2018-09-25 16:12


Copiii la stomatolog: când, cum şi de ce. Problemele care pot apărea în cazul unei igiene dentare deficitare

 |  17:01
Copiii la stomatolog: când, cum şi de ce. Problemele care pot apărea în cazul unei igiene dentare deficitare

Majoritatea părinţilor consideră că dinţii de lapte nu sunt la fel de importanţi precum cei definitivi, întrucât oricum vor fi înlocuiţi. Cu toate acestea, există probleme ce pot apărea din timpul dezvoltării dentiţiei de lapte şi care nu dispar odată cu erupţia dinţilor permanenţi. Un studiu realizat de către Societatea de Stomatologie Estetică din România arată că 83% dintre copiii din ţară în vârstă de 6 ani au dinţii afectaţi de carii. Cu toate acestea, frică de stomatolog îi ţine pe mulţi copii departe de cabinetele dentare, iar părinţii nu sunt suficient de bine informaţi în ceea ce priveşte scopul vizitelor la stomatolog de la o vârstă fragedă.

„Prima întâlnire cu medicul stomatolog trebuie să aibă loc încă de la vârsta de 1 an şi să fie urmată de controale periodice la fiecare 6 luni. Intervalul poate părea scurt pentru un copil, însă perioada este critică pentru dezvoltarea sănătoasă a danturii şi pentru însuşirea unor obiceiuri sănătoase. În plus, în acest mod sunt evitate şi tratamentele costisitoare ce pot apărea în cazul unei igiene dentare deficitare”, explica Dr. Daniel Borteanu, medic stomatolog. Încă de la apariţia primilor dinţi ai copilului, părinţii trebuie să stabilească o consultaţie la pedodont pentru o examinare, în special dacă introduc hrana solidă în alimentaţia acestuia. Dinţii copilului se vor spăla după fiecare masă şi înainte de culcare cu o periuţă specială, moale.

În cazul dentiţiei de lapte, lipsa spaţierilor între dinţi indică o posibilă înghesuire a dinţilor definitivi, odată ce aceştia vor erupe pe arcadă. De asemenea, este important ca vârful caninilor inferiori să fie tocit, pentru a permite creşterea maxilarului superior. În cazul în care abrazarea acestuia nu are loc în mod natural, medicul ortodont poate interveni prin şlefuirea selectivă a cuspizilor.

Între 6 şi 12 ani, în cavitatea bucală există atât dinţi de lapte, cât şi dinţi definitivi. La începutul acestei perioade se acordă o atenţie sporită muşcăturii, întrucât probleme precum ocluzia adâncă acoperită pot persista şi odată cu apariţia dentiţiei permanente. Ocluzia adâncă presupune faptul că incisivii superiori îi acoperă aproape în totalitate pe cei inferiori, fapt poate duce la ulceraţii ale mucoasei palatine şi la afecţiuni parodontale. Există diferite tipuri de ocluzii anormale, fiecare aducând numeroase neplăceri, dar putând fi tratate foarte uşor în cazul copiilor.

În jurul vârstei de 8-9 ani pot apărea atât strungăreţele, cât şi înghesuirea tranzitorie a dinţilor. Ambele probleme ar trebui să se rezolve în mod natural, însă în cazul în care situaţia nu se schimbă, este nevoie să se intervină prin aplicarea unui aparat ortodontic.

O altă problemă ce poate apărea este pierderea precoce a dinţilor de lapte, afectaţi de leziuni carioase sau traumatisme. În cazul pierderii unei masele de lapte, pot apărea migrări ale dinţilor vecini, cu micşorarea sau dispariţia spaţiului pentru dintele de înlocuire, care nu va mai erupe. Înghesuirile dinţilor apar fie când dinţii sunt prea mari, fie oasele maxilare prea mici. Acestea pot cauza atât carii dentare, cât şi un aspect inestetic ce afectează psiho-social individul.

 

Alimente benefice vs alimente dăunătoare danturii

Alegeri alimentare sănătoase: fructele (de exemplu, mere şi pere) şi legumele pentru că au un conţinut mare de apă, care diluează efectele zaharurilor pe care le conţin şi stimulează fluxul de salivă (care ajuta la protecţia împotriva cariilor prin spălarea particulelor de alimente). Alimentele acide cum ar fi fructele citrice şi roşiile ar trebui să fie consumate ca parte a unei mese mai mari pentru a minimiza acidul. Cele mai bune alegeri alimentare pentru sănătatea gurii includ brânzeturile, carnea de pui sau alte tipuri de carne, nucile şi laptele. Cele mai importante surse de calciu sunt: legume verzi și alte plante cu frunze de culoare verde închis (năsturel, broccoli, salată, măcriş, spanac, varză, varză verde creață kale, pătrunjel, frunze de păpădie), lactate (brânză, unt, chefir, iaurt), pește (ton, somon), ouă, soia (lapte de soia, brânză tofu, mâncare de soia), leguminoase (fasole albă, fasole roșie, mazăre), quinoa, tapioca, susan integral crud, alune, nuci, migdale, semințe de floarea-soarelui, citrice. Totuşi, calciul ingerat este absorbit de organism în procent de numai 20-40% cantitate care depinde de prezența altor compuși proveniți din alimentație. Printre factorii care favorizează absorbția de calciu se numără: vitamina D, vitamina A, vitamina C, magneziu, proteine. Alegerile alimentare nepotrivite: bomboanele – cum ar fi acadele, bomboane tari – fursecurile, prăjiturile, plăcintele, brioşele, chipsuri, covrigei, cartofii prăjiţi, bananele, stafidele şi alte fructe uscate. Aceste alimente conţin cantităţi mari de zahăr şi / sau se pot lipi de dinţi, oferind o sursă de combustibil pentru bacterii. În ceea ce priveşte consumul de lichide, cele mai bune alegeri de băuturi includ apa (apa fluorizată în special), laptele şi ceaiul neîndulcit. Limitaţi consumul de băuturi cu conţinut ridicat de zahăr. Guma de mestecat fără zahăr este benefică pentru dinţi, iar mestecatul ajută la dislocarea alimentelor care se lipesc de dinţi şi, de asemenea, creşte fluxul de salivă pentru a amortiza (neutraliza) acizii din gură, susţin specialiştii citaţi de HotNews. Unele gume de mestecat conţin ingrediente care pot reduce cariile şi pot vindeca zone de pe dinţi care încep să se carieze. Cu toate acestea, guma de mestecat poate fi o problemă în cazul în care aveţi dureri la nivelul maxilarului sau alte probleme cu maxilarul.

Aparut in:

Ultima modificare in data de :2015-05-23

TAGURI: copii, stomatolog, probleme, igiena, dentara, deficitara
loading...





Comenteaza pe facebook




Comenteaza pe site


Random image



Ultimele stiri










Apa Nova

loading...