2018-09-22 06:30


Cele mai cutremurătoare accidente şi calamităţi din România modernă. Istoria dezastrelor

 |  23:50
Cele mai cutremurătoare accidente şi calamităţi din România modernă. Istoria dezastrelor
P24

România a fost greu încercată de dezastre, din care se pare că nu am învăţat nimic. În afara calamităţilor naturale, cutremure şi inundaţii, cele mai multe accidente sau incendii s-au produs din cauza neglijenţelor, a abuzurilor sau a corupţiei. Aici avem în vedere accidentele rutiere, feroviare, chimice sau incendiile. Acestea din urmă s-au produs în sectoare diferite de activitate, pornind de la cele comerciale, casnice, alimentare până la lăcaşuri de cult. Toate acestea s-au petrecut atât în perioada comunistă, cât şi în cea a capitalismului sălbatic, construit în ultimii 25 de ani. Cele mai recente, cu 2-3 ani vechime, nu au fost soluţionate nici până acum.

În epoca de dezvoltare industrială a României, s-au produs câteva accidente chimice majore, care au marcat puternic toată societatea, din cauza pericolului la care au fost expuşi oamenii.

- La data de 10 noiembrie 1979, la Întreprinderea de Medicamente Bucureşti a explodat un vagon cisternă cu amoniac lichefiat, care avea o încărcătură cu 5 tone peste capacitate. Au murit 27 de persoane şi au fost peste 175 de oameni cu intoxicaţii grave. Zona a fost contaminată pe o suprafaţă de 1,5 Km2.

- Pe 28 iulie 1988, la Întreprinderea Chimică din Fălticeni, s-au pompat din neglijenţă 149 de tone de acid sulfuric într-un rezervor cu 600 de tone acetocianhidrină. S-a produs o reacţie chimică ce a dus la explozia rezervorului şi formarea unui nor toxic, conţinând acid sulfuric, dioxid de sulf, acid cianhidric. A fost contaminat râul Siret şi a fost afectată o fermă de vaci din apropiere, unde au fost înregistrate 107 animale moarte.

- Pe 30 ianuarie 2000, la SC AURUL SA Baia Mare s-a produs o breşă de 25 metri în digul de amorsare şi deversare în exterior a 100.000 de m.c. cu suspensii şi cianuri. Au fost contaminate cu cianuri câteva râuri, 20 ha teren agricol şi au fost infectate 9 fântâni.

- Dezastrul de la Certej a avut loc pe 30 octombrie 1971 prin ruperea digului şi alunecarea muntelui de steril din iazul de decantare al exploatării miniere Certej, Hunedoara. Valul acid de steril a ucis 89 de persoane, 76 fiind rănite. Cianura  a ars hainele de pe victime, astfel încât toate cadavrele care au fost scoase din mâl erau goale. Nimeni nu a fost găsit vinovat pentru moartea celor 89 de victime.

Accidente aviatice, feroviare şi rutiere

Cele mai cutremurătoare accidente şi calamităţi din România modernă. Istoria dezastrelor
zoom
- În 1995, la Baloteşti, un Airbus care mergea pe ruta Bucureşti-Bruxelles s-a prăbuşit la două minute după decolare. S-au înregistrat 60 de morţi, 49 pasageri şi 11 membri ai echipajului. Abia după 20 de ani s-a prezentat un raport sumar al celui mai mare accident aviatic din România.

- Catastrofa rutieră de la Mihăileşti a fost cauzată de transportul necorespunzător de materiale periculoase, care în contact cu substanţe organice la temperaturi critice produc explozii de mari proporţii. Au murit 18 persoane, iar 13 au fost rănite.

- Accidentul rutier de la Huţani, judeţul Botoşani, s-a produs pe 29 iunie 1980. Un autobuz care circula pe ruta Suceava - Botoşani s-a răsturnat de pe un pod într-o mlaştină adâncă. În urma acidentului au murit 48 de oameni.

- La 14 august 2009, s-a produs accidentul de la Scânteia, judeţul Iaşi, între un tren de persoane şi un microbuz. Au decedat 14 persoane, iar alte 2 au fost rănite grav. Cauza accidentului: neatenţia şoferului la semnalele de avertizare de la trecerea peste calea ferată.

- Accidentul de autocar din Muntenegru din 2013 a avut loc în defileul râului Morača, în apropiere de Podgorica. Din cauza vitezei, autocarul a derapat, prăbuşindu-se într-o râpă la aproximativ 40 m mai jos de nivelul drumului. Au muri 18 persoane, 29 fiind rănite.

Cutremurele de pământ

- Cutremurul din 4 martie 1977  a avut o intensitate de 7,2 grade pe scara Richter şi a făcut 1.424 de victime în Bucureşti (1.578 în toată ţara). La nivelul întregii ţări, 35.000 de locuinţe s-au prăbuşit, iar în Bucureşti peste 33 de clădiri şi blocuri mari.

- Cutremurul din 31 august 1986 a avut o magnitudine de 7,1 grade pe scara Richter. Au murit 150 de persoane, 558 au fost rănite, iar 55.000 de gospodării au fost afectate.

Incendii şi prăbuşiri

- Pe 15 mai 2015, tavanul unui mall din Târgu-Mureş s-a prăbuşit din cauza infiltraţiilor de apă produse în urma unei ploi torenţiale. Nimeni nu a fost rănit de bucăţile uriaşe de fier şi beton care s-au prăbuşit.

- La data de 2 octombrie 2012, unincendiu s-a produs la mansarda unui bloc cu 11 etaje, construit de Robert Negoiţă lângă Popeşti Leordeni. Sute de oameni au fost evacuați, iar un pompier a ajuns la spital, intoxicat cu fum. Incendiul s-a declanşat din cauza unor defecţiuni la reţeaua electrică. Anterior, un incendiu de mai mici proporţii s-a produs la Hotelul Rin, care aparţine fraţilor Negoiţă.

- Incendiul din Vinerea Mare a Paştelui a mistuit în 1930 bisericuţa din lemn din Costeşti. Aproape toţi copiii satului, 116 la număr, se aflau înăuntru şi au ars de vii. Ei stăteau înghesuiţi în biserica de doar 24 de metri pătraţi, veche de peste 200 de ani. Uşa era lată de 60 de centimetri şi înaltă doar cât să treacă un singur om, cu capul plecat. Ferestrele erau înguste şi ferecate cu gratii de metal. Înainte de slujbă, între săteni şi preot s-a iscat o gâlceavă. Oamenii îi cereau preotului să ţină slujba afară, fiindcă nu aveau loc în biserică. Dezastrul a pornit de la o lumânare aprinsă de dascăl şi au murit 144 de persoane.

- În 1938, focul a cuprins Muzeul Militar. În acelaşi an pompierii au mai intervenit la un incendiu de la Teatrul Tănase.

- În aprilie 1978  a ars Magazinul Victoria de pe Calea Victoriei.

- Pe 20 februarie 2002, a izbucnit un incendiu la Muzeul Naţional al Satului „Dimitire Gusti”. Au fost afectate obiective etnografice de mare valoare.

- În 2009, un incendiu în clădirea „Millenium Center” ameninţa Biserica Armenească din apropiere. În acelaşi an, acoperişul Primăriei Sectorului 1 a fost stins la intervenţia pompierilor.

- În 2010, complexul comercial Dragonul Roşu a fost cuprins de flăcările care au mistuit toată clădirea. Un pompier nu a mai reuşit să iasă din flăcări. Îndurerat de pierderea fiului, tatăl pompierului şi-a luat viaţa supărat că nimeni nu a fost condamnat drept autor al incendiului în care şi-a pierdut copilul.

- În 2011, a luat foc Biserica Grădiştea din Ilfov.

- În 2012, un incendiu s-a produs la o biserică din Berceni, alta în Pantelimon. Controalele Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă au arătat că 37 de biserici ortodoxe din Capitală nu au asigurată sursa de apă în caz de incendiu.

- Pe 6 aprilie 2014, trei tinere şi-au pierdut viaţa şi alte patru persoane au fost rănite, în urma unui incendiu devastator care a mistuit un restaurant, un cazino şi un club care funcţionau într-un imobil din centrul municipiului Constanţa. Zeci de clienţii s-au îmbulzit spre ieşire, o dansatoare a fost cuprinsă de flăcări, dar a fost salvată de pompieri. Mulţi oameni s-au intoxicat cu fum. Medicii, pompierii, poliţiştii şi jandarmii au folosit măşti de protecţie sau măşi de gaze.


Aparut in:

Ultima modificare in data de :2015-11-01
Citeste si:
Cauzele Catastrofei din Colectiv. Lanțul slăbiciunilor
Iadul din club Colectiv. Cum au murit 30 de tineri şi peste 150 au fost răniţi
Solidaritate după tragedia de la clubul Colectiv
De la Ponta la Oprea. De la Oprea la Piedone
Cluburile morții în lume. O cronologie terifiantă de tragedii din care nu s-a învățat nimic
Condoleanţe din toată lumea. Presa internaţională a acoperit pe larg tragedia de la club Colectiv
Maeştrii scenariilor conspirative

TAGURI: accidente, calamitati, incendii, dezastre, romania
loading...





Comenteaza pe facebook




Comenteaza pe site


Random image



Ultimele stiri










Apa Nova

loading...