2018-10-21 11:07


Cazul îmbolnăvirii bebeluşilor din Argeş. Primele acuzaţii între instituţii şi alte suspiciuni

 |  21:01
Cazul îmbolnăvirii bebeluşilor din Argeş. Primele acuzaţii între instituţii şi alte suspiciuni
P24

Autorităţile au fost din nou depăşite de situaţie în cazul bebeluşilor din Argeş şi misterul îmbolnăvirii lor se păstrează. Viteza de reacţie redusă până la anihilare a autorităţilor a făcut ca şansele de a se descoperi cauza îmbolnăvirii lor să fie tot mai îndepărtată. Au apărut primele acuzaţii. Direcţia Sanitar-Veterninară acuză Direcţia de Sănătate Publică că nu a fost anunţată de problema portocalelor. Suspiciunile se îndreaptă acum spre spitale, unde bebeluşii ar fi putut contacta bacteriile agresive, ca şi în cazul Colectiv. În plus, birocraţia a determinat ca recoltarea de probe să nu mai fie relevantă nici chiar pentru laboratoarele sofisticate şi bine dotate din străinătate.

Fără strategii, fără protocoale bine fixate şi inerţii constante autorităţile nu au comunicat între ele, au tatonat, au bâjbâit în loc să caute dovezi şi explicaţii, după ce zeci de copii au ajuns la spital, infectaţi cu o bacterie extrem de agresivă. La presiunea opiniei publice şi a presei, sâmbătă, 13 februarie, pe lângă Direcţia de Sănătate Publică (DSP), au intrat pe fir cei de la Direcţia Sanitar Veterinară (DSV).  DSV s-a autosesizat şi a verificat daca portocalele mâncate de bebeluşi ar fi fost cu probleme. Aceasta după ce mai mulţi părinţi au declarat că le-au dat celor mici citrice. 14 copii sunt internaţi şi acum în spitalele din Capitală, iar numărul deceselor este de doi copii.

Mai mulţi copii bolnavi ar fi mâncat portocale, conform declaraţiilor unor părinţi. Pentru că după o săptămână nu cunoaşte cauza declanşării infecţiilor, inspectorii din Argeş au început să verifice portocalele.

Ei au luat sâmbătă portocale din mai multe magazine din Piteşti, Câmpulung, Curtea de Argeş, Mioveni şi Topoloveni şi le-au trimis la Bucureşti, pentru analize. Vizate au fost locurile de unde părinţii au declarat că îşi făceau cumpărăturile. Trist este că acest lucru s-a petrecut după o săptămână de la înregistrarea îmbolnăvirii bebeluşilor.

Primele acuzaţii

Prima ciudăţenie se referă la refuzul autorităţilor de a dezvălui lanţul de magazine menţionate de părinţii copiilor bolnavi. Cu riscul unor pierderi pe care acestea le-ar fi înregistrat, ar fi fost o protecţie suplimentară pentru sănătatea copiilor.

“Cum au primit acţiunea cei de la hypermarket? Oarecum cu surprindere şi părerea dânşilor că n-ar fi cauza generatoare a situaţiei pe care o cunoasteţi. Cu siguranţă, n-am mai găsit acum 10 zile sau în urmă, când au fost achiziţionate de părinţii bebeluşilor, cu siguranţă, doar că sunt aceiaşi furnizori”, a declarat doctor Octavian Boboc, DSV Arges. 

Preşedintele ANSVSA: “Noi ne-am autosesizat în momentul în care au apărut în discuţie portocalele. Facem analize şi spunem ce şi cum, sunt portocalele de vină sau nu. Există multe modalităţi de contaminare a unui fruct. Noi controlăm acum pentru procent de pesticide”. Abia luni, autorităţile au înţeles amploarea fenomenului şi au început primele acuzaţii. Direcţia Sanitar-Veterinară Argeş afirmă că probele puteau fi prelevate mai repede, dacă Direcţia de Sănătate Publică i-ar fi sesizat încă de la declanşarea anchetei, aşa cum e normal în asemenea cazuri.

Rezultatele vor veni cel mai tărziu marţi dimineaţa. Autorităţile se feresc să foloseasca termenul de focar, dar confirmă mai multe cazuri din diferite zone ale ţării. Alte două cazuri sunt din Craiova şi Bucureşti. Sorina Hontaru, director DSP Argeş: “Probele de coprobacteriologic au fost recoltate după administrarea de antibiotic, posibil să nu iasă reale”.

Situaţia bebeluşilor

Medicii de la Spitalul Marie Curie din Capitală au anunţat că în cazul unuia dintre copiii bolnavi au întrerupt dializa, dupa ce au constatat că starea lui s-a ameliorat. Ceilalţi 5 bebeluşi internaţi la terapie intensivă, deşi stabili, sunt tot în stare gravă.

“Fiecare pacient are evoluţia lui. Ne aşteptăm ca marea majoritatea să îşi revină, însă să nu uităm că boala asta poate cauza insuficienţă renală şi poate duce chiar la deces, a spus un medic de la Spitalul Marie Curie.

Între timp, în cazul fetiţei de nici un an, din Topoloveni, care a murit după 4 zile de la internare, a fost confirmată infecţia cu E-coli.

“Debutează ca o boală diareică acută, în care sunt implicaţi mai mulţi germeni, cel mai cunoscut e Esherichia Coli, dar numai o anumită tulpină. Această toxină afectează diferite structuri ale organismului, vasele de sânge mici şi pereţii vaselor, din rinichi, dar poate să dea afectare şi manifestările vor fi şi neurologice, şi afectare hematologică. Germenul nu se poate identifica pentru că mecanismul este al unei toxine, al unui germen producător de toxine şi este la distanţă faţă de momentul de debut al bolii diareice”, a explicat Denise Stănescu, purtător de cuvânt la Spitalul Marie Curie. 

Concluzia este că bacteria nu mai poate fi identificată după câteva zile. Nu toate cele 27 de cazuri sunt la fel. Unii copii au rotavirus, un virus luat pe calea aerului care, spre deosebire de bacteria E-coli, e contagios, atacă intestinul subţire şi nu rinichii, iar diareea e apoasă, fără sânge, spre deosebire de cazul E-coli, unde este cu sânge.

Teama de reacţii adverse şi sechele

Cei mai mulţi părinţi se tem de efectele tratamentelor administrate bebeluşilor, care ar putea lăsa urmări şi chiar sechele.

“20 de zile de dializă înseamnă deja o afectare renală în perspectivă. Pot ajunge la boala cronica de rinichi şi la o dializă cronică. Complicaţii la nivelul mucoasei intestinale, ulcere, hemoragii intrestinale. Vorbim apoi de manifestări la nivelul pancreasului. Discutăm de ceea ce dă prognosticul bolii, afectarea sistemului nervos central”, susţine Mihaela Bălgrădean, şef clinică pediatrie Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii Marie Curie.

În concluzie, copiii care fac de la o vârstă atât de fragedă dializă vor avea rinichii afectaţi pe termen lung şi cel puţin un an de zile vor trebui atent monitorizaţi. Unii pot rămâne dependenţi de dializă toată viaţa.

Ministrul Sănătăţii: Nu se impune celulă de criză. Toate ipotezele, verificate

Toate ipotezele referitoare la cauza îmbolnăvirii bebeluşilor internaţi cu infecţie digestivă gravă au fost verificate prin tehnicile de care dispune sistemul în momentul de faţă, însă niciuna nu a fost confirmată, a spus luni ministrul Sănătăţii, Patriciu Achimaş-Cadariu.

“Toate ipotezele au fost verificate, niciuna dintre ele n-a putut fi confirmată până în acest moment prin tehnicile de care dispunem. (...)Verificăm în continuare toate ipotezele pe care avem”, a declarat luni ministrul, după şedinţa grupului senatorial PNL, la care a fost prezent. Ministrul a spus că în momentul de faţă sunt verificate alte variante de infecţii şi intoxicaţii, însă nu a dat niciun exemplu. “Se întâmplă lucrurile acestea şi sunt absolut regretabile, dar haideţi să fim serioşi, dacă creăm panică şi punem şi presiune pe toţi medicii de acolo, ce rezolvăm? Credeţi că se rezolvă o problemă? (...) Este absolut regretabil că se întâmplă, dar lucrurile astea, din păcate, se întâmplă în orice colţ al lumii ăsteia”, a mai spus Achimaş-Cadariu. Ministrul Sănătăţii a mai declarat că nu se impune convocarea unei celule de criză la nivelul ministerului în cazul bebeluşilor din Argeş, în condiţiile în care social-democraţii au susţinut că autorităţile române par depăşite şi ar trebui să ceară ajutor extern.

Cert este că după 10 zile de la declanşarea infecţiei la bebeluşii din Argeş, autorităţile nu pot spune sursa îmbolnăvirii.

Oficial DSP: Trebuia declaşată o alertă

“Într-o perioadă relativ mică de timp, circa 5 zile, un număr semnificativ de copii cu vârsta între 7 luni şi 2 ani, dintr-un areal judeţean, cu o simptomatologie digestivă, ce se transformă rapid în sindrom hemolitic uremic sunt trimişi la unitate spitalicească din Bucureşti care are capacitate de dializă (epurare renală) pentru copii. Din nefericire un pacient de 11 luni decedează. Cam aşa ar suna sec, o informare epidemiologică, care ar fi trebuit să declanşeze o alertă în rândurile medicilor din spitalele trimiţătoare/primitoare, trecând prin responsabilii  sanitari judeţeni şi mai apoi ministeriali. La ora actuală, după aproximativ două săptămâni de la declanşare, nu se cunoaşte agentul patogen şi calea de transmitere şi mai ales factorul comun care afectează aceste cazuri. S-au vehiculat diferite păreri, care incriminează alimentaţia, fie apa, fie laptele praf (desi nu există un numitor comun nici în cazul apei, nici a laptelui- mărci diferite), fie de la fructe şi legume, de la gradul de igienă în prepararea alimentaţiei (se pare că părinţii au un grad decent de condiţii de igienă în locuinţă), fie de  perioada de spitalizare în Piteşti (deşi sunt cazuri care au venit direct spre spitalul bucureştean).

Cert este că până la aflarea agentului patogen (sperăm în cel mai scurt timp), medicii bucureşteni fac eforturi pentru menţinerea pacienţilor în viaţă”, a declarat pentru PUTEREA un oficial DSP.

Nu se cunoaşte agentul patogen

“La ora actuală, după aproximativ două săptămâni de la declanşare, nu se cunoaşte agentul patogen şi calea de transmitere şi mai ales factorul comun care afectează aceste cazuri. Cert este că până la aflarea agentului patogen (sperăm în cel mai scurt timp), medicii bucureşteni fac eforturi pentru menţinerea pacienţilor în viaţă”, a declarat Adrian Călugăru, director medical DSP.


Aparut in:

Ultima modificare in data de :2016-02-16

Mai multe imagini:
Cazul îmbolnăvirii bebeluşilor din Argeş. Primele acuzaţii între instituţii şi alte suspiciuni
zoom

TAGURI: bebeluşi, arges, imbolnaviri, acuzatii, suspiciuni
loading...





Comenteaza pe facebook




Comenteaza pe site


Random image



Ultimele stiri






loading...