2018-12-17 09:33


Colaborarea inter­instituțională și pregătirea mediului educațional, o necesitate pentru integrarea școlară și socială a copiilor cu TSA

 |  13:37
Colaborarea inter­instituțională și pregătirea mediului educațional, o necesitate pentru integrarea școlară și socială a copiilor cu TSA

În a doua jumătate a lunii aprilie, Centrul de Consiliere și Asistență pentru Persoanele cu Tulburări de Spectru Autist ­ Focșani, din cadrul DGASPC Vrancea, a fost gazda unei mese rotunde care a adus laolaltă reprezentanți ai serviciilor publice sociale și educaționale, profesioniști care lucrează cu copii cu TSA, psihologi, psihopedagogi, cadre didactice, părinți, medici și reprezentanți media ce au dezbătut o parte din problemele cu care se confruntă când vine vorba de diagnosticarea, tratarea și integrarea în școală și în comunitate a copiilor cu TSA.

Infrastructura de intervenții, deficitară în România

Intenția acestei inițiative a fost de a facilita dezvoltarea unor relații inter­instituționale pe plan local care să conducă la o mai bună integrare școlară și socială a copiilor cu autism, însă, dincolo de această intenție, s-a pus totodată  în lumină necesitatea atât a colaborării inter-instituționale, cât și a pregătirii mediului educațional pentru integrarea școlară și socială a copiilor cu TSA la un nivel mult mai mare, majoritatea celor prezenți fiind de acord că o astfel de colaborare trebuie să fie permanentă și coerentă și să înceapă cât mai din timp.

În ceea ce privește nivelul scăzut de integrare școlară a copiilor cu autism, diverse  studii au indicat că printre cauze se află slaba pregătire a copiilor pentru întâlnirea cu mediul școlar, România având o infrastructură de intervenții specializate aflată mult sub nevoi și cerere, dar și  nivelul scăzut de pregătire a mediului școlar privind integrarea elevilor cu autism.

În cadrul mesei rotunde, cei prezenți au afirmat că acestea sunt totuși aspecte care ar putea fi depășite instituțional, după cum arată și modelele de bună practică din alte țări, cum ar fi cel islandez în primă instanță, dar și altele, cum ar fi cele din Italia și Spania, unde diagnosticarea se face mai repede, iar copilul intră in asistență gratuit în timp ce părinții primesc și un ajutor financiar și suport psihologic suplimentar.

Diagnosticarea și intervenția timpurie, necesități de bază

”Am înțeles că băiatul nostru are o problemă la vârsta de 3 ani și jumătate, dar diagnosticul a venit mult mai târziu. Mereu mă gândesc că dacă am fi înțeles mai din timp, poate că am fi putut face mai multe pentru el”. Această mărturie a unui părinte a fost susținută de o alta a unei mame care a mărturisit că primele semne le-a sesizat la vârsta de 6 luni ale copilului, dar diagnosticul a fost dat în apropierea vârstei de 4 ani, după multe drumuri și teste la instituții medicale din țară. Regretul mamei era evident acela că nu a putut oferi copilului ei sprijinul necesar și adecvat încă de la început. ”Am primit tratament medical pe bază de medicamente, tratament care s-a dovedit ineficient. Pănă am ajuns aici (n.a.: centrul TSA), am pierdut efectiv vremea”.

Cooperarea inter-instituțională ce poate include medici (de familie/psihiatri), psihologi, cadre didactice, cu participarea părinților, trebuie să aibă un fundament solid.  În acest sens, o necesitate este și punerea la punct a unui sistem cât mai eficient de diagnosticare timpurie a acestor tulburări, precum și a unui sistem eficient de referire cu informarea și implicarea constantă a părinților în deciziile referitoare la copiii lor. Acesta trebuie să fie funcțional încă de la creșă sau cel târziu la grădiniță.

Cazul R.

Cât privește comportamentul discriminatoriu al unora dintre cadrele didactice și respectiv al unora dintre părinții de copii tipici, acesta are o sorginte socială adâncă ce nu poate fi depășită decât prin formarea continuă a cadrului didactic și prin schimbul de informații dintre psiholog sau psihopedagog și cadrul didactic.

Acest comportament nu este o constantă. După cum arată și studiul Atitudinea publicului față de autism, realizat în 2011,  de Gallup și D&D Research, profesorii au reacții diverse față de copilul cu autism, de la compasiune până la respingere. Din nefericire, respingerea ajunge să aibă aspecte din cele mai neplăcute. Cazul copilului R., o fetiță diagnosticată cu TSA în Vrancea, este elocvent în acest sens. În acest caz, nivelul de respingere a ajuns până într-acolo încât învățătoarea a ajuns să afirme ”Dacă nu pleacă ea, plec eu!”.

La rândul lor, părinții copiilor tipici se tem că prezența în colectiv a unui copil cu autism ar putea scădea nivelul clasei sau ar periclita integritatea fizică a celorlalți copii, atitudine rezultată în mare parte din lipsa de informații despre această afecțiune.

Insuficienta informare a mediului, comunității și opiniei publice nu lasă neafectate nici familiile în care sunt copii diagnosticați cu TSA. Aici, sunt părinți care recunosc că în mare parte diagnosticarea și intervenția relativ târzie are printre cauze și faptul că mamelor le vine greu să creadă și să accepte că unul din copiii lor are această afecțiune.

Aceste observații au fost confirmate și în cadrul mesei rotunde, toți cei prezenți la dezbatere fiind de acord că instituțiile, de la cele guvernamentale, trecând apoi prin cele medicale (și aici un rol important îl au  centrele de diagnosticare și medicii de familie) și școlare (de la educator și până la director) și până la opinia publică în general, trebuie să arate o atitudine mai tolerantă și mai înțelegătoare, bazată pe o informare corectă și completă privind această tulburare.

Proiectul „Comunitate pregătită, copil integrat – suport pentru integrarea școlară și socială a copiilor cu tulburări din spectrul autismului”, în cadrul căruia a avul loc dezbaterea publică de la Centrul  de  Consiliere  și  Asistență  pentru  Persoanele  cu  Tulburări  de Spectru  Autist ­  Focșani, a demarat la 1 aprilie 2015, are o durată de implementare de 13 luni și este finanțat prin granturile SEE 2009 – 2014, în cadrul Fondului ONG în România.

Valoarea totală a proiectului este de 148.794 euro, din care 133.894 euro finanțare nerambursabilă și 14.900 euro cofinanțare.


Aparut in:

Ultima modificare in data de :2016-04-26

TAGURI: colaborare, interinstitutionala, pregatire, mediu, educational, necesitate, integrare, scoala, sociala, copil, tsa
loading...





Comenteaza pe facebook




Comenteaza pe site


Random image



Ultimele stiri






loading...