2016-12-09 19:49

SOCIAL


Cătălin Croitoru: „Funeriu acoperă măgăriile din universităţile de stat”. Locurile cu taxă de la universităţile de stat, reduse la 30% sau eliminate?

 |  19:19
Cătălin Croitoru: „Funeriu acoperă măgăriile din universităţile de stat”. Locurile cu taxă de la universităţile de stat, reduse la 30% sau eliminate?

Deputatul PDL Cătălin Croitoru, cel care vrea să eliminelocurile cu taxă de la universităţile de stat, a declarat, într-un interviupentru ziarul „Puterea”, că există posibilitatea ca instituţiile de învăţământsuperior să rămână totuşi cu o cotă de 30% locuri cu plată din totalul celorfinanţate de la bugetul de stat, conform variantei legii sale, aflate momentanla Senat. Croitoru vrea ca taxele de şcolarizare de la universităţile de statsă fie majorate, astfel încât să nu scadă sub 80% din suma oferită per studentde către stat. Pe de altă parte, deputatul democrat-liberal susţine căministrul educaţiei acoperă „mafia” din universităţile de stat.

Legea al căreiiniţiator sunteţi a trecut tacit de Camera Deputaţilor, potrivit Realitatea TV.De ce s-a ajuns la această situaţie?

C.C.: Legea nu a fost aprobată încă. A trecut termenul deaprobare tacită. Abia marţi, dacă o pun pe ordinea de zi şi intră la plen, seconstată aprobarea tacită. Este o eroare apărută în presă. Abia marţi proiectulde lege va trece tacit, deocamdată nu a trecut. Vorbim înainte de termen.

Ce bine ar faceeliminarea locurilor cu taxă de la universităţile de stat?

Nu este doar atât. Vă opriţi la primul punct din zece câteam eu acolo. Acest punct, în opinia mea, nu este cel mai important. Sunt oserie întreagă de modificări pe care doresc să le aduc legii (n.r. - Legiieducaţiei naţionale) în ceea ce priveşte învăţământul superior particular, undese fac grave abuzuri. Acest aspect cu locurile este o situaţie gravă, care, dinpunctul meu de vedere, înseamnă o deturnare de fonduri de la bugetul de stat.În sensul că statul alocă o anumită sumă şi o anumită valoare per student peran, or, eu, universitate de stat, pe infrastructura şi pe banii statului, vinsă funcţionez ca o universitate particulară, în sensul că eu am locuri cu platăde zece ori mai multe decât cele fără plată, ceea ce este aberant, esteinacceptabil. Este clar că se depăşeşte şi capacitatea instituţională, pentrucă nu am un număr suficient de profesori pentru câţi studenţi am eu acolo. Înmomentul în care ai de zece ori mai mulţi studenţi la „cu taxă”, putem vorbi defabrici de diplome. Banii de pe acele taxe, dacă s-ar duce la bugetul de stat(bine, o parte din ei să fie folosiţi pentru a-i stimula pe cei care muncesc înplus) ar fi bine, dar nu, absolut toţi banii aceia se duc la veniturile unoradintre universităţile respective. În momentul în care statul îmi calculează unanumit număr de locuri pentru elevi, iar eu iau încă o treime sau o jumătatecât este suma stabilită de stat, clar, înseamnă că eu mă folosesc de banii dela stat ca să-i acopăr pe ceilalţi sau suma cerută şi calculată de la Guvern nueste reală, din moment ce eu pot să şcolarizez de zece ori mai mulţi studenţipe o sumă mai mică.

Cum îşi vor maiasigura universităţile bugetul necesar pentru investiţii?

Rectorii să arate, din banii aceştia de pe taxe, cât aubăgat în investiţii. Să vedem şi noi, apoi să pună întrebări de genul ăsta.Asta este gargară, e poveste. Învăţământul de stat este gratuit, deci nu seadmit locuri la taxă, pentru a forţa o discuţie. Orice lege se discută înParlament. La Senat chiar este cuprins în textul legii o prevedere cauniversităţile de stat să poată avea un 20-30% locuri la „cu taxă” din totalulcelor finanţate de la buget, dar nu 1.000%, cât au acum. Inclusiv taxa care oiau pe student să nu fie mai mică decât 80% decât valoarea bugetată de statpentru fiecare student.

Care este diferenţaîn acest moment între suma bugetată de stat şi taxele cerute de universităţi?

Taxa anuală cerută de universităţi este mult mai mică decâtsuma oferită de stat. În felul acesta, ei forţează şi universităţile private săscadă taxele. Nu-i lasă să-şi dezvolte calitativ activitatea. Ei trebuie săscadă preţurile în funcţie de taxele de la universităţile de stat, ca să maiaibă şi ei clienţi. Sigur, acest lucru aduce însă prejudicii, pentru căprofesorii nu sunt plătiţi aşa cum trebuie şi universităţile nu auposibilitatea să se dezvolte şi sunt ţinute în loc de aceste universităţi căpuşede stat, pentru că nu le pot numi altfel.

Dacă s-ar eliminalocurile cu taxă de la stat, nu s-ar putea instala un monopol aluniversităţilor particulare?

Nu este monopol, pentru că ăia trăiesc exclusiv din taxe,cum e şi normal, de aceea sunt particulare. E normal ca ei trebuie să aibăponderea. Universităţile de stat să aibă şi ele un 20-30% de locuri la „cutaxă”.

Nu ar trebui ca şinumărul studenţilor de la facultăţile particulare să fie limitat?

Au număr limitat de studenţi. Toate universităţile,teoretic, au număr limitat de studenţi, din momentul în care li s-a făcutevaluarea şi acreditarea de către ARACIS (Agenţia Română de Asigurare aCalităţii în Învăţământul Superior). ARACIS stabileşte limita instituţională arespectivei universităţi, în funcţie de clădire, fel de curs, de laboratoare,număr de profesori etc. ARACIS spune şi la stat şi la particular: „Poţi săşcolarizezi maxim atât”.

Dar până la urmă cinear trebui să verifice dacă este respectat numărul maxim de studenţi?

ARACIS ar trebui să verifice sau un ministru care areobsesia prezumţiei de vinovăţie. La el, toată lumea e vinovată, numai el nu evinovat de prostia evidentă pe care o susţine. Ministrul, care se dă mare cocoşşi care face controale peste controale, să facă şi la universităţile de stat,inclusiv unde este tatăl dânsului, la Arad. Batem câmpii şi acoperim tot felulde măgării din universităţile de stat, că acolo e grosul mafiilor. La ouniversitate particulară n-are ce mafie să fie. Oamenii ăia muncesc să-şicâştige banul.

Dar au existatscandaluri mediatizate şi din universităţi particulare. Nu trebuie intervenitşi în aceste instituţii?

Universitatea „Spiru Haret” este un caz special. Întrebaţi-lpe Funeriu cum a rezolvat-o. Cum a rezolvat legal situaţia de acolo şi cum seface că la nu ştiu câte mii de studenţi nu li se mai recunoaşte diploma. Acoloe în continuare un scandal monstru. Ăia în continuare merg pe aceeaşi chestie,nu-i deranjează nimeni cu nimic. Din punctul meu de vedere, e foarte clar,cineva a luat taxa de protecţie. Acesta este un exemplu, dar asta nu înseamnăcă toate universităţile intră în categoria aia. La fel, şi la stat un astfel deexemplu este ASE, care are prea mulţi studenţi.

În concluzie,susţineţi că rectorii pot negocia să nu fie eliminate toate taxele şi să rămânăcu un procent?

Nu rectorii trebuie să negocieze, ci parlamentarii. Să vinăsă spună că vor să rămână cu un procent. Repet, la varianta de la Senat esteprevăzut un procent de, parcă, 30%, nu mai ştiu exact, de locuri cu taxă dintotalul studenţilor.

Care ar fi altevariante de finanţare pentru universităţile de stat?

În momentul de faţă, universităţile de stat sunt finanţatepentru numărul de studenţi aprobat şi pentru investiţii şi dezvoltare. Existăşi varianta unor parteneriate public-privat, dar nu cum procedează ei acum,unde un grup de rectori, prorectori şi aşa mai departe lucrează în regim privatpe infrastructura statului. Banii pe care îi iau din taxe se duc în veniturilelor. Uitaţi-vă ce venituri au rectorii. Nu se poate.

Este suficientbugetul oferit universităţilor de stat?

Este suficient, cât poate România.

Rectorii respingcategoric proiectul lui Cătălin Croitoru. Ecaterina Andronescu: „Această legenu va trece în actuala formă”

Rectorii marilor universităţi critică legea propusă de cătredeputatul PDL Cătălin Croitoru prin care s-ar elimina locurile cu taxă de lainstituţiile de învăţământ superior de stat. Senatorul PSD şi rectorulUniversităţii Politehnica din Bucureşti (UPB), Ecaterina Andronescu, susţine călegea lui Croitoru nu va putea fi aprobată în actuala formă. „Legea nu este înformula ei definitivă, adică ea a trecut tacit de Cameră, practic, nici Comisiaşi nici Plenul Camerei nu au discutat-o. A ajuns la Comisia de la Senat şiurmează traseul obişnuit, adică o discutăm în Comisia de învăţământ de la Senatşi apoi ajunge în plen. Ea nu o să rămână aşa, vă asigur de lucrul acesta”,ne-a declarat Ecaterina Andronescu. Aceasta susţine că eliminarea locurilor cutaxă de la universităţile de stat ar fi o mare greşeală. „Ar fi o maregreşeală, din punctul meu de vedere şi nu doar al meu. Am discutat cu ceilalţicolegi de la Comisia de învăţământ de la Senat şi acesta este punctul de vedereal comisiei. Eu sper ca noi, Comisia de învăţământ, să avem putere deconvingere în faţa plenului şi să scoatem o lege care să fie conformă şi cuinteresele universităţilor, nu în dezacord cu ele. Nu cred că se pune problemasă fie redus numărul de locuri cu taxă de la universităţile de stat. Eu cred cătrebuie ca şi criteriu capacitatea instituţională. Există standarde stabilitedeja de ARACIS şi care ţin cont şi de infrastructură, şi de dotare, şi decorpul profesoral. Nu este normal să ai 300.000 de studenţi şi 600 de cadredidactice, cum s-a întâmplat într-un caz de care nu vreau să-mi mai aduc aminte(n.r. Universitatea «Spiru Haret»)”, ne-a mai explicat Andronescu.

Sindicaliştii din învăţământul superior susţin căavertismentele lor nu au fost luate în seamă. „Noi am avut discuţii pe aceastătemă, dar văd că nu s-a ţinut cont de nimic, pentru că legea a trecut în celmai ciudat mod, adică neluare în consideraţie, respectiv adoptare tacită.Efectele pe care le-ar produce ar fi următoarele: ar permite învăţământuluisuperior privat să beneficieze de fonduri publice, lucru ce nu ar trebui săaibă loc niciodată în România; învăţământul superior nu va mai aveaposibilitatea să şcolarizeze studenţi la cu taxă. Fondurile proprii aleuniversităţilor de stat vor fi reduse drastic. Dezvoltarea universităţilor vafi practic blocată. Noi din taxă obţinem finanţarea necesară pentruinvestiţii”, ne-a declarat preşedintele „Alma Mater”, Anton Hadăr. Acestasusţine că taxele de la universităţile de stat ar putea fi eliminate dacăstatul ar da mai mulţi bani. „Aş fi de acord cu această măsură dacă Guvernul araloca un buget suficient pentru universităţile de stat, aşa cum se întâmplă înVest. Să beneficiem de fonduri suficiente pentru şcolarizarea unui student şisă avem şi bani pentru infrastructură. În momentul de faţă, suma de carebeneficiem pentru şcolarizarea unui student este de 1.000 de euro, în timp cela alte universităţi din Vest, suma este de 10.000-12.000 de euro. O altăîntrebare care trebuie pusă este dacă universităţile private din România au capacitateasă şcolarizeze de patru ori mai mulţi studenţi după eliminarea locurilor cutaxă de la stat?”, ne-a mai declarat Hadăr.

Universitatea din Bucureşti (UB) susţine că legea luiCătălin Croitoru ar elimina dreptul la opţiune liberă al studenţilor şi arconduce la scăderea calităţii în învăţământul superior. „Dacă studenţii care nusunt admişi exclusiv pe locurile de la buget vor fi împiedicaţi să maifrecventeze universităţile publice, opţiunea liberă a acestora este anulată,iar ei sunt dirijaţi artificial spre alte instituţii. Statutul de student de labuget sau cu taxă este supus aici schimbării în fiecare an, ceea ce stimuleazăcompetiţia şi îmbunătăţeşte calitatea pregătirii. Modificarea legislaţieiactuale ar afecta negativ atât studenţii, limitându-le libertatea de a-şi alegeprogramele de studii, cât şi angajatorii, care au manifestat preferinţeconstante în decursul timpului pentru instituţiile publice cu tradiţie”, searată într-un comunicat al UB.


Aparut in:

Ultima modificare in data de :639250-05-17



Comenteaza pe facebook




Comenteaza pe site

Adauga un comentariu

Random image