, Traian Băsescu trebuie suspendat şi că a cerut juriştilor partidelor componente să analizeze situaţia şi să pregătească un raport în care să fie evaluată posibilitatea declanşării procedurilor de suspendare a preşedintelui.

Uninominalul şi educaţia, trântite

Curtea Constituţională a României a declarat în unanimitate drept neconstituţional votul uninominal pur, propus de USL. Prin uninominalul pur candidatul care obţinea cele mai multe voturi ar fi obţinut automat mandatul de senator sau deputat. De asemenea, ar fi fost eliminat şi pragul electoral, astfel că un candidat nu trebuia să atingă o cifră anume pentru a câştiga alegerile. Proiectul de lege aparţine USL, fiind semnat de cei doi lideri, Victor Ponta şi Crin Antonescu. Contestarea  la CCR a fost depusă de PDL, care a  invocat neconstituţionalitatea proiectului de lege. Totodată, şi reprezentanţii societăţii civile au atras atenţia asupra neconstituţionalităţii votului uninominal. Cristian Pîrvulescu, preşedintele Pro Democraţia, a precizat că cea mai mare problemă a sistemului de vot este că o mare parte din electorat nu va fi reprezentată.

CCR a mai declarat neconstituţională şi Legea pentru modificarea şi completarea Legii educaţiei naţionale, care prevedea facilitarea desfiinţării universităţilor particulare de către fondatori şi trecerea în patrimoniul fondatorilor. Sesizarea de neconstituţionalitate a fost depusă de preşedintele Traian Băsescu, în luna mai. Reamintim că proiectul de lege a fost iniţiat de Petru Filip şi Cătălin Croitoru, foşti parlamentari PDL, care s-au mutat la PSD. Amândoi predau la Universitatea „Dimitrie Cantemir“.


Aparut in:

Ultima modificare in data de :639567-04-18

TAGURI: consiliul european, ponta, antonescu
loading...





Comenteaza pe facebook




Comenteaza pe site


RELU
28 Iun 2012

DOUA COCOTE!!!
Random image



Ultimele stiri






loading...