2017-12-11 15:15


Mii de bolnavi de SIDA și TBC, fără drept la servicii de sănătate

 |  17:32
Mii de bolnavi de SIDA și TBC, fără drept la servicii de sănătate

O persoană fără adăpost, fără acte de identitate, infectată cu tuberculoză, adeseori şi cu HIV, suferind de probleme de sănătate mintală, este lipsită de unul din drepturile fundamentale: dreptul la sănătate. Conform unui studiu din 2015 al Agenţiei Naţionale Antidrog, din cei aproape 10.000 de consumatori de droguri injectabile estimaţi în Bucureşti, doar 37% au asigurare de sănătate, doar 52% au acte de identitate şi 16% au locuit pe stradă sau nu au avut o locuinţă stabilă (sursa: ANA, 2016).

Este situația reală care a determinat organizaţiile care lucrează de peste două decenii cu persoane infectate cu HIV/SIDA şi/sau tuberculoză, cu persoane fără adăpost şi persoane consumatoare de droguri injectabile, recunoscute de instituţiile internaţionale în domeniul sănătaţii publice şi de protecţie a drepturilor omului drept populaţii-cheie datorită vulnerabilităţilor multiple, să solicite autorităților statului roman să îşi respecte angajamentele luate prin facilitarea accesului la tratament şi îngrijiri medicale integrate, indiferent de statutul de asigurat şi de existenţa documentelor de identitate. În cadrul întâlnirii desfășurate în data de 18 septembrie a.c. la sediul Ministerului Sănătății, cu participarea reprezentanţilor Institutului de Boli Infecţioase "Prof. Dr. Matei Balş", Institutului de Pneumoftiziologie "Marius Nasta", Agenţiei Naţionale Antidrog, Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, Direcţiei Generale de Poliţie a Municipiului Bucureşti şi Direcţiei Generale de Evidenţă a Persoanelor a Municipiului Bucureşti, organizatiile neguvernamentale au sesizat principalele probleme care stau la baza încălcării drepturilor fundamentale ale populaţiilor cheie:

Lipsa accesului real la servicii de sănătate în spitale pentru persoanele fără documente de identitate, fără card de sănătate sau fără asigurare de sănătate; obstacolele suplimentare ridicate în calea obţinerii asigurării de sănătate și cardului pentru pacienţii care provin din alte judeţe;Proceduri birocratice neadecvate care îngreunează obţinerea documentelor de identitate pentru persoanele fără adăpost;Lipsa serviciilor medicale integrate pentru persoanele cu multiple afecţiuni: HIV/SIDA, tuberculoză, adicţii;Bariere legale ce împiedică o persoană infectată cu o boală contagioasă să acceseze serviciile medicale în cele mai apropiate unități medicale;Iminenta încheiere a proiectelor cu finanţare internaţională, ceea ce va duce la oprirea serviciilor furnizate populaţiilor cheie, dacă Ministerul Sănătăţii şi partenerii publici nu îşi asumă responsabilitatea continuării finanţării acestora din surse interne;Imposibilitatea decontării de către spitale a cheltuielor de spitalizare pentru cei care nu au act de indetitate, asigurare și card, dincolo de limita a 72 de ore de spitalizare de urgență și acumularea de datorii la bugetul spitalului, care ajung sa le fie imputate medicilor ce îngrijesc bolnavii aflaţi în situaţia respectivă.

Toate problemele ridicate de organizațiile neguvernamentale vizează cele mai defavorizate categorii sociale, oameni săraci, bolnavi, oameni ai străzii. Din rândurile lor provin mulți bolnavi de tuberculoză în asociație cu HIV/SIDA, hepatite ori alte boli contagioase. România are cea mai ridicată rată de tuberculoză din Uniunea Europeană. În plus, în anii 2010-2014, România s-a confruntat cu o epidemie de HIV în randul consumatorilor de droguri, ale cărei efecte se resimt și azi. Locurile pentru tratamentul asigurat dependenților de droguri în București sunt sub nivelul necesar. În prezent nu există un mecanism prin care persoanele fără adăpost, bolnave, singure și fără asigurare sau acte de identitate, să primească îngrijirile necesare pentru a diminua riscul transmiterii.

În urma discuțiilor, organizaţiile neguvernamentale au propus următoarele:Crearea unui fond de urgenţă pentru acoperirea serviciilor de spitalizare furnizate persoanelor fără acte de identitate sau fără card de sănătate;Identificarea şi înlăturarea barierelor legislative, simplificarea procedurilor birocratice pentru întocmirea actelor de identitate pentru persoanele fără adăpost şi fără documente, indiferent de locul naşterii sau ultimul domiciliu;Asumarea reală de către Ministerul Sănătăţii a responsabilităţii sănătăţii publice şi prevenirii îmbolnăvirilor, prin asigurarea serviciilor de diagnosticare și asistența medicală a populaţiilor cheie;Asigurarea sustenabilităţii serviciilor oferite de organizaţiile neguvernamentale şi după finalizarea proiectelor finanţate de institutiile internaţionale, inclusiv prin subcontractarea serviciilor furnizate de organizatiile neguvernamentale.

Organizaţiile semnatare reamintesc Guvernului român că trebuie să îşi respecte obligaţiile asumate la adoptarea tratatelor internaţionale în materia drepturilor civile, economice şi politice: evaluarea nevoilor şi a problemelor de sănătate în rândul populaţiilor cheie, elaborarea politicilor publice care să adreseze în mod prioritar problemele de sănătate ale acestora şi asigurarea programelor pentru implementarea obiectivelor de sănătate publică în domeniul prevenirii şi tratării infecţiilor cu TBC/HIV.

Asociaţia Română Anti-SIDA (ARAS), Fundaţia Parada, Alianţa pentru Lupta Împotriva Alcoolismului şi Toxicomaniilor (ALIAT), Uniunea Naţională a Organizaţiilor Persoanelor Afectate de HIV/SIDA (UNOPA) şi Fundaţia Romanian Angel Appeal transmit autorităţilor responsabile că atât timp cât nevoile şi drepturile fundamentale ale populaţiilor-cheie nu vor fi tratate cu seriozitate, un răspuns sustenabil la problematica răspândirii infecţiei cu HIV şi TBC nu va exista.


Aparut in:

Ultima modificare in data de :2017-09-21

TAGURI: hiv, tb, bolnavi, asigurare, sanatate





Comenteaza pe facebook




Comenteaza pe site


Random image



Ultimele stiri






Apa Nova