2018-12-15 18:50


 |  11:49
Simbol al victoriei României în Primul Război Mondial, Arcul de Triumf, unul dintre cele mai impunătoare monumente al Capitalei, este în același timp și simbolul unității noastre naționale.

Simbol al victoriei României în Primul Război Mondial, Arcul de Triumf, unul dintre cele mai impunătoare monumente al Capitalei, este în același timp și simbolul unității noastre naționale.

Simbol al victoriei României în Primul Război Mondial, Arcul de Triumf, unul dintre cele mai impunătoare monumente al Capitalei, este în același timp și simbolul unității noastre naționale.

Nu întâmplător, pe latura de vest a monumentului stă scris: „Glorie celor ce prin vitejia și prin jertfa lor de sânge au înfăptuit unitatea națională”.

A fost construit între anii 1921-1922 după proiectul arhitectului Petre Antonescu, renovat în perioada 1935-1936 și, recent, consolidat, restaurat şi conservat începând din anul 2014, fiind re-inaugurat la 1 decembrie 2016.

Monumentul are 27 de metri înălțime și este o construcție cu o singură deschidere și formă paralelipipedică.

Arcul de Triumf nu este primul obiectiv de acest gen din București. El a fost precedat de alte construcții temporare realizate în anii 1848, 1859, 1878, 1906 și 1918. Prima variantă a Arcului, realizată cu ocazia încoronării Regelui Ferdinand și a Reginei Maria ca primi regi ai României Mari, a avut scheletul turnat în beton și basoreliefurile exterioare realizate din ipsos. Ca atare, în 1930, monumentul se deteriorase puternic și, urmare a presiunii  presei și a societății vremii, s-a luat decizia înlocuirii basoreliefurilor din ipsos cu unele din piatră.

De data aceasta, autorul, același Petre Antonescu, a dat edificiului o notă mult mai sobră în ceea ce privește finisajul exterior, cerând artiștilor pe care i-a cooptat la lucrări să se încadreze în această nouă manieră de lucru. Printre cei care au lucrat la finisaj se numără Constantin Baraschi, Alexandru Călinescu, Mac Constantinescu, Ion Jalea, Dimitrie Paciurea și Costin Petrescu, toți nume cunoscute în perioada interbelică. Pe fațada sudică, sculptorii Mac Constantinescu și Constantin Baraschi au dăltuit fiecare câte o reprezentare simbolică a Victoriei. Amplasate identic pe fațada de nord se găsesc alegoriile ''Bărbăție'', de Ion Jalea, și ''Credință'', de Constantin Baraschi, precum și alte două ''Victorii'' create de Cornel Medrea și Dimitrie Onofrei.

Astfel, între anii 1935 și 1936, au fost depuse eforturi foarte mari pentru refacerea parțială și definitivarea construcției, devenită emblematică atât pentru București cât și pentru întreaga țară. Monumentul a fost realizat din granit de Deva, în stil clasic, după modelul Arcului de Triumf din Paris, iar inaugurarea a avut loc la 1 decembrie 1936.

În timpul comunismului, însă, efigiile monarhilor Marii Uniri, precum și numele orașului Budapesta, aflat în seria numelor de localități unde armata română luptase în Marele Război au fost scoase de pe fațada monumentului, fiind înlocuite cu flori.

Simbolul modernității Bucureștiului a revenit, recent, la aspectul său de la inugurarea din 1936.

Astăzi, în anul Centenarului, aflat la doi ani de la încheierea ultimelor lucrări de restaurare, Arcul de Triumf trăiește o nouă tinerețe, bucureștenii având posibilitatea să admire sculpturile realizate în marmură de Rușchița și să revadă, în imagini, cele mai importante momente ale istoriei țării, la început de secol XX, vizitând expozițiile micului muzeu adăpostit de construcție.


Aparut in:

Ultima modificare in data de :2018-09-19
loading...





Comenteaza pe facebook




Comenteaza pe site


Random image



Ultimele stiri






loading...